9,918 matches
-
eșuat într-un spațiu prozaic, bovarizant. La fel, Nail, paznicul șlepului, e un bătrân hidos, suspicios și pus mereu pe harță, care are un picior de lemn în urma unei confruntări cu un rechin, când era marinar, în Alexandria. Dar proiecțiile temporale moderne și cu totul alte interese epice, în celelalte romane ale sale (Al optzeci și doilea, 1966 ; Maria și marea, 1973), au făcut ca Toate pânzele sus ! să rămână adevăratul epos marin, unul cu parfum de aventură veche, cu toate
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
rol prin care cetățenii afectați de neglijențele asociațiilor de locatari, ale proprietarilor de magazine, ale primăriilor cereau despăgubiri materiale pentru ei și sancțiuni pentru cei care sunt vinovați de fracturi, de gâturi frânte, de coloane rupte, de dureri, de invaliditate temporală sau totală. Nu am citit despre astfel de procese în România. Și e „normal”. Cui să-i ardă de așa ceva când noi așteptam catastrofa apud Hâncu (un cutremur de peste 7 grade pe scara Richter)? Urma să murim. Ziarele au fost
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
în luptă, în pătimire... pentru că, să nu uităm, numai în suferință și în cruce această plantă a Domnului își va găsi limfa sa pentru a face fructe și flori. Mergeți așa cum s-au dus Apostolii; fără nici o grijă pentru lucrurile temporale, fără preocupări. Băgați de seamă că asta este ținuta voastră. Dumnezeu nu vă va abandona niciodată, dacă voi veți fi bogați în sărăcia voastră... Simt în acest moment tot ceea ce trebuie să sufăr eu, că va trebui să suferiți și
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
pe don Calabria. El a voit să insereze în Constituțiile Slujitorilor Săraci ai Divinei Providențe această finalitate: «Congregația... găzduiește și îngrijește bătrâni și bolnavi săraci și nevoiași, oferind, prin cea mai iubitoare și delicată asistență trupească și materială, binele lor temporal major și veșnic... Slujitorul Sărac îl vede în ei pe „Isus“; de aceea, asistența și dăruirea sa trebuie să fie pline de iubire omenească și evanghelică». «Opera să-i prefere pe cei bătrâni și bolnavi, pe cei săraci și nevoiași
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
San Giacomo di Vago, s-a gândit imediat să o folosească pentru «întâlniri de suflete»: «să pregătească profesioniști, experți în toate domeniile culturii, ale științei, ale artelor, ale serviciilor sociale și politice, ca să poată deveni animatori și preoți în realitățile temporale, pe linia lui Cristos, a Evangheliei sale și a Împărăției sale». În 1954, câteva luni înainte de a muri, don Calabria scrise un articol în cotidianul catolic veronez Il Corriere del Mattino (Curierul de dimineață): «Omenirea trece printr-un moment extrem de
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
era, în forul său interior, pătruns de sentimentul că Austria trebuia să fie brațul secular al Papalității și probabil, urmîndu-l pe Conrad Hötzendorf pe calea războiului, avea vederi care printr-o descindere în Italia, și repunerea Papei pe tronul său temporal, reprezentau pentru istoria Peninsulei o întoarcere în timp de cîțiva luștri. Venirea la putere a partidului creștin social, condus de tribunul simpatizant vienez Karl Lu(ger, nu întărise, în Austria, poziția Bisericii Catolice, care nu avea nevoie de proptele, rămînînd
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
cu corolarul "preluării" de către biserica ortodoxă a catolicilor de rit unit sub impulsul prea cunoscutului conte Bobrinski, trezea temerile Sfîntului Scaun. Degeaba Germania, ca urmare a victoriilor sale, făcea să sclipească mirajul unei retrocedări de teritorii în vederea exercitării unei suveranități temporale 140 resuscitate; predominarea partidului catolic german în conducerea Reich-ului făcea, prin forța lucrurilor, ca Sfîntul Scaun să țină foarte bine cont, în linia sa de conduită, de situația celor ce erau fideli Germaniei și să întrețină relații cu ei. Pius
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
pus în următoarele condiții: 1) două sau mai multe persoane împărtășesc aceleași deliruri sau același sistem delirant și se sprijină una pe alta în convingerile lor; 2) două sau mai multe persoane au o relație foarte apropiată; 3) există dovezi temporale și contextuale că delirul a fost indus membrului sau membrilor pasivi ai grupului prin contact cu persoana activă. În anumite cazuri a fost semnalată și prezența unor halucinații induse, dar acest indiciu nu contravine diagnosticului. S-ar mai distinge și
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
afectiv cu trăsături psihotice și paranoia este uneori dificil de stabilit, pentru că trăsăturile psihotice asociate cu delirurile afective presupun, de multe ori, deliruri non-bizare, fără halucinații proeminente, în timp ce paranoia este adesea asociată cu simptome afective. Distincția (DSM-IV-TR) depinde de relația temporală dintre tulburarea afectivă și deliruri, de asemenea de severitatea simptomelor afective. Dacă delirurile apar exclusiv în timpul episoadelor afective, diagnosticul este "delir afectiv cu trăsături psihotice". Deși simptomele depresive sunt obișnuite în cazul paranoiei, ele sunt mai puțin severe, remitente, în timp ce
Paranoia: diacronie, sincronie, metodă by Remus Bejan, Bogdan C. S. Pîrvu () [Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
vor să aibă fotbal, n-au decît să-și facă, nu să aștepte punerea în aplicare a politicii demografice a lui Dragomir. Ideea unui fotbal rațional repartizat în toate nesecatele vetre de folclor e una etatizată, de sorginte comunistă, situată temporal în zona cincinalurilor isprăvite în patru ani și jumătate. Dacă se va continua așa, în scurtă vreme, Divizia A va deveni o Daciadă la care va putea aspira oricare ceapeu fruntaș. Profesioniștii în acte vor planta puieți și vor raporta
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
parțial pe teoria lui Michel Foucault, are o miză importantă, ca și detaliile aduse la suprafață. Ea oferă destulă libertate de mișcare în câmpul subiectului, posibilitatea de a schimba unghiul de abordare sau zona de referință, de a schimba nivelul (temporal) de la care pot porni alte cercetări, (co)laterale, de a alterna sau de a combina instrumentele de analiză și de interpretare. Sunt posibile, în paralel, abordări prospective și lucrul cu repere istorice variate, ancorări la distanță în timp și spațiu
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
s-a configurat imaginarul anterior, al lumii antice sau cel timpuriu creștin? Cum s-au păstrat și cum s-au transmis nucleele simbolice majore și reprezentările colective, care reverberează până la nivelul creațiilor materiale individuale din lumea modernă? În general, perspectiva temporală introdusă în studiul imaginarului a dus la circumscrieri genologice (spre exemplu, analiza speciei utopiei sau a motivului lumilor cosmice sau imaginale alternative, cum ne propun Jean-Jacques Wunenburger sau Lucian Boia) sau la prolifice tematizări, cu referire la textul literar (Jean
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
economice, în care dinamica terminologică la acest moment impune termeni mai stabili semantic și ușor de definit. Reprezentarea socială nu intră în aceeași "familie" cu noțiunea de mentalitate, cu atât mai mult cu cât ea este generată de un cadru temporal restrâns. Dependentă de context, este mai bine precizată în mentalul colectiv și reflectă mai exact realitatea imediată. Întâlnește problematica mentalităților mai ales în sociologie și în discursul de ordin imagologic și stereotipal. Ambele se regăsesc în imaginarul colectiv, dar nu
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
realitatea, sunt asigurate de un câmp al faptelor de discurs, care generează formațiuni cu circulație transversală (sunt preluate într-o anumită perioadă de timp în interiorul aceluiași câmp teoretic) sau oblică (migrează de la o structură la alta și de la un nivel temporal la altul). În această linie de interpretare, imaginarul ar putea fi definit drept un discurs paradigmatic, deschis, aflat în relație cu realitatea sensibilă, precum și cu cea inteligibilă, către care transferă structuri semnificante (spre exemplu, mitul sau conglomerate simbolice) sau din
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
care simte nu poate fi același cu subiectul care își amintește senzația. Pentru că sufletul se află între sensibil și inteligibil, el este și un filtru al memoriei, așadar adevăratul "subiect" (agent) al amintirii. Memoria nu doar că are o dimensiune temporală constrângătoare, ci este și profund marcată în detaliile ei de viața anterioară. În ea există însă și lucruri atemporale, care sunt de fapt reminiscențe, sunt gândire pură, întotdeauna identice cu ele însele. Le putem considera "scheme" (despre care am discutat
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
încă o observație utilă pentru înțelegerea modului în care se formează imaginarul (colectiv). Memoria nu ține exclusiv de facultatea de a dori, de a simți sau de a percepe, ci și de o alta, capabilă să reproducă trăsăturile "obiectului" memorat (temporale sau spirituale) și să fie puntea între lumea senzitivă și cea inteligibilă: imaginația, Φανταστικόν (IV 29, 30), producătoare de imagini (Φαντάσμα). Acestea din urmă devin lógos, sunt reținute de limbaj, sunt fixate în memorie grație imaginației
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
practic, rolul poetului cu cel al ceremonialului imperial, fastuos și dramatic, constatăm că semnificațiile din vechea Grecie se regăsesc nealterate la romani, la altă scară și la alt nivel de creație, colectivă, nu individuală. Intervine însă o sancțiune de ordin temporal: rememorarea, pentru cetatea romană, nu merge neapărat dincolo de actul fondării orașului − amintite prin aducerea în cadrul cortegiului care însoțește catafalcul imperial a unei măști de ceară, privite ca fiind a miticului Romulus. Deși cu o vocație universalistă indiscutabilă, întărită de întreaga
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
al) împăratului păgân se dematerializează și ea, prin înscrierea formei în imaginea murală; "chipurile" strămoșilor sunt înlocuite de figuri sacre (personaje vetero-testamentare, apostolii) sau sacralizate (martiri, ierarhi ai bisericii, împărați creștini). Ceea ce putea fi controlat în lumea romană, fizic și temporal (obiectele−măști erau integrate doar în anumite momente și scenografii), spiritual și chiar politic, printr-o procesiune asumată de comunitate și de instituțiile puterii locale, în lumea creștină ține de o guvernare simbolică de proporții mult mai mari, din moment ce teocrația
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ancorează" credința, fixează în memoria colectivă imaginile generate de ea, abstracte sau materiale, reprezentările mentale sau vizuale, interpretările și simbolistica practicilor aferente. Colecție de reprezentări ale figurilor tutelare, el este o "procesiune simbolică", dar cu finalitate istorică (date fiind reperele temporale absolute, anul nașterii lui Iisus și anunțata judecată); este o formă de preamărire a fondatorilor creștinismului și a icoanelor lor, în relație cu înaintașii vetero-testamentari, dar mai ales cu cei care i-au însoțit în viața terestră sau care i-
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
memor victoriae - "care-și amintește de victorie"; memorătus - "vrednic de amintit"), dar și cu nararea, ca strategie schematizată de memorare (memorător - povestitor) (Guțu 338-39). La evoluția semantică a acestei familii de cuvinte contribuie și substantivul memoria, care include atât sensul temporal al amintirii faptelor vechi, cât și pe cel de informație de dată recentă (memoria recentiorum temporum - "istoria timpurilor mai noi"). În chip necesar, procesul de rememorare creează relația cu alte câmpuri semantice, cele ale cuvintelor: narratio (povestire); fabula (poveste); historiae
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
confluențelor semantice, derivat din observațiile precedente, între historiae și tempus se poate realiza o grefă, dat fiind că în cazul acestuia din urmă, și varianta lingvistică greacă (κρόνος), și cea latină cuprind, pentru majoritatea sensurilor, ideea de periodicizare, de marcaje temporale (aspect important pentru înregistrarea trecutului și reprezentarea lui prin povestirea istorică). În vecinătatea termenului care denumește timpul, în latină cel puțin, se regăsesc două familii de cuvinte, derivate prima din temperō,20 a doua din tempestăs,21 și care conțin
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
vecinătatea termenului care denumește timpul, în latină cel puțin, se regăsesc două familii de cuvinte, derivate prima din temperō,20 a doua din tempestăs,21 și care conțin, în baza unei rădăcini lexicale comune, aceleași sememe, de "ordine" și "moderare" temporală. În baza unor scheme narative ce le vor încadra ulterior ca "gen" major de scriitură antică și medievală, dar mai ales ca mărturie documentară, historiae (inclusiv cronicile) recurg la decuparea timpului în secțiuni relevante, iar cu sprijinul imaginației, la reprezentarea
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
adevărat punct de referință în tratarea problemelor legate de mímēsis, de paideía, precum și de strategiile politice de guvernare teritorială − determinate de un eșafodaj de natură sacră: imaginea naturală christică inspira imaginea artificială, care, la rândul ei, fonda puterea temporală (14). La întâlnirea dintre imaginea divinității invizibile și icoana sa, vizibilă, oíkonomía a devenit fundamentul pentru articularea lor "vie", dar și pentru transfigurarea în istorie a similitudinii eterne (consubstanțialitatea divină), prin fenomenul asemănării temporale (Întruparea). Ecranul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
fonda puterea temporală (14). La întâlnirea dintre imaginea divinității invizibile și icoana sa, vizibilă, oíkonomía a devenit fundamentul pentru articularea lor "vie", dar și pentru transfigurarea în istorie a similitudinii eterne (consubstanțialitatea divină), prin fenomenul asemănării temporale (Întruparea). Ecranul doctrinal al crizei iconoclaste nu a putut ascunde însă dubla problemă: pe de o parte, relația dintre icoană și imaginea divină, însuși conceptul de mímēsis și transfigurarea formei sacre; pe de altă parte, problema politică a pedagogiei "religiei
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
a se prăbuși, a se topi sub flama unei incinerări violent apărute. Șocul cu tente de supra-uimire mă scoate și îndepărtează de axa firescului viețuirii în cetatea umană, mă deviază de la parcursul rațional liniștit prestabilit cu aproximație de pe un interval temporal limitat pe altul, mă abate de la traseul meu social insignifiant prin repetitivitate sa. În acest context, unde sunt aruncat întru rătăcire? Spre ce orizont de trăiri străine sunt proiectat? Preocupat de grijile înțepătoare ale clipei, de problematicile proprii ce îmi
Ascunderi și înfățișări: explorări metafizice decriptive by Marius Cucu () [Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]