7,897 matches
-
ambele sunt limbi flexionare, dar croata este flexionară în grad mai mare decât româna, cazurile substantivelor, adjectivelor și pronumelor, precum și persoanele verbelor distingându-se mai bine prin desinențe. Substantivele pot fi de genul: Aceasta se caracterizează prin șapte cazuri, iar substantivele sunt grupate în patru clase de declinare, după terminația de la nominativ singular. Iată declinarea a patru substantive regulate din două clase de declinare cu numărul cel mai mare de substantive. Observații: Adjectivele propriu-zise sunt clasificate în mod tradițional în: Adjectivele
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
și pronumelor, precum și persoanele verbelor distingându-se mai bine prin desinențe. Substantivele pot fi de genul: Aceasta se caracterizează prin șapte cazuri, iar substantivele sunt grupate în patru clase de declinare, după terminația de la nominativ singular. Iată declinarea a patru substantive regulate din două clase de declinare cu numărul cel mai mare de substantive. Observații: Adjectivele propriu-zise sunt clasificate în mod tradițional în: Adjectivele pot avea două forme, scurtă sau lungă. Cea scurtă se caracterizează prin terminația consonantică la nominativul masculinului
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
fi de genul: Aceasta se caracterizează prin șapte cazuri, iar substantivele sunt grupate în patru clase de declinare, după terminația de la nominativ singular. Iată declinarea a patru substantive regulate din două clase de declinare cu numărul cel mai mare de substantive. Observații: Adjectivele propriu-zise sunt clasificate în mod tradițional în: Adjectivele pot avea două forme, scurtă sau lungă. Cea scurtă se caracterizează prin terminația consonantică la nominativul masculinului singular, iar cea lungă prin terminația "-i" la același caz: Aproape toate adjectivele
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
exemplu "dva" „doi” + "deset" „zece” > "dvadeset" „douăzeci”. La unele, primul component a suferit schimbări fonetice, de exemplu "šest" „șase” + "deset" > "šezdeset" „șaizeci”. Numeralele corespunzătore sutelor au o variantă cuvânt compus cu numeralul "sto" „sută” și una din două cuvinte, cu substantivul feminin "stotina" derivat de la "sto": "dvjesto" sau "dvije stotine" 200, "tristo" sau "tri stotine" 300, "četiristo" sau "četiri stotine" 400. Lui 1000 îi corespund două numerale sinonime: cuvântul slav "tisuća" și împrumutul din limba greacă "hiljada". Ambele sunt substantive feminine
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
cu substantivul feminin "stotina" derivat de la "sto": "dvjesto" sau "dvije stotine" 200, "tristo" sau "tri stotine" 300, "četiristo" sau "četiri stotine" 400. Lui 1000 îi corespund două numerale sinonime: cuvântul slav "tisuća" și împrumutul din limba greacă "hiljada". Ambele sunt substantive feminine și se declină ca atare. Tot așa este "milijarda" „miliard”, iar "milijun" „milion” este un substantiv masculin. Numeralele corespunzătoare lui 1, 2, 3 și 4 se declină și se construiesc cu substantivul determinat (care poate avea atribut adjectival) după cum
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
četiristo" sau "četiri stotine" 400. Lui 1000 îi corespund două numerale sinonime: cuvântul slav "tisuća" și împrumutul din limba greacă "hiljada". Ambele sunt substantive feminine și se declină ca atare. Tot așa este "milijarda" „miliard”, iar "milijun" „milion” este un substantiv masculin. Numeralele corespunzătoare lui 1, 2, 3 și 4 se declină și se construiesc cu substantivul determinat (care poate avea atribut adjectival) după cum urmează. Numeralele cu formă de substantiv nu se acordă în caz cu substantivul asociat lor, ci acesta
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
împrumutul din limba greacă "hiljada". Ambele sunt substantive feminine și se declină ca atare. Tot așa este "milijarda" „miliard”, iar "milijun" „milion” este un substantiv masculin. Numeralele corespunzătoare lui 1, 2, 3 și 4 se declină și se construiesc cu substantivul determinat (care poate avea atribut adjectival) după cum urmează. Numeralele cu formă de substantiv nu se acordă în caz cu substantivul asociat lor, ci acesta este la genitiv plural: "Donio mi je stotinu poklona „Mi-a adus o sută de cadouri
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
atare. Tot așa este "milijarda" „miliard”, iar "milijun" „milion” este un substantiv masculin. Numeralele corespunzătoare lui 1, 2, 3 și 4 se declină și se construiesc cu substantivul determinat (care poate avea atribut adjectival) după cum urmează. Numeralele cu formă de substantiv nu se acordă în caz cu substantivul asociat lor, ci acesta este la genitiv plural: "Donio mi je stotinu poklona „Mi-a adus o sută de cadouri”, "Sin mu je nestao s tisućama drugih mladića „Fiul lui a dispărut cu
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
milijun" „milion” este un substantiv masculin. Numeralele corespunzătoare lui 1, 2, 3 și 4 se declină și se construiesc cu substantivul determinat (care poate avea atribut adjectival) după cum urmează. Numeralele cu formă de substantiv nu se acordă în caz cu substantivul asociat lor, ci acesta este la genitiv plural: "Donio mi je stotinu poklona „Mi-a adus o sută de cadouri”, "Sin mu je nestao s tisućama drugih mladića „Fiul lui a dispărut cu o mie de alți tineri”. Numeralele "pet
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
tisućama drugih mladića „Fiul lui a dispărut cu o mie de alți tineri”. Numeralele "pet" „cinci”, "šest" „șase”, "sedam" „șapte”, "osam" „opt” și "devet" „nouă”, inclusiv când sunt ultima cifră a unui număr, și cele corespunzătoare zecilor, sunt invariabile, iar substantivul determinat de ele se pune tot la genitiv plural: "Već deset dana puše jak vjetar" „Deja de zece zile suflă un vânt puternic”, "Imala je petnaest bijelih kokošiju" „Avea cincisprezece găini albe”. Aceste numerale au desinențele specifice adjectivelor cu formă
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
formează de la numeralele colective, cu sufixul "-ica" ("dvojica, trojica, četvorica") și au tot caracter colectiv, folosindu-se numai cu nume de ființe de sex masculin, care se pun la genitiv plural: "tròjica dječákă" „trei băiețași”. Fiecare cifră are un nume substantiv feminin: "jedinica", "dvica", "trica", "četvrtica", "petica" etc.: "praviti osmice" „a face opturi” (cu patinele pe gheață). Ca și în celelalte limbi slave, verbele limbii croate se caracterizează și prin categoria aspectului, care exprimă în principal gradul de realizare a acțiunii
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
particule având sensul „ori-”, cu care se formează și locuțiuni pronominale nehotărâte: "ma kad(a) = bilo kad(a)" „oricând”, "ma kako = bilo kako" „oricum”, "ma gdje = bilo gdje" „oriunde”, "ma kuda = bilo kuda" „pe oriunde”. Formând complemente și atribute împreună cu substantive sau pronume, cele mai multe prepoziții se folosesc cu un singur caz al substantivului/pronumelui: Alte prepoziții se folosesc cu două sau chiar trei cazuri, în funcție de sensul lor sau de natura verbului regent: Observație: În cazul unor prepoziții există alternanță "-a" ~ ∅. Vocala
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
ma kad(a) = bilo kad(a)" „oricând”, "ma kako = bilo kako" „oricum”, "ma gdje = bilo gdje" „oriunde”, "ma kuda = bilo kuda" „pe oriunde”. Formând complemente și atribute împreună cu substantive sau pronume, cele mai multe prepoziții se folosesc cu un singur caz al substantivului/pronumelui: Alte prepoziții se folosesc cu două sau chiar trei cazuri, în funcție de sensul lor sau de natura verbului regent: Observație: În cazul unor prepoziții există alternanță "-a" ~ ∅. Vocala "a" este adăugată prepoziției cu scopul pronunțării mai ușoare, atunci când cuvântul următor
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
Nemojte se ljutiti na njih!" „Nu vă supărați pe ei!” Sunt și construcții cu predicatul la alte forme: Un alt tip de propoziție imperativă exprimă o urare sau o dorință: Subiectul gramatical este la cazul nominativ dacă este exprimat prin substantiv sau pronume. Dat fiind că în limba croată persoanele se disting foarte bine prin desinențele verbale, nu este necesar ca subiectul să fie exprimat totdeauna printr-un cuvânt aparte; se exprimă prin pronume personal numai când este scos în evidență
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
izdržao do svojega kraja" „Omul are atâta putere, câtă putere trebuie să aibă ca să reziste până la sfârșitul său”. Complementul indirect poate fi la diferite cazuri, în afara nominativului și vocativului, în funcție de regimul verbului regent: În privința complementului circumstanțial de loc exprimat prin substantiv sau pronume, este de menționat folosirea cazurilor acuzativ și locativ. Primul se folosește cu verbe care exprimă deplasarea spre un loc, al doilea - cu verbe care nu exprimă deplasarea în general sau nu deplasarea spre un loc (vezi mai sus
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
se formează cuvinte din aceeași familie lexicală ca și cuvântul de bază. Modul cel mai frecvent de derivare este adăugarea de sufix sau schimbarea de sufix, prin care se formează: Iată un exemplu de familie lexicală formată prin sufixare. De la substantivul "drvo" „copac, lemn”, se formează astfel șase cuvinte, dintre care trei de la cuvinte deja sufixate: Este carasteristică pentru limba croată formarea de substantive de la verbe prin derivare regresivă, adică suprimarea sufixului de infinitiv. Exemplu: "napadati" „a ataca” > "napad" „atac”. Prefixarea
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
schimbarea de sufix, prin care se formează: Iată un exemplu de familie lexicală formată prin sufixare. De la substantivul "drvo" „copac, lemn”, se formează astfel șase cuvinte, dintre care trei de la cuvinte deja sufixate: Este carasteristică pentru limba croată formarea de substantive de la verbe prin derivare regresivă, adică suprimarea sufixului de infinitiv. Exemplu: "napadati" „a ataca” > "napad" „atac”. Prefixarea este un procedeu mai puțin productiv decât sufixarea, dar este totuși un mijloc important de formare a cuvintelor. În cazul verbului, prefixarea poate
Limba croată () [Corola-website/Science/304210_a_305539]
-
particular al peisajului "Lumii Noi", distinct față de cel al celorlalte continente și, mai ales, liber de orice fel de convenții sau constrângeri arhitecturale. Deși mult mai rar utilizat în sensul de "cetățean al Statelor Unite ale Americii", totuși cuvântul usonian (folosit și ca substantiv, dar și ca adjectiveste probabil mult mai comun decât alte alternative (vezi și ). Romancierul american John Dos Passos l-a utilizat consecvent în a sa faimoasă . n este un adjectiv folosit pentru a desemna un grup de aproximativ 50 (100
Usonia () [Corola-website/Science/303882_a_305211]
-
de croați în cea mai mare parte a Croației, de către bosniaci și de către muntenegreni. Unii lingviști consideră sârbesc și un dialect numit "torlački" „torlakian”, vorbit în Șerbia de sud-est, apropiat de limbile bulgară și macedoneană, în principal prin pierderea declinării substantivelor și adjectivelor. Una din subîmpărțirile dialectului štokavian se face după felul în care a evoluat în diasistemului slav de centru-sud sunetul din limba slavă veche "ĕ" transcris prin litera ѣ „iat”, în trei grupuri de graiuri: Varianta torlakiană este inclusă
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
consoane identice, în general rămâne numai una din ele. Deseori identitatea se creează prin asimilare. Exemple: Sunt și căderi de consoane nemarcate în scris, în general în derivate relativ recente: Unele consoane aflate la sfarsitul formei de nominativ a unui substantiv sau la sfarsitul rădăcinii unui verb se palatalizează, adică își schimbă locul de articulare spre regiunea palatala a gurii, sub influența unei vocale cu care începe o desinența sau un sufix. Cazuri mai frecvente: Câteva exemple de înmuiere: "tvrd „dur
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
tvrd „dur” > "tvrđi" „mai dur”, "lju't „furios” > "ljući" „mai furios”, "brz" „rapid” > "brži" „mai rapid”. În cursul istoriei limbii, în unele cazuri, [l] a evoluat în [o], dar la anumite forme gramaticale, acesta redevine [l]. Este, de exemplu, cazul substantivelor, adjectivelor terminate în "-ao" sau "-eo" ("posao „treaba”, "veseo „vesel”) și a verbelor la participiu activ terminate în "-o" ("radio" „muncit”). Acest "o" redevine "l" dacă nu mai este în poziție finală: "posla" „al/a/ai/ale trebii”, formele de
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
purtător”, "nosilaca" „al/a/ai/ale purtătorilor”, dar "nosioca" „al/a/ai/ale purtătorului”, "nosioci" „purtători” etc. În general, între consoanele unor grupuri finale de cuvânt neobișnuite pentru limba sârbă, se intercalează vocală a, de exemplu la nominativul singular al substantivelor și adjectivelor masculine, care nu are desinența, si care s-ar termină în asemenea consoane. Un astfel de cuvânt este "borac" „luptător”. În cursul flexiunii, a dispare la formele la care pronunțarea grupului de consoane este ușurată de o vocală
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
începe cu un grup de consoane greu de pronunțat. Astfel, de exemplu, prepoziția "s" „cu” are forma "să" înaintea unui cuvânt că "škola": "să školom" „cu școala”. A mai apare și pentru a diferenția forme cazuale, anume nominativul singular al substantivelor feminine cu rădăcina terminată într-un grup de consoane de genitivul lor plural ("sestra" „sora” - "sestara" „al/a/ai/ale surorilor”) și genitivul singular de genitivul plural al masculinelor care au acest a la nominativ singular ("boraca" „al/a/ai
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
pronumelor care pot fi și adjective pronominale: "Obraćam se dobrim ljudima, a ne lošima" „Mă adresez oamenilor buni, nu celor răi”, "U jednim slučajevima uspeva, u drugima ne" „În unele cazuri reușește, în altele nu”. Desinența cazului instrumental singular al substantivelor masculine are două variante, "-om" și "-em". Varianta "-om" este prezentă după consoanele finale de rădăcina altele decât c, z, č, dž, š, ž, ć, đ, nj, j și lj, de exemplu în "să čovekom" „cu omul”. Varianta "-em" este
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]
-
pe proclitic: Morfologia limbii sârbe se distinge de cea a limbii române prin mai multe caracteristici. Din punctul de vedere al tipologiei morfologice, sârbă este o limbă flexionara, că limba română, dar în grad mai mare decât aceasta, adică cazurile substantivelor, adjectivelor și pronumelor, precum și persoanele verbelor se disting mai bine prin desinențe. Substantivele pot fi de genul masculin, feminin sau neutru. Masculinul este de regulă posibil de recunoscut după terminația consonantica la cazul nominativ, numărul singular: "jelen „cerb”. Tot masculine
Limba sârbă () [Corola-website/Science/303910_a_305239]