9,175 matches
-
văzut cabina aprinsă ca o lampă și fumul Înfuiorîndu-se În lumina farurilor de la mașinile pe care membrii clubului le trăgeau la adăpost. Se petrecea unul dintre ritualurile păgîne ale lumii moderne, incendierea automobilului, la care asistau tinerele de la discotecă, În rochiile lor cu paiete ce licăreau reflectînd fărîme de flăcări. Mai tîrziu, cînd, ca un răspuns la excitația provocată de infern, a Început petrecerea de la piscină, am fost pe punctul de a mă schimba În costumul de baie și-a mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
am amintit coșul pieptului identic, ca și talia Îngustă și șoldurile late de Înotătoare. Ea ținuse camera În mînă, ea ținuse setul de baterii atîrnat pe umăr și le filmase pe domnișoarele de onoare cînd o dezmierdau pe mireasă În rochia ei de nuntă, apoi partida de sex consimțit a miresei cu masculul necunoscut. Ea Împărtășise panica pe care-o simțea Anne Hollinger pe cînd era violată de cei doi care dăduseră năvală În dormitor, dar camera filmase În continuare, Înregistrînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
o Înfășuram pe mama În șalul ăsta. — Pe mama ta? (Paula sări ca arsă și trase de șal să-și ușureze strînsoarea sînilor.) Charles, nu cred că pot să joc rolul mamei tale. — Nici nu vreau asta. Arată ca o rochie de nuntă. Cam ca aia pe care-ai filmat-o. — Am filmat-o? (Paula se ridică În capul oaselor, Încercînd să se elibereze.) Ce dracu’ ai de gînd să faci? — Ai filmat-o pe Anne Hollinger În apartamentul lui Crawford
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
dracu’ ai de gînd să faci? — Ai filmat-o pe Anne Hollinger În apartamentul lui Crawford. Am văzut Înregistrarea. De fapt, uite-o acolo, aș putea să ți-o pun și ție s-o vezi. Ai filmat-o Îmbrăcată În rochie de mireasă. Și-apoi ai filmat-o În timp ce-o violau doi inși. Paula se lupta să scape, dar o țineam bine de umeri. A fost un viol adevărat, Paula. Nu se așteptase la așa ceva. Paula Își dezveli dinții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
neagră purtînd inscripția „Muzicienii de la Filarmonica Residencia“ fîlfîia pe deasupra celor doisprezece membri ai orchestrei, care ședeau la pupitrele lor, trecîndu-și arcușele peste viori și violoncele, În vreme ce pianistul zăngănea claviatura unui pian alb de salon, iar o harpistă grațioasă, Într-o rochie de seară ivorie, trăgea de coardele unei harfe Împodobite cu trandafiri galbeni. Potpuriul de Vivaldi și Mozart se lupta vitejește cu aclamațiile turiștilor care ridicau paharele pe terasele aglomerate ale cafenelelor din mall. Două frumoase membre ale clubului, Încă În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
și tu la distracție săptămâna viitoare! îmi spune mama, încurajator. (I-a dispărut din ochi pânda aceea care mă tulburase. Acum e doar concentrată asupra mea și asupra cuvintelor pe care le rostește. Am redevenit fiica ei.) Să-ți pui rochia aia galbenă din triplu voal, îți stă bine cu galben! Și-ar trebui să-ți mai tund din bretonul ăla care-ți acoperă toată fruntea și nu ți-o lasă să respire. Poftim, uite și tu ce coș ți-a
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
să ne încălzim. Suntem în recreația dinaintea orei de chimie.) Nu fi absurdă! Te îmbraci cu ce vrei, nu contează. Eu îmi pun o fustă midi, mi-a făcut-o mama după un tipar din Burda. — Am și eu o rochie galbenă din triplu voal, spun eu încrun tată, ducându-mi mâna la fruntea care mă doare îngrozitor (cred că nu numai din cauza loviturii ăleia tâmpite, mai trebuie să mi vină și ciclul). Mi-a făcut-o croitoreasa după un model
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Arată foarte bine, cu zulufii ordonați savant cu tot felul de agrafe. Poartă o fustă midi în carouri, strânsă pe corp, cu mulți nasturi într-o parte, și o bluză aurie de mătase, cu decolteu „bărcuță“. Eu mi-am pus rochia galbenă cu decolteu en cœur („anchior“, zice croitoreasa noastră; multă vreme nu am priceput cum poate un an să fie chior și ce legătură are anul chior, dacă o exista, cu un decolteu în formă de V). Nu mă simt
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
decolteu en cœur („anchior“, zice croitoreasa noastră; multă vreme nu am priceput cum poate un an să fie chior și ce legătură are anul chior, dacă o exista, cu un decolteu în formă de V). Nu mă simt bine în rochia asta. Și, în general, mi-a cam trecut cheful de petrecere. Mă studiez cu neplăcere în oglinda lungă și îngustă din hol. Nu sunt nici înaltă, nici scundă. Nici grasă, nici slabă. Cum e mai rău! Rochia mea e de
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
simt bine în rochia asta. Și, în general, mi-a cam trecut cheful de petrecere. Mă studiez cu neplăcere în oglinda lungă și îngustă din hol. Nu sunt nici înaltă, nici scundă. Nici grasă, nici slabă. Cum e mai rău! Rochia mea e de o lungime nici prea-prea, nici foarte-foarte, e evazată, are mâneci largi strân se cu elastic la încheietură (un elastic destul de incomod) și decolteul potrivit. Ciorapii de mătase mă jenează, cred că i-am răsucit aiurea în sus
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Ți se pare lumea mai frumoasă dacă e mai vag și neclar totul, zău așa! Hai, lasă mă să te dau cu puțin ruj! Ai buzele livide. Ruj, nu! Clatin capul cu încăpățânare. Deja mă simt ca o matracucă, cu rochia galbenă de triplu voal pe mine, cu ciorapii de mătase răsuciți aiurea și pantofii negri care mă bat, cu fardul albastru și înțepător pe pleoape și cu unghiile mele urâte și roase lăcuite într-o nuanță grena spre mov, cu
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
mari, importante și perfecte), ca și cum s-ar simți desăvârșiți și mulțumiți de sine până la strivirea a tot ceea ce există dincolo de prețiosul lor sine... Eduard n-a venit singur, de bună seamă. A venit cu o fată fru moasă, într-o rochie neagră, mulată pe corp, o fată care râde întruna, sonor, dezvelindu-și dinții albi, irezistibil de albi în con trast cu rujul de un roșu magnetic de pe buzele cărnoase, și care dansează natural în pantofii de lac, cu tocuri înalte
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
nu are acces. Eu sunt urâtă și fără nici un haz. Oricum, nu găsesc nimic de râs. Nimic demn de interes. Iar tu, Edo, ai dispărut de când am ajuns la Georgiana. M-ai lăsat singură, în paltonul meu în carouri peste rochia galbenă și în cizmele negre cu toc jos, mult mai comode decât pantofii ăștia nenorociți care mă bat insuportabil! încerc în mod discret să-mi scot picioarele din pantofi, care mă strâng din ce în ce mai tare la vârfuri. Uf, ce ușurare! Nu
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
de mână, văd că ești înghețată! Mergem undeva, să nu răcești! Mă las trasă de mână, neîncrezătoare. Intrăm într-o cofetărie. Pe sub paltonul în carouri port uniforma. M-am schimbat în uniformă la Georgiana, înainte de plecare, și mi-am pus rochia galbenă din triplu voal într-o pungă de plastic albă, pe care o car și acum după mine; tot în pungă am și poșeta specială pentru petreceri și pantofii care m-au ros. — Sunt curios: cum a fost? mă întreabă
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
mi s-au mai dus din coșuri, nu mai arăt atât de groaznic. Mă reped în dormitorul alor mei și deschid șifonierul, începând să cotrobăi prin lucrurile mamei. în cele din urmă, gă sesc ceva care să mi placă: o rochie neagră midi, fără mâneci. Fug la mine în cameră, strâng din dinți și-mi pun direct pe piele pantofii negri cu toc lat, care mă bat, apoi mă dezbrac, dârdâind - nu știu de ce, nu e chiar atât de frig în
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Fug la mine în cameră, strâng din dinți și-mi pun direct pe piele pantofii negri cu toc lat, care mă bat, apoi mă dezbrac, dârdâind - nu știu de ce, nu e chiar atât de frig în cameră -, și-mi trag rochia pe mine. îmi prind părul cu un elastic la spate și-mi dau bretonul într-o parte, încercând să fac abstracție de coșurile pulsatile pe care le mai simt ici-colo și să-mi eliberez fruntea. Nu-mi mai este frig
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
și-mi dau bretonul într-o parte, încercând să fac abstracție de coșurile pulsatile pe care le mai simt ici-colo și să-mi eliberez fruntea. Nu-mi mai este frig, simt, dimpotrivă, că mi s-a făcut foarte cald, deși rochia mamei nu e groasă. îmi dau și cu un strop din parfumul ei Yves Saint Laurent. Tot ce fac mi se pare tulburător de ilicit, prevestitor a ceva nou și impla cabil în viața mea. Până la urmă, îmi iau inima
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
-mi ochii și dansând prin cameră. Tocmai atunci aud liftul oprindu-se la etajul nostru și încep să dârdâi. Or fi venit ai mei mai devreme de la teatru, nu le-o fi plăcut piesa, mai știi? într-o clipă dau rochia jos de pe mine, o pun înapoi pe ume raș, cu inima bătând să-mi spargă pieptul, pun umerașul între aceleași umerașe dintre care îl luasem, închid ușa la șifonier, sting lumina din dormitorul alor mei, alerg într-un suflet, bocănind
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
să se fi in stalat definitiv în mine, blocându-mi mintea fără drept de apel. La petrecerea mea, am lăsat-o pe Georgi să fie maestru de ce remonii, după cum se oferise. Eu m-am îmbrăcat frumos (mama îmi cumpărase o rochie din centru, o rochie colorată și veselă). M am lăsat împopoțonată de mama, coafată și fardată de mama, parfumată de mama. Mi-am primit musafirii veselă și am flecărit și râs întruna, am despachetat cadourile cu exclamații de bucurie, am
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
stalat definitiv în mine, blocându-mi mintea fără drept de apel. La petrecerea mea, am lăsat-o pe Georgi să fie maestru de ce remonii, după cum se oferise. Eu m-am îmbrăcat frumos (mama îmi cumpărase o rochie din centru, o rochie colorată și veselă). M am lăsat împopoțonată de mama, coafată și fardată de mama, parfumată de mama. Mi-am primit musafirii veselă și am flecărit și râs întruna, am despachetat cadourile cu exclamații de bucurie, am dansat, am suflat în
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
care o coborâsem de la bun început între mine și el. Petrecerea s-a terminat în zori. Am strâns cu Georgiana prin casă și, înainte de a ne despărți, zâmbitoare și obosite amândouă, în timp ce-și trăgea pardesiul peste frumoasa ei rochie midi de culoarea cărămizii, Georgi s-a oprit brusc în hol și mi-a spus: — Uite ce e, Clara, vreau să-ți mărturisesc o chestie, pentru că suntem prietene și azi te-am simțit mai aproape ca oricând, zău așa! în
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
hârtie care au plutit o vreme, descumpănite, ca niște fulgi murdari și urâți de zăpadă, și au căzut apoi neputincioase în noroiul de pe alee. Am închis geamul, mi-am pus caseta cu Genesis și m-am lungit în pat, în rochia mea nouă și vesel colorată, învelindu-mă până la bărbie cu plapuma. Am închis ochii și m-am lăsat cuprinsă de muzică și de gândurile care mi se tot spărgeau în frunte, ca niște talazuri înfuriate. Dintr-odată m-am simțit
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
pentru o clipă mă simt vinovată că am adormit taman când au venit ei acasă și nu am fost trează, să-i întâmpin la ușă, cum se cuvine. Vine lângă mine și eu mă dau jos din pat, netezindu-mi rochia, fără să mă uit la ea, ca să nu-i văd reproșul că m-am culcat îmbrăcată în rochia nouă. Din fericire, mama nu zice nimic, doar mă trage ferm de braț și mă las condusă în sufragerie, unde e tata
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
fost trează, să-i întâmpin la ușă, cum se cuvine. Vine lângă mine și eu mă dau jos din pat, netezindu-mi rochia, fără să mă uit la ea, ca să nu-i văd reproșul că m-am culcat îmbrăcată în rochia nouă. Din fericire, mama nu zice nimic, doar mă trage ferm de braț și mă las condusă în sufragerie, unde e tata. Mama mă așază la masă ca pe un copil, întrebându-mă despre petrecere, cu același ton grav în
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
un nor mare și alb care trece pe deasupra blocului și se îndepărtează plutind tăcut, cu spatele la mine. Are spinarea unui inorog. Mi-aș dori să intru în starea de plutire și să plutesc, să înot prin aer, în fru moasa mea rochie colorată, așa cum am înotat prin aer cu tine, Edo, atunci când mi-ai vorbit pentru prima și singura dată. Să simt pe pielea mea, acum, când fiecare celulă din mine mă înțeapă ca un ac de viespe, ca să-mi dea de
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]