7,539 matches
-
aflarea vestii despre înfrângerea lui Varro în Germania și, se prea poate, pentru că a scris versuri epigramatice pe această temă care, în urma unor indiscreții, au ajuns sub ochii lui Augustus 33. Din elegia Tr. III, IV, în care poetul își sfătuiește un prieten să evite "nomina magna", F. Bernini 34 deduce că exilul lui Ovidiu s-ar datora familiarității cu persoane "foarte nobile". Luând în considerație faptul că Augustus s-a înfuriat atât de mult pe Ovidiu, deși vina poetului nu
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
comun, iar inscripția pare să fie posterioară 170. Poetul îi scrie din două motive: ca să-l asigure de eterna lui gratitudine pentru consolările ce i le-a adus în momentul nenorocirii sale, dar și pentru a-l incita să o sfătuiască pe soția lui, Fabia: aceasta, după sfaturile unchiului, va deveni și mai bună. Ceea ce ni se pare că merită pus în valoare este, mai ales, participarea sinceră și profundă a lui Rufus la durerea lui Ovidiu, în momentul în care
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
consul din 11 î.H. și amicus Augusti) etc. Implicit este o acuzare voalată adusă celor care îl puneau în situația de a nu acționa corect din supunere: va fi acuzarea explicită la adresa acelor nomina magna, de care își va sfătui un prieten să se țină la depărtare (Tristele, III, IV, 4). După cum s-a sugerat, Ovidiu ia în considerație faptul că, dată fiind justificata mânie a lui Augustus, și Messalinus nu putea decât să se arate, pe bună dreptate, la fel de
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
adreseze unei femei, mai mult, unei prințese (femina, sed princeps, v. 125), care cu virtutea sa, cu frumusețea și (mores), preceptele sale de conduită socială, singură a fost considerată demnă de a împărți camera nupțială cu divinul Augustus. Ovidiu o sfătuiește pe Fabia să aleagă momentul cel mai oportun pentru a se apropia de Livia ca să-i susțină cauza. Nu trebuie să apere factum-ul poetului, iar greșeala trebuie tăinuită: "Nec factum defende meum; mala causa silenda est" (v. 147) dar cu
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
la pedeapsa lui peste fire, căutînd alte arme pentru asediu. Între ele, redutabilă este arma moralei. Zvăpăiatul Alecu devine cicălitor, tună Împotriva „fățăriilor”, denunță pe cei care Își bat joc „pintr-ascuns” și caută să strice mai curînd pe inocenta femeie. Sfătuiește pe inocentă să nu facă nici o mișcare „făr d-a face cercetări”, ceea ce dovedește că stihuitorul are obsesia păcatului și că fixează iubirea pe temeliile morale ale sincerității: „Să aibă prieteșug Curat, fără vicleșug.” Apare bănuiala, văzînd argumentele lui Alecu
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
strălucito, că darul acesta l-am primit de la dumita În ceasul acela cînd mi-ai arătat că poate muri cineva Încă trăind și să trăiască murind. Îmi scrii că ai dori să afli meșteșugul cu care să Însuflețază stihurile; te sfătuiesc să-l iei de la ochii dumitale, pentru că de la dînșii l-am furat.” Nimeni n-a exprimat mai limpede decît C. Conachi această obediență a poeziei față de eros. Este o mare prefăcătorie În frazele de mai sus, este Încă și un
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
nu mai ai haz. GÎndeai că chipu-ți frumos O să stea tot abanos. Acum poate să plătești Frumoasă să te numești.” Asemenea parabole sînt numeroase În Povestea vorbii: despre căsătorie, despre nevasta care iubește banul nu bărbatul, despre cadîna care sfătuiește altă cadînă să nu-și cumpere un măgar ci să-și ia un bărbat, bărbatul fiind mai vrednic la treburi, despre amor și noroc... Unele, ca aceasta din urmă, au un caracter mai pronunțat liric. Poemul (Povestea ăluia) e o
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
procuvîntare (aceea la Heruvico-Chinonicar, 1874), Anton Pann pune și problema stilului. În maniera pe care o știm: diplomație comercială, reflecție morală, intimidare a spiritului cîrtitor etc. Principiul lui Pann este următorul: dacă poți face mai bine, fă!, dacă nu: „te sfătuiesc, frățioare, că e mai bine să taci!”. Asta Înseamnă a băga criticii pumnul În gură. Învăluirea lui Pann este Însă și mai subtilă: el atinge Întîi coarda națională. Citatul cuvînt Către cîntători Începe astfel: „CÎntă, măi frate române, pe graiul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
melodramei), care încearcă să-l manipuleze pe Bizu, modelându-i din umbră destinul. De pildă, atunci când Bizu se hotărăște în sfârșit la o carieră și solicită un post de profesor, Lică se eschivează (catedra era vizată de cineva mai puternic), sfătuindu-l să încerce mai degrabă la Institutul de chimie agricolă, condus de un anume Ieronim Gotcu. Neavând încotro, Bizu merge în audiență la directorul institutului, unde o cunoaște și pe asistenta acestuia, Diana Serea ("sveltă, siluetă grațioasă, mlădie, frunte înaltă
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
viața lor, și nu persoana din familie care consumă. Iată ce ar trebui să înțeleagă toată lumea : familia încearcă să ne protejeze de pericole și nu să ne facă rău. Din acest motiv toți trebuie să avem încredere în ceea ce ne sfătuiește ea și să ne lăsăm ajutați de ea atunci când simțim că totul în jurul nostru se năruie. Afirm cu toată convingerea că drogurile sunt cei mai aprigi dușmani ai noștri și nu trebuie să ne lăsăm influențați de nimeni pentru a
Fii conştient, drogurile îţi opresc zborul! by Albu Alexandra, Oana-Raluca Silion () [Corola-publishinghouse/Science/1132_a_1986]
-
frații tăi, devii martir și câștigi un respect etern, iar, în paradis, te așteaptă 40 de fecioare!"194. Uneori strategia de manipulare a Occidentului de către membrii Al-Qaeda este mai subtilă. Mulți tineri francezi manipulați și îndoctrinați de islamul radical ,,sunt sfătuiți să se ,,integreze" în societatea franceză sau să apară ca ,,moderați". Mai precis, ei nu se afișează în public purtând barbă sau alte însemne religioase, nu pronunță discursuri suspecte, nu fac prozelitism"195. În joc este o perfidă strategie a
[Corola-publishinghouse/Science/84969_a_85754]
-
stabilit inițial. Autorul recunoaște În toate acestea, juste observații: „Plăcut ar fi pentru mine să scriu romanul din nou. Dar Între a pierde un an cu o nouă redactare a lui și a pleca la alcătuirea volumului următor, am fost sfătuit de prietenii mei să aleg calea aceasta, urmând apoi (Ă) să Încep o generală revizuire. (Ă)”. Scânteia publică o amplă confesiune a lui Mihail DAVIDOGLU 62 despre efectul constructiv al discuțiilor cu cititorii, concretizat În modificarea piesei Minerii În nu
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
a evita situațiile sociale tensionate, micii producători băcăuani au fost rugați, prin intermediul Publicațiunilor Primăriei, „să se aprovizioneze din timp cu alimentele de primă necesitate, pentru ca locuitorii acestui oraș să nu sufere de pe urma lipsei lor”. Brutarii, morarii, comercianții etc. au fost sfătuiți să și creeze stocurile optime cu produsele specifice branșei lor. Prin Ordonanța din 3 aprilie 1915, Primăria Bacău a „declarat ca articole de primă necesitate următoarele alimente și materii prime industriale”: grâul, făina, pâinea, grăsimile, măslinele, fasolea uscată, zahărul și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ar amenința sufletele unora dintre mananții noștri, atît ca urmare a unor căsătorii contractate de ei, cît și a excomunicărilor care i-au legat și i-ar putea lega pe viitor pe mulți dintre ei [...]. Fiind pe de altă parte sfătuiți de oameni cumsecade, am eliberat și eliberăm, din milă, pe oamenii noștri din satele din Garenne, adică Villeneuve, Gennevilliers, Asnières, Colombes, Courbevoie și Puteaux, mananți în aceste sate la vremea concesionării acestei libertăți, împreună cu femeile lor și cu urmașii născuți
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
foarte devreme un caracter slab și nehotărît în fața unui anturaj divizat și puțin sigur, în special soția sa, Maria-Antoaneta de Austria și cei doi frați ai săi, contele de Provence și contele de Artois. Tînărul rege apelează, pentru a-l sfătui, la bătrînul ministru Maurepas, dizgrațiat în 1749. Acesta cere imediat înlăturarea lui Maupeou și recheamă parlamentele, decizie luată cu scop de calmare, dar plină de consecințe dezastruoase pentru monarhie: parlamentele nu întîrzie, într-adevăr, să reia opoziția lor sistematică prin intermediul
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
că. în numeroase cazuri, cadavrul recuperat nu vădește nici cea mai mică urmă de violență: omul e mort și atît.) întreaga scenă, încununată de căderea lui Macey, fusese observată limpede de pe corabie. Scoțînd un strigăt ascuțit - „Cupa, cupa!“ - Gabriel îi sfătuise pe marinarii îngroziți din ambarcațiune să n-o mai urmărească pe balenă. Această întîmplare teribilă întărise bineînțeles influența „arhanghelului“ asupra oamenilor, căci discipolii săi creduli erau convinși că el o prorocise întocmai, fără a se mulțumi cu o profeție vagă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
a o primi așa cum iese ca un izvor limpede din mintea poporului"1 . Despre felul acelor sfaturi, ne putem face o idee din sfaturile pe care V. Alecsandri le da, în scrisori particulare, directorului Convorbirilor, dlui I. Negruzzi. Odată îl sfătuiește să lovească "în ceata chiloasă a pedanților"2 prin Còpiile după natură (anul 1869); altădată (același an) prevede că Convorbirile vor ajunge o Academie a bunu-lui-gust. Dar încă mai înainte, în 1868, îl sfătuiește pe dl Negruzzi să nu cadă
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Convorbirilor, dlui I. Negruzzi. Odată îl sfătuiește să lovească "în ceata chiloasă a pedanților"2 prin Còpiile după natură (anul 1869); altădată (același an) prevede că Convorbirile vor ajunge o Academie a bunu-lui-gust. Dar încă mai înainte, în 1868, îl sfătuiește pe dl Negruzzi să nu cadă, împreună cu dl Maiorescu și "Junimea", în "aberăciuni" și "elucubrăciuni", căci i se părea 1 Critice, I, p. 366 ăDirecția nouă în poezia și proza romînăî. 2 Poate nu e excesiv de pedant a aminti că
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
literare și colaboratorul lui A. Russo - este "ca reușita victorioasă a Convorbirilor să fie cel mai bun răspuns atât la atacurile ardelenilor, cât și la tăcerea bucureșteană"2. Așadar, după mărturisirea dlui Maiorescu, după scrisorile lui Alecsandri, "Junimea" a fost sfătuită de Alecsandri. Dar Alecsandri nu era decât unul dintre reprezentanții spiritului critic moldovenesc. Și, dacă studiem cu atenție mișcarea culturală de la 1840 încoace, vedem că inițiatorul acestui curent critic e M. Kogălniceanu, iar teoreticianul e A. Russo. V. Alecsandri a
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
putem priveghea cu mai multă ușurință, ca și cum ne-am pregătit pentru o slujbă dumnezeiască... Și așa, inima celor ce priveghează să fie deschisă lui Hristos și închisă diavolului...”. Pentru ca toți credincioșii să guste din binefacerile rugăciunii comune, Sfântul Niceta îi sfătuiește pe aceștia să adopte o atitudine demnă în timpul slujbelor și să respecte o anumită rânduială. De pildă, „Când se cântă, toți să cânte; când se roagă, toți să se roage; când se citește, să se facă liniște, ca toți să
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
a fost întotdeauna dreptarul principal în propovăduirea dreptei credințe. Sfântul Niceta era un foarte bun cunoscător al Sfintei Scripturi. El a folosit-o necontenit, atât în expunerea doctrinei ortodoxe, cât și în combaterea ereticilor, întărindu-i pe credincioși săi și sfătuindu-i să asculte cu atenție atunci când se citesc pasaje biblice și să mediteze asupra lor. Diaconii aveau un rol important la menținerea ordinei în biserică, sfătuindu-i pe credincioși să păzească unitatea în rugăciune și în cântare, în ascultarea lecturilor
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
expunerea doctrinei ortodoxe, cât și în combaterea ereticilor, întărindu-i pe credincioși săi și sfătuindu-i să asculte cu atenție atunci când se citesc pasaje biblice și să mediteze asupra lor. Diaconii aveau un rol important la menținerea ordinei în biserică, sfătuindu-i pe credincioși să păzească unitatea în rugăciune și în cântare, în ascultarea lecturilor biblice și la îngenunchere. Din cele prezentate mai sus, reiese că Sfântul Niceta cerea credincioșilor săi să participe cu entuziasm la slujba privegherilor de vineri și
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
concupiscență conduce către purificarea lui. Această idee se concretizează la Cassian printr-o formulă interogativă: ,,...ceea ce se constată că este înnăscut și crescut în fiecare om, de ce să nu credem că este sădit de voia Domnului, care nu vatămă, ci sfătuiește?”. În concluzie, pentru Cassian concupiscența nu este în sine un păcat ci trebuie privită ca un dar al harului divin ce-l sprijină pe omul căzut și pe care Dumnezeu a sădit-o pentru a ajuta omenirea să se restabilească
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
formulate de Stalin, ci și perseverența lui Tito de a aborda fricțiunile "în planul raporturilor dintre statul iugoslav și statul sovietic " (Fejtö: 1979, 227, subl. în original). Interesant este faptul că Dimitrov, deși oficial participa la condamnarea titoismului, l-a sfătuit în particular pe liderul iugoslav prin intermediul subalternului său Milovan Djilas ca, odată conflictul declanșat, să se mențină ferm pe poziții și să nu cedeze în fața presiunilor lui Stalin. Fără îndoială că vorbea din lunga sa experiență, știind că dacă partidul
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]
-
cazul Pătrășcanu susținând că acesta ar fi vinovat doar de abateri "pe linie de partid, nu și de acte criminale", gest care i-a nemulțumit pe sovietici. După moartea lui Stalin, Moscova și-a pierdut interesul față de procesul lui Pătrășcanu, sfătuindu-l pe Dej să procedeze cum crede de cuviință (Levy: 1995, 143-178). Asta nu înseamnă că sovieticii nu au fost în permanență informați în legătură cu defășurarea procesului (Buga: 2002, 145-146). "A prevenit" deci Ana Pauker, așa cum se întreabă Robert Levy, "un
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]