7,598 matches
-
hotărârii autorităților de la Sofia de a nu mai recunoaște diplomele emise de această instituție de învățământ superior. A fost nevoie de o amplă campanie de protest susținută de studenții direct implicați de la Universitatea Nouă (inclusiv absolvenții din anii trecuți), de Rectorul Guillaume de Greef, de presa bulgară, de alte oficialități belgiene etc., pentru că guvernul de la Sofia să-și schimbe decizia. Numărul studenților străini a fost semnificativ la Universitatea Liberă, dar era mai redus decât la Liège, bunăoară 116. Într-o statistică
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
în cele din urmă să se înmatriculeze, urmând "cu sârguința cursurile primului an al secțiunii de ingineri mecanici în cursul" primei părți a anului academic 1898-1899"7. Un an mai tarziu, Vasile Butză primea un alt certificat de asiduitate din partea Rectorului Universității din Liège, în care se specifică faptul că a frecventat regulat cursurile și exercițiile practice, obținând la examenele celui de-al III-lea an al secției de ingineri mecanici, în anul academic 1899-1900, următoarele medii: mecanică aplicată - 16; fizică
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
-mi aprobă o bursă, pentru care înalt act umanitar, îmi voi da tóte silințele la studii, spre a corespunde în totul așteptărilor Dlor Vóstre. Anexat de acesta, am onóre a presenta certificatul de studii pe anul academic curent, eliberat de Rectorul Universității. Binevoiți, vă rog, Domnilor Efori, a primi expresiunea cea mai respectuósă a profundei mele recunoscințe. Elev inginer student Vasile G. Butză 9, Rue Belliard, Bruxelles 13 Se pare că demersul către Eforia Brâncoveanu nu a avut câștig de cauză
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
se ne luăm după spusele sale că s-ar fi aflat în ultimul an... În vara anului viitor, mai precis pe 8 / 21 iunie 1904, Butză îi scria din nou Ministrului României în Belgia rugându-l să intervină pe langă Rectorul Universității Libere, ca să-l mai amâne cu plata taxei de examen și să fie de acord ca să suțină proba, urmând să se achite de datorie ulterior, când ar fi intrat în posesia subvenției pe care o obținuse de la Ministerul Domeniilor
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
fi legalmente achitate până cel mai târziu la 25 Iunie st.n. Binevoiți, vă rog, Domnule Ministru, a primi expresiunea cea mai respectosă a recunoscinței mele. Vasile G. Butză 8, rue Mercelis, Ixelles 22 Eugen Mavrodi a intervenit pe langă Rector, cel puțin așa reieșea din draftul de epistola care urma să o trimită celui din urmă, redactat chiar pe scrisoarea primită de la Vasile Butză. În august, același an, Ministrul României mai transmitea Departamentului Cultelor și Instrucțiunii Publice un memoriu al
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
Straeten (1879-1881), Ch. Buls (1881-1889). Lista primarilor se încheie cu Em. de Moț. 30 Ibid., pp. 31, 39, 41. 31 Ibid., pp. 31, 38. 32 Ibid., p. 31. 33 Ibid., pp. 31-32. 34 Până în 1906 au mai ocupat funcția de Rector al Universității Libere din Bruxelles P. van Meenen (1841-1849), J. Tielemans (1849-1861), L. de Roubaix (1861-1862), A. Roussel (1862-1863), J. Altmeyer (1863-1864), J. Hannon (1864-1865), P. Graux (1865-1866), E. Arntz (1866-1867), G. Tiberghien (1867-1868, 1875-1876), J. Franqui (1868-1869), G. Gluge
[Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
busturile lui Alexandru Odobescu (1937) și a lui Petru Poni (1940) de către Ateneul Român. Lucrări ale sculptorului sunt la Muzeul Militar București, Muzeul Aman din Craiova, la Universitatea din Atena și Muzeul Bizantin din Atena. Marele arheolog Atena (1921) și rectorul academiei Belle‐ Arte din Napoli (1922) sunt tot lucrările sale. Deosebit de sculpturi, I. Dimitriu - Bârlad a avut vocație către caricatură, desene, reproduceri, decoruri și costume de teatru, decorațiuni de interior, panouri decorative, pictură - peisaje, portretul soției sale - realizat în 1912
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mâna dreaptă a Elenei Ceaușescu, care are pe conștiință zeci de mii de tinere destine strivite cinic în anii '80) sau hoția și banditismul celebrului impostor academic, cu toate cărțile scrise de "negrii" din ograda proprie, care s-a autointitulat rector, transformând o universitate privată importantă într-o asociație familială de jefuit și extorcat (de unde și porecla sa de alint "academicianul PârNae") au apărut ca firești și la locul lor. Cu securiști, judecători și politicieni pe statul lor de plată, acești
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cu vreo conspirație. Dimpotrivă, a fost printre puținii care i-au ținut piept grobianului fost șef de vamă care a aranjat logistic alegerile în urmă cărora, surpriză, Traian Băsescu a câștigat la mustață al doilea mandat. Și, spre deosebire de un fost rector ieșean vocal, el nici nu a putut fi cumințit cu amenințări din partea apoliticei ANI, trimisă la produs de amintitul buldog. Aș mai continua, dar deja este prea mult. Singurele lucruri pe care mai simt nevoia să le spun sunt următoarele
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
Muzeul Universității, deschis de trei ani într-o clădire-monument restaurată prin efortul combinat al Universității "Al. I. Cuza" și al Uniunii Europene, reprezintă un excepțional exemplu de reușită în cultură realizată prin investiții particulare. Grație inteligenței și intuiției manageriale a rectorului Vasile Ișan, care l-a promovat ca manager pe istoricul Bogdan Maleon (discipol strălucit al profesorului Ioan Toderașcu - mastermind-ul acestui proiect), devenit între timp important membru al senatului universității, acest așezământ instituțional poate fi astăzi introdus imediat în circuitul turistic
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
asupra memoriei modernității românești și constituie argumentul cultural și științific care face din acest muzeu unul de excepție șiun argument neprețuit în construcția dosarului nostru de candidatură. Ca profesionist în domeniu, aș remarca unicitatea reușită prin replicarea primului cabinet al rectorului universității, unde pot fi văzute câteva exponate-cheie ale istoriei vieții universitare românești: actul de înființare a primei universități moderne, semnat de Principele Alexandru Ioan Cuza și contrasemnat de ministrul Instrucțiunii, Mihail Kogălniceanu, la 16 octombrie 1860; apoi ciocanul și mistria
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
în 1921. Prima secțiune prezintă, la „Cronica anului”, pe luni și pe zile, filmul evenimentelor social-politice, economice și culturale petrecute în 1921. Partea a doua a publicației e intitulată „Ardealul cultural”. Cel dintâi material cuprinde raportul lui Sextil Pușcariu, în calitate de rector al Universității clujene, citit cu prilejul deschiderii cursurilor din anul 1921. După un scurt medalion consacrat Bibliotecii Universității, urmează „fișele” biografice ale câtorva dintre personalitățile învățământului superior clujean. Articole interesante vizează activitatea Teatrului Național, a Operei și a Societății „Cultura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285276_a_286605]
-
Universitatea din Cluj este nevoită să se mute la Sibiu. Aici, în noile condiții, studențimea clujeana își va continua tradiționalele activități științifice. Din mijlocul ei pleacă inițiativa creării unei asociații capabile a stimula și patrona o activitate literară de ținută. Rectorul Universității, Lucian Blaga, participă la reuniunile pregătitoare înființării Cercului. Inaugurarea oficială are loc, cu participarea ministrului Culturii Naționale, profesorul Ion Petrovici, la 12 februarie 1942. Rostesc, cu acest prilej, alocuțiuni D. D. Roșca și studentul Radu Stanca. Prima șezătoare literară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286170_a_287499]
-
care ne-a îndemnat mereu să visăm la o carieră academică sau în structurile guvernamentale, iar apoi, prin statutul pe care l-a impus acestei profesii în peisajul științelor sociale, ne-a ajutat să ne construim astfel de cariere; domnul rector Ioan Mihăilescu, care a fost alături de facultatea noastră în toți acești ani, atunci când am avut nevoie de spațiu sau de locuri de cazare, de sala de calculatoare sau de bibliotecă, atunci când s-a înființat programul de master și cel de
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
pe numele de mirean, fiu al parohului din Tișăuți, după studii teologice la Cernăuți, este numit, din 1832, preot la Storojineț și Prisăcăreni, iar după 1837 intră în cinul monahal. La Cernăuți, a funcționat ca „spiritual” și, din 1857, ca rector la seminarul Institutului Teologic. Între 1848 și 1866, asesor și referent la Consistoriul episcopal, suplinește, în răstimpuri, catedre vacante la gimnaziu și la Preparandie. Din 1863 egumen la mănăstirea Dragomirna, este numit, în 1874, arhimandrit diecezan și vicar. În 1877
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285756_a_287085]
-
la Catedra de latină, avansat conferențiar în 1932, devine profesor la Catedra de greacă în 1937 și decan în 1945. Este transferat în 1948 la Universitatea din București și i se acordă acum mai multe demnități: membru al Academiei (1949), rector al Universității, director al Muzeului Național de Antichități, deputat în Marea Adunare Națională ș.a. Moartea survine pe când se afla internat într-o clinică din Elveția, unde a și fost incinerat. Clasicist cu o pregătire serioasă, de structură enciclopedică, spirit mobil
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285585_a_286914]
-
luptei pentru realizarea și desăvârșirea statului național român unitar, iar în anii de după al doilea război mondial a luptat pentru democratizare, libertăți politice, sociale și religioase. A fost desființată de două ori, din motive politice, mai întâi în 1934 de rectorul Florian Ștefănescu-Goangă, apoi în 1946. Bogata sa arhivă, aflată în posesia Bibliotecii Centrale Universitare „Lucian Blaga” din Cluj-Napoca, cuprinde un variat material documentar, legat mai ales de prima perioadă. Fondarea societății a fost inițiativa lui Iosif Vulcan, care, la 9
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289744_a_291073]
-
astfel de abordare a determinat în schimb, în deceniul patru, apariția "pletorei" intelectuale, statul confruntându-se cu dificultăți în integrarea maselor de absolvenți a căror instruire o încurajase tocmai prin sporirea liceelor teoretice. Criticând politica școlară liberală, unul dintre foștii rectori ai Universității din Iași, A. Slătineanu, imputa ministrului Angelescu apariția proletariatului intelectual "cu pofte mari și mijloace puține cărora Statul nu le va putea da nici un loc" și care "va forma armata revoluționară de mâine"61. Fidel modelului francez de
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
ideea de bază era, că elevul trebuie să se teamă de profesor"97. Absolvenții de marcă ai liceului au urmat cursurile universităților din țară sau din străinătate devenind apoi ei înșiși membri ai elitei universitare. Iacob Iacobovici, medic chirurg și rector al Universității din Cluj în anii '20, consemnează rolul liceului în formarea sa ca om de știință: "ies din liceul acesta, căruia îi datorez totul. Și trec la Universitate, unde începe marea luptă, ușurată însă prin pregătirea serioasă din liceu
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
instituții culturale", în Revista Moldovei, II, nr. 1, 1922. 120 Al. Valeriu, " Geneza și rolul cultural al liceului din Pomârla", în Revista generală a învățământului, XXVI, nr. 1-2, 1938, p. 18. 121 N. Cernescu, "Soarta vitregă...". 122 Dimitrie Călugăreanu, profesor, rector al Universității din Cluj; lingvistul Vasile Bogrea, profesor la Universitatea din Cluj; Gheorghe Udrisky, profesor la Universitatea din București, întemeietor al școlii românești de chirurgie veterinară. 123 Asociația foștilor elevi și profesori ai Liceului Anastasie Bașotă din Pomârla - Dorohoi, Dare
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
stă cu demnitate vechiul local al Universității care avea cândva pe fronton inscripția ACADEMIA, îmbrățișat de clădirea Universității de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa”. Îl putem contempla, împreună cu portalul, pe aversul unei bijuterii medalistice inițiată în anul 2004 de rectorul de atunci, prof. univ. dr. Vasile Burlui, la împlinirea a 125 DE ANI DE ÎNVĂȚĂMÂNT MEDICAL IEȘEAN / 1879-2004, după cum se poate citi pe avers (figura 37av). La înființare, Universitatea va prelua în corpul său profesoral pe foștii profesori ai Academiei
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
după proiectul arhitectului francez Louis Le Blanc (fig. 38av și 38rv) parțial pe locul fostului Teatru Mare de la Copou, mistuit de flăcări în 1888 Piatra de temelie a fost pusă în mai 1893 în prezența principelui Ferdinand, moștenitorul tronului României. Rector al Universității era atunci Nicolae Culianu, iar primar al Iașului, Vasile Pogor. Inaugurarea clădirii, care dispunea de 214 săli, aula de 350 de locuri și biblioteca, s-a făcut cu mare fast, în prezența familiei regale. Discursul inaugural a fost
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
separat pe medaliile de mai sus și bustul savantului Gr. T. Popa sub care este plasată o altă inscripție pe trei rânduri UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ȘI / FARMACIE / „GR.T.POPA”. O altă inscripție care completează legenda este plasată puțin în dreapta jos RECTOR / PROFESOR UNIVERSITAR DOCTOR / VASILE ASTĂRĂSTOAEa. În stânga jos pe patru falduri de purpură este plasată emblema instituției. Medalistica Universității de Arte „George Enescu” a debutat abia în anul 2005 când s-au sărbătorit 145 de ani de învățământ artistic modern la
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
nici o urmă de expresivitate. Reversul (fig. 95rv) prezintă, în câmpul central, clădirea palatului Universității ieșene văzută din partea de nord-est, având dedesubt anii 1860 1990 și fiind înconjurată de o bandă circulară marginală cu inscripția UNIVERSITATEA „AL.I.CUZA IAȘI” (sus) RECTORUL ȘI PROFESORUL (jos). După cum este vizibil, cele două medalii ilustrează fericit personalitatea lui Titu Maiorescu: medalia din 1940 pune accent pe preocupările științifice ale acestuia, iar cea din 1990 pe cele didactice. NICOLAE IORGA Trece meteoric prin Iași în perioada
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]
-
renume mondial, memorialist, poet, dramaturg, critic și istoric literar, membru al Academiei Române și al mai multor foruri științifice similare din lume, Doctor Honoris Causa al mai multor universități din țară și străinătate. Este decan al Facultății de Istorie și apoi rector al Universității București. A publicat aproape 400 de lucrări istorice și mii de articole. În viața politică a fost senator de drept, ministru și prim-ministru, șef de partid. Medalistic a fost omagiat încă din timpul vieții. Faptul se consuma
Alma Mater Iassiensis în imagini medalistice by Andone Cumpătescu () [Corola-publishinghouse/Science/812_a_1787]