8,206 matches
-
Bună, Becky! Ce bine îmi pare c-am apucat să vorbesc și cu mama ta! spune Robyn. Pare o tipă pe cinste. Abia aștept s-o cunosc! — Și eu, zic cât de însuflețită pot. Abia aștept să... vă-ntâlniți. — Deși, sinceră să fiu, am fost cam mirată când am aflat că habar n-are de filarmonica din Viena. Nț nț nț! Nu-i frumos, Becky, ar trebui s-o ții la curent pe mama ta cu toate! — Știu, zic după o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
spaima. În adâncul sufletului, nu sunt prea convinsă de chestia asta cu minunea de a da viață. Pe bune, uite la burtoiul lui Suze! Uite la mărimea unui nou-născut. Cum naiba iese ditamai... prin... Da, normal, teoretic știu. Doar că... sinceră să fiu, nu prea înțeleg deloc cum vine treaba asta. — Și când ziceai că trebuie să naști? întreb, uitându-mă la burta ei. De azi în patru săptămâni! — Deci... o să crească și mai mare? — A, da! Suze își mângâie tandru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
vag. Deci, asta a fost tot. Gata cu nunta la Plaza. Gata cu pădurea fermecată. Gata cu tortul ca-n povești. Gata cu fantezia. Nu-mi vine să cred că am renunțat la toate astea. Însă... dacă vreau să fiu sinceră până la capăt, asta a și fost totul - o fantezie, nu? Nici o secundă nu am simțit că trăiesc în viața reală. Viața reală e aici, acum. Rămân în tăcere preț de câteva clipe, lăsându-mi gândurile să plutească, până când sirena unei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
Dar știți cum e. Sunt sigură că principiul pe care trebuie să-l aplici e, în mare, același. Celălalt lucru care mă ajută să-mi păstrez uzul rațiunii e un pont de neprețuit pe care îl recomand tuturor viitoarelor mirese. Sinceră să fiu, mă miră la culme faptul că nu e menționat de nici una din revistele pentru mirese. Și anume, să ai mereu în geantă la îndemână o sticluță de vodcă, din care să iei o dușcă ori de câte ori cineva aduce vorba
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
o scuză penibilă pentru faptul că numele lui nu a apărut deloc în ziar. Ceva de genul că pe jurnalist nu l-a interesat. Nu știu dacă Luke a crezut-o sau nu. Nici dacă a iertat-o sau nu. Sinceră să fiu, habar n-am ce știe. Când ți-e lumea mai dragă te trezești că e închis în sine și retras, și e evident că se gândește la asta. O parte din mine vrea să-i spună „Luke, știi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
adoptată fără ajutorul tău. Acesta este motivul pentru care vorbesc cu tine acum - și te rog să mă asculți cu mare atenție, încercând să nu mă judeci înainte de a avea toate datele. Ei, pân’aici a fost cum a fost. Sinceră să fiu, sunt destul de încântată de partea asta. Mai ales de chestia cu “încercând să nu mă judeci înainte a avea toate datele“, fiindcă înseamnă că nu poate să urle la mine. — Pentru a-ți putea explica situația extrem de delicată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
i-am citit predica despre cât de dureroasă este înșelăciunea în ochii Domnului, că e ca și cum Diavolul ar scoate ochii celor drepți. Așa că am ținut-o mai departe cu alcoolismul, fiindcă aveau deja pagină cu subiectul ăsta pe internet. (Și, sinceră să fiu, la ora asta nu e zi fără trei sticluțe de vodcă, așa că nu mai am mult până acolo.) Nu am liniște nici măcar o clipă. Nu mă pot relaxa nici măcar acasă. Mi se pare că pereții apartamentului mă sufocă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
mureai de fericire la Robyn în birou, când m-a sunat. — Nu eram la ea în birou! Și n-aș face una ca asta! Eu... cred că o să iasă bine până la urmă, ai să vezi. Trag aer în piept adânc. Sinceră să fiu, nici pregătirile pentru nunta mea nu merg ca pe roate... Hai, lasă-mă în pace! Am auzit tot despre nunta ta. Toată lumea a auzit despre nenorocita asta de nuntă a ata. Se răsucește pe călcâie și pleacă ofuscată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
pot opri. E vorba de tine! — De mine? Se încruntă. Da, de tine! De felul în care te-ai purtat cu el! Se lasă o tăcere lungă. Apoi Elinor spune: — Ce vrei să spui? Pare surprinsă la modul cel mai sincer. O, Doamne! E posibil, oare, să fie chiar atât de insensibilă? — OK... de unde să încep? Da, de la munca ta de binefacere! De la munca ta de binefacere pentru care s-a spetit de dimineață până seara. Și în schimbul căreia i-ai
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
un angajat să lucreze numai pentru tine! Numai asta și era destul să intre în bucluc! Aici sunt de acord, spune Elinor. — Poftim? zic, luată prin surprindere. — Nu i-am cerut eu să-mi dea pe cineva de la Brandon Communications. Sinceră să fiu, am fost chiar împotrivă. El a fost cel care a insistat. Și, așa cum i-am explicat și lui, treaba cu articolul din ziar nu a fost vina mea. În ultima clipă înainte de plecare, mi s-a oferit posibilitatea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
că a muncit de când se știe ca un descreierat? De ce crezi că a venit la New York? Ca să te impresioneze, de-aia! E obsedat de tine de ani de zile! Nici nu-i de mirare că a clacat așa cum a clacat. Sinceră să fiu, având în vedere ce copilărie a avut, mă și mir că a rezistat atât! În clipa în care mă opresc să-mi trag respirația, îmi trece prin cap că poate Luke nu e de acord ca eu să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
se întâmplă astăzi - indiferent dacă planul îmi reușește sau nu - suntem împreună. Și o să rămânem împreună. Nu e bine să vorbim, știi, nu? zice cu un mic surâs. Aduce ghinion. — Știu, spun și iau o înghițitură din ginul lui. Dar, sinceră să fiu, cred că la ora asta nu mă mai interesează nici o superstiție. Ce vrei să spui? — Ei... nimic. Număr până la cinci, adunându-mi curajul, după care spun: Ai auzit că avionul alor tăi are întârziere? — Da, am auzit. Luke
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
ne apropiem de masa din capătul sălii și o întrerupem pe Elinor cât putem de discret. — Mamă, trebuie să plecăm, zice Luke. — Acum? Elinor se încruntă. E prea devreme. — Ei... noi plecăm. — Îți mulțumim pentru o nuntă minunată, spun extrem de sinceră. A fost nemaipomenit. Toată lumea mi-a zis asta. Mă aplec și o sărut. La revedere. De ce oare am sentimentul straniu că n-am s-o mai văd în viața mea pe Elinor? — La revedere, Becky, zice, pe tonul ei formal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
și că ține foarte mult la amândoi și că habar n-avem cât suntem de norocoși. Și, dacă vom avea norocul de a fi binecuvântați cu copii, nici aceștia nu vor ști niciodată cât au fost de norocoși. Să fiu sinceră, auzindu-l pe Michael, mi-au dat lacrimile. Și acum stau cu Luke pe iarbă. Doar noi doi, departe de toți ceilalți, pentru o clipă. Pantofii mei Christian Louboutins s-au murdărit de la iarbă, iar degețelele mânjite cu căpșuni ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
au cotropit satele Maramureșului și ale Bucovinei” și „toate orașele Basarabiei”, iar românii „n-au ridicat un deget” ca să-i oprească -, dar și din cauza maghiarilor, a rutenilor, a bulgarilor, a sârbilor, a sașilor etc., mai puțin a șvabilor („singurii aliați sinceri”) <endnote id="(vezi 67, pp. 138-140)"/>. Peste câțiva ani, la Începutul războiului, președintele ad-interim al Consiliului de Miniștri, Mihai Antonescu, acceptă și dânsul - la fel ca M. Eliade - „riscul de a nu fi Înțeles de unii tradiționaliști”, el fiind „pentru
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Ușor se poate Întâmpla - comenta Mihai Eminescu această interdicție - ca evreul austriecesc să se pomenească În mijlocul uliței că i se taie cu de-a sila barba, perciunii și poalele caftanului.” „Fericită Rusie !”, exclamă Eminescu, dar nu cu ironie, ci cu sinceră invidie (În Curierul de Iași, 18 iulie 1876 ; <endnote id="cf. 285, p. 181"/>). Se cunosc acțiunile antievreiești Înfăptuite În Țările Române de „volintirii” eteriști În timpul Zaverei din 1821. Martori oculari relatau faptul că, după ce i-au jefuit și torturat
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
generalului Ion Antonescu în realizarea acestui obiectiv nu poate fi pus sub semnul îndoielii, chiar și în condițiile în care, operațiunile militare s-au desfășurat în cadrul concepției strategice germane. La 29 iulie 1941, Hitler a transmis lui Antonescu „cele mai sincere mulțumiri pentru viteaza atitudine și activitatea desfășurată de armata română, atât pe Prut, cât și în Bucovina de Nord” și a precizat că în această primă fază a războiului, ea a contribuit cu succes la fixarea forțelor inamice aflate în fața
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
a petrolului românesc, București, Editura Enciclopedică, 1998. Buzatu, Gh., Ciucanu, Corneliu, Sandache, Cristian, Radiografia dreptei românești (1927 1941), București, Editura FFPres, 1996. Ciupercă, Ioan, Totalitarismul, fenomen al secolului XX, Iași, Editura Universității, „Al.I.Cuza”, 1995. Constantiniu, Florin, O istorie sinceră a poporului român, București, Editura Univers Enciclopedic, 1997. Cosma, Neagu, Culisele Palatului Regal (1930 1940), București, Editura Globus, 1990. Durandin, Catherine, Istoria Românilor, Iași, Institutul European, 1998. 326 Drăgan, Iosif Constantin, Istoria românilor, București, Editura Europa Nova, 1993. Duțu, Alexandru
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
întreține fie și la răstimpuri oricît de largi. N-ar fi exclus să ne vedem la Năsăud, dacă - așa cum vă știu întreprizi, veți putea exploata acest pretext pentru un raid prin Nordul Transilvaniei . Pînă atunci vă salut, cu cele mai sincere urări de bine și sănătate și spor la muncă, al D-voastre, Al. Husar </citation> (3) <citation author=”Al. Husar” loc="Iași" data =”16 oct[ombrie] 1966”> Dragă Călin, Îți mulțumesc foarte sincer pentru delicata d-tale scrisoare și cuvintele
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
științifică , ce-mi ia mai mult timp decît credeam, te rog să primești încredințarea dorinței mele de a rămîne în continuare un colaborator al revistei Ateneu, care mă bucur că a ajuns în mîinile dumitale. Asigurîndu-te, totodată, de vechea și sincera mea gratitudine pentru o idee mai veche ce fermentează, te rog să-mi dai voie săți mulțumesc de asemenea pentru evocarea recentei întîlniri cu colegii d-tale, a cărei amintire o voi păstra multă vreme, și să te asigur de
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
pentru o idee mai veche ce fermentează, te rog să-mi dai voie săți mulțumesc de asemenea pentru evocarea recentei întîlniri cu colegii d-tale, a cărei amintire o voi păstra multă vreme, și să te asigur de vechea și sincera mea afecțiune. Cu o mînă caldă și cele mai vii urări de succes în noua dumitale așezare, al d-tale, Al. Husar </citation> (9) <citation author=”Al. Husar” loc="Iași" data =”16 iulie 1997 ”> Dragă Domnule Călin, Abia întors din
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Iași]" data =”25.XII.1966”> Dragă tovarășe Călin, Îți adresez aceste cuvinte de mulțumire, pentru aprecierile din articolul D-tale despre lucrarea mea, nu dintr-o datorie elementară, care i se cere oricui este ajutat cu ceva, ci dintr-o sinceră prețuire a felului cum ai știut să scoți în evidență unele lucruri, să sugerezi altele, să negi sau să apreciezi ceva. Cunoscîndu-te de mult, te văd evoluînd frumos, angajat în lupta de idei cu finețe, cu profunzime. Dacă l-ai
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
lui: Metodica predării textului literar în liceu, E.D.P., 1982, aduce în discuție multe probleme trebuitoare celor cărora se adresează. Poți sacrifica un mic spațiu pentru semnalarea ei în Ateneul D-tale? Îți mulțumesc: dacă se poate, dacă nu, rămîn același sincer amic al admiratorului lui Bacovia... I. D. Lăudat </citation> (26) <citation author=”I.D. Lăudat” loc="[Grivița Bulgaria]" data =”25.XII.1982” data =”[Vedere cu Mausoleul Român]”> I. Îți doresc dumitale și la întreaga familie zile frumoase, variate, în anul care bate
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
falangă din indicatorul mîinii drepte. Ținea deci altfel, mai țeapăn, stiloul în mînă, îl mișca mai apăsat și - se deduce - destul de iute, atent la claritatea mesajului, nu la caligrafie. însă odată descifrate „vîrtejurile”, recunoșteai în ele forța unei persoane pozitive, sinceră în abordările și răspunsurile sale. (1) <citation author=”Ion Rotaru” loc="București" data =”18 iulie 1973”> Stimate tovarășe Redactor șef, Am primit scrisoarea Dvs. prin care mă onorați cu invitația de a participa la Festivalul de poezie George Bacovia ce
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
mine. Aștept vești despre ediție și - sper - curînd și ediția Camilar. Cu prietenie, M. Zaciu </citation> (4) <citation author=”Mircea Zaciu” loc="Cluj" data =”28.IV.[19]75”> Dragă Domnule Călin, În primul rînd, te rog să primești cele mai sincere condoleanțe pentru nenorocirea ce s-a abătut asupra dumitale. Pierderea părinților este poate cea mai cumplită durere pe care un om o poate simți, și care - vai! - ne este dată rînd pe rînd tuturor, ca o răscumpărare a suferințelor ce
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]