7,357 matches
-
de minori, factorul timp este crucial. Trecând prea mulți ani de la răpire, consumați prin procese, pentru copilul deja bine integrat în Elveția o reîntoarcere nu ar mai fi fost în interesul său. Curtea a acceptat cererea reclamantei considerând că returnarea reclamantei în Israel nu ar reprezenta măsura adecvată, din perspectiva interesului superior al copilului și, suplimentar, reclamanta ar suferi o ingerință disproporționată în dreptul său la respectarea vieții de familie, dacă ar fi constrânsă să se întoarcă în Israel împreună cu fiul său
Neulinger și Shuruk vs. Elveția () [Corola-website/Science/323864_a_325193]
-
copilul deja bine integrat în Elveția o reîntoarcere nu ar mai fi fost în interesul său. Curtea a acceptat cererea reclamantei considerând că returnarea reclamantei în Israel nu ar reprezenta măsura adecvată, din perspectiva interesului superior al copilului și, suplimentar, reclamanta ar suferi o ingerință disproporționată în dreptul său la respectarea vieții de familie, dacă ar fi constrânsă să se întoarcă în Israel împreună cu fiul său. Prin urmare Curtea a considerat că în cauză instanțele elvețiene au violat art. 8 din Convenție
Neulinger și Shuruk vs. Elveția () [Corola-website/Science/323864_a_325193]
-
statul croat a fost condamnat pentru că nu au luat măsuri suficiente pentru a asigura punerea în executare a deciziilor judecătorești de returnare a minorului în Germania, găsind statul croat vinovat de violarea articolului 8 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului Reclamanta locuia în Germania, împreună cu fiul ei, al cărui tată locuia în Croația. După o vizită a copilului la tatăl său, acesta nu l-a mai lăsat să se întoarcă în Germania, fiind deci vorba de o răpire internațională de minori
Karadžić contra Croația () [Corola-website/Science/324150_a_325479]
-
locuia în Germania, împreună cu fiul ei, al cărui tată locuia în Croația. După o vizită a copilului la tatăl său, acesta nu l-a mai lăsat să se întoarcă în Germania, fiind deci vorba de o răpire internațională de minori. Reclamanta a încercat să îl determine pe tatăl copilului să îi permită să ia copilul înapoi, însă nu a reușit. De aceea, a cerut unei instanțe germane să constate faptul că băiatul este reținut de tatăl său în contra prevederilor Convenției de la
Karadžić contra Croația () [Corola-website/Science/324150_a_325479]
-
doar o lună mai tarziu, unde va rămâne 205 săptămâni de săptămâni. După publicarea ediției în japoneză, Arthur Golden a fost dat în judecată pentru încălcarea contractului și defăimare de către Mineko Iwasaki, gheișa pensionata pe care o intervievase pentru carte. Reclamanta a susținut că Golden a fost de acord să-i protejeze anonimatul în schimbul detaliilor despre viața ei, în conformitate cu un cod al tăcerii nescris între o gheișa și clienții ei. Totuși, Golden a menționat-o pe Iwasaki că o sursă la
Memoriile unei gheișe () [Corola-website/Science/325856_a_327185]
-
numită X în toate documentele oficiale emise de CEDO). Acest părinte a susținut că hotărârea instanței din Letonia, prin care fiica sa era obligată să se întoarcă la tatăl ei, în Australia, a încălcat dreptul ei la familie, conform Convenției. Reclamanta, doamna X, de cetățenie letonă, s-a născut în anul 1974 și a locuit în Australia. La începutul anului 2004, aceasta l-a cunoscut pe domnul T cu care a avut relație de concubinaj din care a rezultat o fetiță
X vs. Letonia (returnare) () [Corola-website/Science/325099_a_326428]
-
în care mama nu executa hotărârea în termen de 6 luni de la pronunțare. Doamna X a atacat această decizie a instanței inferioare susținând că la momentul plecării din Australia ea era singurul tutore al copilului, în drept și în fapt. Reclamanta a prezentat, de asemenea, concluziile unui psiholog care a examinat copilul și a constatat că separarea acestuia de mamă i-ar putea provoca fetei o traumă psihologică afirmând că nu ar avea posibilitățile financiare să-și întrețină fata în Australia
X vs. Letonia (returnare) () [Corola-website/Science/325099_a_326428]
-
Omului cu privire la respectul vieții de familie, discriminare, libertate religioasă și respect pentru educația copiilor. În acest caz Judecătorii de la Strasbourg au emis următoarea concluzie, cu aplicabilitate mai largă: ""între părinți există o egalitate fundamental inter alia referitor la drepturile părintești"". Reclamanta a divorțat de soțul și a luat cu ea pe cei doi copii minori, atunci când ea a devenit un membră a sectei Martorilor lui Jehova, fostul ei soț și copii fiind romano-catolici. Procesele privitoare la custodia copiilor s-au judecat
Hoffmann vs. Austria () [Corola-website/Science/322661_a_323990]
-
copii minori, atunci când ea a devenit un membră a sectei Martorilor lui Jehova, fostul ei soț și copii fiind romano-catolici. Procesele privitoare la custodia copiilor s-au judecat în fața instanțelor austriece. În primă instanță și în apelul la Curtea regională, reclamantei i-a fost acordată custodia minorilor. Cu ocazia recursului, Curtea Supremă de Justiție a anulat însă deciziile anterioare și a acordat tatălui copiilor custodia minorilor. Curtea Supremă de Justiție a evaluat următorii factori împotriva stresului psihologic posibil ca transferul copiilor
Hoffmann vs. Austria () [Corola-website/Science/322661_a_323990]
-
Curtea Supremă de Justiție a anulat însă deciziile anterioare și a acordat tatălui copiilor custodia minorilor. Curtea Supremă de Justiție a evaluat următorii factori împotriva stresului psihologic posibil ca transferul copiilor de la mama lor de la tatăl lor ar putea provoca: Reclamanta s-a plâns că i-a fost refuzată custodia copiilor în baza convingerilor sale religioase, considerând astfel că au fost violate Articolul 8 din Convenție (dreptul ei la respectarea vieții de familie), articolul 9 al Convenției (dreptul său la libertatea
Hoffmann vs. Austria () [Corola-website/Science/322661_a_323990]
-
educația copiilor ei, în conformitate cu ea convingerilor lor religioase) și articolul 14 din Convenție (dreptul ei de a nu fi discriminată din motive religioase). Curtea a considerat că deși că hotărârea instanțelor supreme ce a dus la pierderea custodiei copiilor de către reclamantă a avut loc în cadrul unui litigiu între persoane private, nu schimbă cu nimic faptul că hotărârea a constituit o ingerință în viața de familie a reclamantei. Conform Curții articolul 14 protejează persoanele de un tratamentul în situații similare, fără o
Hoffmann vs. Austria () [Corola-website/Science/322661_a_323990]
-
că deși că hotărârea instanțelor supreme ce a dus la pierderea custodiei copiilor de către reclamantă a avut loc în cadrul unui litigiu între persoane private, nu schimbă cu nimic faptul că hotărârea a constituit o ingerință în viața de familie a reclamantei. Conform Curții articolul 14 protejează persoanele de un tratamentul în situații similare, fără o justificare obiectivă și rezonabilă. În speța judecată factorii luați în considerare de către Curtea Supremă de Justiție a Austriei, excluzând cei legați de legea cu privire la educația religioasă
Hoffmann vs. Austria () [Corola-website/Science/322661_a_323990]
-
au deplasat decât de două ori pentru a încercarea executarea hotărârii, existând și o perioadă de inactivitate completă între decembrie 1995 și ianuarie 1997. Pe de altă parte, statul român nu a luat nicio măsură coercitivă la adresa fostului soț al reclamantei ori alte măsuri utile pentru executarea hotărârii, precum asistența psihologică a copilului. De aceea, Curtea a constatat că statul român și-a neglijat obligațiile pozitive impuse prin prevederile art. 8 din Convenție. Reclamanta, cetățean francez, a fost căsătorită cu un
Ignaccolo-Zenide vs. România () [Corola-website/Science/322662_a_323991]
-
nicio măsură coercitivă la adresa fostului soț al reclamantei ori alte măsuri utile pentru executarea hotărârii, precum asistența psihologică a copilului. De aceea, Curtea a constatat că statul român și-a neglijat obligațiile pozitive impuse prin prevederile art. 8 din Convenție. Reclamanta, cetățean francez, a fost căsătorită cu un bărbat având dublă cetățenie, română și americană. În urma divorțului celor doi, instanța a decis să încredințeze copiii reclamantei. În vara lui 1990, cei doi copii au mers în vacanță în SUA la tatăl
Ignaccolo-Zenide vs. România () [Corola-website/Science/322662_a_323991]
-
că statul român și-a neglijat obligațiile pozitive impuse prin prevederile art. 8 din Convenție. Reclamanta, cetățean francez, a fost căsătorită cu un bărbat având dublă cetățenie, română și americană. În urma divorțului celor doi, instanța a decis să încredințeze copiii reclamantei. În vara lui 1990, cei doi copii au mers în vacanță în SUA la tatăl lor, care a refuzat la finele perioadei de vizită să le permită întoarcerea la mama lor. După ce și-a schimbat domiciliul de mai multe ori
Ignaccolo-Zenide vs. România () [Corola-website/Science/322662_a_323991]
-
perioadei de vizită să le permită întoarcerea la mama lor. După ce și-a schimbat domiciliul de mai multe ori, pentru a se ascunde de autoritățile americane, sesizate în baza Convenției de la Haga privind răpirea internațională de copii, fostul soț al reclamantei a reușit să fugă în martie 1994 în România, unde locuiește de la acel moment. Printr-o ordonanță președințială din 14 decembrie 1994, o instanță a dispus returnarea copiilor către reclamantă. Totuși, eforturile acesteia de a asigura punerea în executare a
Ignaccolo-Zenide vs. România () [Corola-website/Science/322662_a_323991]
-
de la Haga privind răpirea internațională de copii, fostul soț al reclamantei a reușit să fugă în martie 1994 în România, unde locuiește de la acel moment. Printr-o ordonanță președințială din 14 decembrie 1994, o instanță a dispus returnarea copiilor către reclamantă. Totuși, eforturile acesteia de a asigura punerea în executare a deciziei instanței s-au soldat cu un eșec. Din 1990, reclamanta și-a văzut copii o dată, cu ocazia unei întâlniri organizate de autoritățile române în 29 ianuarie 1997. Cauza este
Ignaccolo-Zenide vs. România () [Corola-website/Science/322662_a_323991]
-
locuiește de la acel moment. Printr-o ordonanță președințială din 14 decembrie 1994, o instanță a dispus returnarea copiilor către reclamantă. Totuși, eforturile acesteia de a asigura punerea în executare a deciziei instanței s-au soldat cu un eșec. Din 1990, reclamanta și-a văzut copii o dată, cu ocazia unei întâlniri organizate de autoritățile române în 29 ianuarie 1997. Cauza este des citată în instanțele românești în sentințele pe care acestea le emit, în special cu privire la cererile de a proteja minorii împotriva
Ignaccolo-Zenide vs. România () [Corola-website/Science/322662_a_323991]
-
organizate de autoritățile române în 29 ianuarie 1997. Cauza este des citată în instanțele românești în sentințele pe care acestea le emit, în special cu privire la cererile de a proteja minorii împotriva scoaterii lor ilicite din țară: ""măsura de a obliga reclamanta pârâtă să solicite acordul pârâtului reclamant la părăsirea țării împreună cu unul dintre copii este justificată și obligația pozitivă a statului de a ocroti viața de familie, astfel cum a fost reglementată de art.8 CEDO și detaliată de jurisprudența Curții
Ignaccolo-Zenide vs. România () [Corola-website/Science/322662_a_323991]
-
statului român, considerând că li s-au încălcat dreptul la viață și dreptul la proprietate, iar cererea acestora a fost respinsă de Înalta Cameră a Curții Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg. Între timp la CEDO s-au adresat și reclamantele V. (R.) L., născută în 1970, și fiicele acesteia, S.-L. R., născută în 1990, și R.-C. R., născută în 1994, cetățene române care locuiesc în prezent în Belgia. V., însărcinată, rămasă fără casă și lipsită de vreun ajutor
Ciocnirile de la Hădăreni () [Corola-website/Science/330561_a_331890]
-
dreptul la respectarea vieții private și de familie, alături de articolul 14 - interzicerea discriminării, precum și la articolul 6 - dreptul la un proces echitabil. Având în vedere gravitatea încălcărilor și ținând cont de deciziile instanțelor din țară și de sumele deja alocate reclamantelor, CEDO a hotărât ca statul român să plătească V. R. (concubina lui L.) 17.000 de euro, cu titlu de daune morale și materiale; S. R. - 11.000 de euro, cu titlu de daune morale; R.R. - 11.000 de euro
Ciocnirile de la Hădăreni () [Corola-website/Science/330561_a_331890]
-
R. (concubina lui L.) 17.000 de euro, cu titlu de daune morale și materiale; S. R. - 11.000 de euro, cu titlu de daune morale; R.R. - 11.000 de euro, daune morale, precum și 3.000 de euro celor trei reclamante pentru cheltuieli de judecată. Haller, István: "Cazul Hădăreni", Altera nr. 7/1998 (ISSN 1224-0338), Editura Pro Europa, Tîrgu-Mureș, p. 106-123. Haller, István: "Procesul Hădăreni", Altera nr. 28/2005 (ISSN 1224-0338), Editura Pro Europa, Tîrgu-Mureș, p. 63-92. Haller, István: "Lynching is
Ciocnirile de la Hădăreni () [Corola-website/Science/330561_a_331890]
-
din București-Ploiești nr. 25-27 a fost judecată și câștigată. Celelalte două acțiuni încă nu au fost judecate. Prin decizia nr.1299 din 4.11.2015, instanța constată valabilitatea, la data de 08.08.2014, a contractului de închiriere încheiat între reclamanta Antenă TV Grup Ș.A. și paratul S.C. Compania de Cercetări Aplicative și Investiții Ș.A., constată dreptul de preempțiune al reclamantei la cumpărarea imobilului din București-Ploiești nr. 25-27 la prețul stabilit de comisia de evaluare pe baza raportului de expertiză tehnică
Intact Media Group expune motivele pentru care Antenele și-au continuat activitatea în clădirile intrate in proprietatea statului după 8 august 2014 by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101386_a_102678]
-
1299 din 4.11.2015, instanța constată valabilitatea, la data de 08.08.2014, a contractului de închiriere încheiat între reclamanta Antenă TV Grup Ș.A. și paratul S.C. Compania de Cercetări Aplicative și Investiții Ș.A., constată dreptul de preempțiune al reclamantei la cumpărarea imobilului din București-Ploiești nr. 25-27 la prețul stabilit de comisia de evaluare pe baza raportului de expertiză tehnică și reevaluare, potrivit art.22 alin. 8 din Normele metodologice de aplicare a O.G. nr.14/ 2007. Astfel, conform
Intact Media Group expune motivele pentru care Antenele și-au continuat activitatea în clădirile intrate in proprietatea statului după 8 august 2014 by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101386_a_102678]
-
ÎCCJ a respins ca nefondat recursul Parohiei Române Unite Lupeni împotriva deciziei prin care Curtea de Apel Alba Iulia a admis apelul Parohiei Ortodoxe Române Lupeni împotriva sentinței din 13 februarie 2009, de admitere a acțiunii în revendicare formulată de reclamantă. Judecătoarea Andreia Liana Constanda de la instanța supremă a formulat opinie separată, în sensul admiterii recursului PRU Lupeni, modificării deciziei Curții de Apel Alba Iulia și respingerii apelului declarat de POR Lupeni împotriva sentinței din 13 februarie 2009 a Tribunalului Hunedoara
Disputa patrimonială dintre Biserica Greco-Catolică și Biserica Ortodoxă Română () [Corola-website/Science/332034_a_333363]