8,047 matches
-
toponimia Azerbaidjanului, îndeosebi în partea de nord a acestei regiuni întinse, și anume pe teritoriul fostului ținut Aran-Albaniya. În dastan, familia este consolidată; bărbatul are o singură soție. Onoarea familiei, a părinților, este strict apărată. La oguzi, unul din patru viteji avea o înfățișare frumoasă; el trebuia să umble cu chipul acoperit, să nu corupă tinerele fete și femei. Fetele umblau fără acoperământ, ascunzându-se numai de străini. Dar pe câmpul de luptă femeile nu rămâneau în urma bărbaților în ceea ce privește vitejia și
Kitabi Dede Qorqud () [Corola-website/Science/309180_a_310509]
-
Haiducii" și "Urmărirea" , Marga Barbu a primit Premiul pentru interpretare feminină (împreună cu Ioana Bulcă și Irina Petrescu) - pentru rolurile din seriile "Haiducii", " Urmărirea" și din filmul "Facerea lumii", Hortensia Georgescu a primit Premiul pentru costume - pentru costumele din filmul "Mihai Viteazul" și din seria "Haiducii".
Răpirea fecioarelor () [Corola-website/Science/309267_a_310596]
-
Vlădicului de la Alba Iulia și pusă sub cea a preotului reformat maghiar din Făgăraș, căruia fiecare preot român trebuia să-i plătească o dajdie anuală de un florin. Situația aceasta se va schimba doar în timpul scurtei stăpâniri a lui Mihai Viteazul (1599 - 1601), când Țara Oltului revine la Mitropolia de Alba Iulia care, împreună cu întreaga biserică românească din Ardeal, este pusă sub ascultarea Mitropoliei din Târgoviște. Câteva decenii mai târziu, principii calvini, Gabriel Bethlen, care aveau posesiuni în Racovița, precum și cei
Religia în Racovița, Sibiu () [Corola-website/Science/310709_a_312038]
-
de la Biserica Preany Kattor din Iugoslavia. În pictura de șevalet a rămas din creația sa "Isus și samariteana, Isus potolind valurile, Sfântul Gheorghe". Din tematica istorică pot fi enumerate " Judecata boierilor înainte de moartea lui Ștefan cel Mare, Portretul lui Mihai Viteazul" și studii pentru portretele lui Bogdan I, Carol I și Neagoe Basarab. A fost inițiatorul înființării unei "Academii Libere de Pictură" în anul 1919, ca o ripostă la academismul lui G.D. Mirea de la Școala de Belle Arte din București și
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
de la Biserica Preany Kattor din Iugoslavia. În pictura de șevalet a rămas din creația sa "Isus și samariteana, Isus potolind valurile, Sfântul Gheorghe". Din tematica istorică pot fi enumerate " Judecata boierilor înainte de moartea lui Ștefan cel Mare, Portretul lui Mihai Viteazul" și studii pentru portretele lui Bogdan I, Carol I și Neagoe Basarab. A pictat flori, naturi statice și moarte (vezi ) precum și nuduri. Dintre portrete se remarcă "Autoportret", portretul lui "Nicolae Henri Verona", "Emil Mihail Brancovici", "Portretul d-ului L. C
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
a recunoscut și a apreciat opera sa. Artistul a realizat pe parcursul vieții lui o serie de picturi monumentale pe pânză, dintre care se remarcă cele cu tematică istorică "Judecata boierilor înainte de moartea lui Ștefan cel Mare" și "Portretul lui Mihai Viteazul", peisajul "Valea Oltului" și lucrarea din tematica rurală intitulată "Cosașii". Cum singur a declarat că monumentalul se realizează cel mai bine în frescă, Verona a executat o serie de lucrări de pictură murală care au devenit celebre. Aspirația lui către
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
l-au definit ca reporter de război au fost: "În tabără, Gara de mărfuri, Cai la conovăț, Turc cu narghilea, Vânzători de covoare". Sava Henția a abordat pictura cu tematică istorică, cele mai reprezentative creații au fost: "Ostașii lui Mihai Viteazul izgonind pe turci la Giurgiu, portretul lui Tudor Vladimirescu, Intrarea triumfală a lui Traian în Sarmisegetuza, Legenda meșterului Manole, Moartea lui Ștefan cel Mare, Ștefan cel Mare după bătălia de la Codrii Cosminului" și "Sacrificiu roman". Tematica socială prezentă și ea
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
ea. Pictura cu tematică istorică l-a preocupat pe Henția încă de la începuturile sale în pictură. Sub influența profesorului său de la Școala de Belle Arte din București, Theodor Aman, Henția a pictat în anul 1870 tabloul intitulat "Ostașii lui Mihai Viteazul izgonind pe turci la Giurgiu" și pânza de mici dimensiuni, mai nereușită, care-l reprezintă pe Mihai Viteazul intrând la Alba Iulia urmat de oșteni purtători de drapele. În anul 1876 a pictat portretul în picioare a lui Tudor Vladimirescu
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
profesorului său de la Școala de Belle Arte din București, Theodor Aman, Henția a pictat în anul 1870 tabloul intitulat "Ostașii lui Mihai Viteazul izgonind pe turci la Giurgiu" și pânza de mici dimensiuni, mai nereușită, care-l reprezintă pe Mihai Viteazul intrând la Alba Iulia urmat de oșteni purtători de drapele. În anul 1876 a pictat portretul în picioare a lui Tudor Vladimirescu inspirată din lucrarea similară a lui Aman, dar mai puțin reușită. Tablourile cu subiecte istorice au rămas ca
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
morții împăratului, manifestă o nesiguranță generală asupra sorții sale.Arhiepiscopul Leonardo din Chios-care a fost luat prizonier, dar a reușit să scape-și-a așternut pe hârtie relatarea către papă la 16 august 1453. El dă de știre că, o dată ce viteazul căpitan genovez Giustiniani a fost rănit și obligat să se retragă din luptă, pe Constantin l-a părăsit curajul. El l-a rugat fierbinte pe unul dintre tinerii săi comandanți să-l străpungă cu sabia, așa încât să nu fie capturat
Constantin al XI-lea Paleologul () [Corola-website/Science/309799_a_311128]
-
târg al Moldovei” sau „cel mai mare târg moldovenesc”. Pentru o scurtă perioadă de timp, cetatea a fost deținută de către Ștefan cel Mare, în încercarea acestuia de a păzi de departe hotarele Moldovei de prea desele invazii ale tătarilor. Mihai Viteazul cerea, în tratativele purtate cu regele Sigismund al III-lea al Poloniei, în martie 1600 la Brașov, să i se recunoască stăpânirea asupra „ului de peste Nistru”. Un călător italian din secolul al XVII-lea, Niccolo Barsi din Luca, trece prin
Oceac () [Corola-website/Science/309327_a_310656]
-
fost desemnată prin art. 50 din Legea nr. 218 din 23.04.2002. este condusă de un inspector general, având rang de secretar de stat. Primele atestări privind Poliția Română datează din vremea lui Neagoe Basarab sau a lui Mihai Viteazul (crearea instituției agiei), continuă cu domnia lui Mihai Suțu (organizarea pazei Capitalei, emiterea primelor acte de identitate și reglementarea portului armelor) iar din 1806, organele de pază și ordine din Capitală primesc denumirea generică de "POLIȚIE". In 1821, Tudor Vladimirescu
Poliția Română () [Corola-website/Science/309335_a_310664]
-
odoare de preț - sporind prestigiul ei în Țară Românească. În timpul domniei sale, în mănăstire este înființată prima bibliotecă din București. În 1595, Mănăstirea Radu Vodă va fi incendiată de trupele lui Sinan Pasă, în retragerea acestora din calea armatei lui Mihai Viteazul. Radu Vodă Mihnea reface din temelii mănăstirea, în 1625, închinând-o Mănăstirii Ivirion din Athos. Patriarhul Macarie al Antiohiei și Paul de Alep, vizitând Mănăstirea Radu Vodă în 1653-1657, rămân profund impresionați de arhitectură acesteia. Cutremurele din 1829 și din
Mănăstirea Radu Vodă () [Corola-website/Science/309334_a_310663]
-
Traian ("Clopotul"), îngă Podul Decebal, Bd. Tache Ionescu ("Învingătorul"), Hotel Continental ("Evoluție"), vizavi de Casa Tineretului, spatele Muzeului Banatului, lîngă biserica ortodoxă din Piața Kuttl, vizavi de unitatea militară din Calea Lipovei, Piața 700, Piața Sfîntul Gheorghe, lîngă Podul Mihai Viteazul. Din anul 2000, ca urmare a Legii 152/2000, asociația a fost declarată administratoarea Centrului Național de Documentare și informare Publică despre Revoluția din 1989. Astfel, asociația a primit subvenții de la bugetul de stat, prin intermediul Ministerului Culturii, avînd un personal
Asociația Memorialul Revoluției din Timișoara () [Corola-website/Science/309344_a_310673]
-
trupei se foloseau alte decorații, de rang mai mic. Astfel, în vederea adaptării sistemului românesc de ordine și decorații la aceste cerințe dar și pentru a ridica moralul ofițerilor și trupei, regele Ferdinand a decis instituirea Ordinului Militar de Război „Mihai Viteazul” prin Înaltul Decret nr. 2968 din 26 septembrie 1916. Deși decretul a fost în vigoare (primele decorări cu noul ordin datând din 28 noiembrie 1916), la 21 decembrie 1916 regele emite un nou Înalt Decret, nr.3249, prin care se
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” () [Corola-website/Science/309348_a_310677]
-
și poartă data 1916. Panglica este de culoare roșie-vișinie, cu dungi de aur la margini. Printr-o lege specială promulgată de regele Ferdinand la 12 mai 1927, au fost acordate o serie de drepturi materiale ofițerilor decorați cu ordinul Mihai Viteazul, cum ar fi împroprietărirea gratuită cu un lot de 25 ha. teren arabil, acordarea unui lot de casă de 500 mp și gratuități pe mijloacele de transport ale statului. Prin Decretul Regal nr.2859 din 1936, emis de regele Carol
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” () [Corola-website/Science/309348_a_310677]
-
acordarea unui lot de casă de 500 mp și gratuități pe mijloacele de transport ale statului. Prin Decretul Regal nr.2859 din 1936, emis de regele Carol al II-lea se introduce portul unei uniforme speciale pentru cavalerii ordinului „Mihai Viteazul”, constând dintr-o mantie de culoare albă pe care este aplicată crucea ordinului, confecționată din postav de culoare albastră. Ca acoperământ de cap, decretul prevedea o cușmă din blană de miel de culoare albă. Prin Decretului Regal nr. 328 din
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” () [Corola-website/Science/309348_a_310677]
-
ordinului, confecționată din postav de culoare albastră. Ca acoperământ de cap, decretul prevedea o cușmă din blană de miel de culoare albă. Prin Decretului Regal nr. 328 din 10 februarie 1931, regimentele ale căror drapele fuseseră decorate cu ordinele Mihai Viteazul, Steaua României și Virtutea Aeronautică sau cu medalia Virtutea Militară, precum și personalul militar care servea în acestea, au primit dreptul de a purta o furajeră specifică. Aceasta se acorda prin decret regal și se purta pe umărul stâng, la capătul
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” () [Corola-website/Science/309348_a_310677]
-
prima modificare de formă după 1916, prin introducerea a două spade încrucișate, între brațele crucii. Primul regulament al ordinului a fost adoptat prin Decretul Regal nr. 3709 din 6 noiembrie 1940, sub denumirea "Regulamentul Legii Ordinului Militar de Război „Mihai Viteazul”". Ulterior, prin Decretul Regal nr. 1932 din 30 iulie 1941 s-a stipulat că Ordinul Militar „Mihai Viteazul” clasa I, clasa a II, clasa III vor fi conferite în timp de război ofițerilor pentru „fapte de arme cu totul excepționale
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” () [Corola-website/Science/309348_a_310677]
-
ordinului a fost adoptat prin Decretul Regal nr. 3709 din 6 noiembrie 1940, sub denumirea "Regulamentul Legii Ordinului Militar de Război „Mihai Viteazul”". Ulterior, prin Decretul Regal nr. 1932 din 30 iulie 1941 s-a stipulat că Ordinul Militar „Mihai Viteazul” clasa I, clasa a II, clasa III vor fi conferite în timp de război ofițerilor pentru „fapte de arme cu totul excepționale”. Prin Decretul Regal nr. 2787/8 octombrie 1941, a fost modificată din nou modelul decorației. Acesta își păstra
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” () [Corola-website/Science/309348_a_310677]
-
brațul inferior, anul „1916”, iar pe revers, cifra încoronată a regelui Mihai și pe brațul inferior, anul „1941”. Prin Decretul Regal nr. 1935 din 18 octombrie 1944 închide ordinul model 1916, fiind înlocuit cu un ordin continuator - "Ordinul Militar „Mihai Viteazul” cu spade". Noul ordin a fost acordat doar pentru fapte de arme săvârșite după 23 august 1944. Modelul are pe avers cifra încoronată a regelui Mihai iar pe revers, central, anul „1944”. După 1989, Ordinul Mihai Viteazul a fost reînființat
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” () [Corola-website/Science/309348_a_310677]
-
Ordinul Militar „Mihai Viteazul” cu spade". Noul ordin a fost acordat doar pentru fapte de arme săvârșite după 23 august 1944. Modelul are pe avers cifra încoronată a regelui Mihai iar pe revers, central, anul „1944”. După 1989, Ordinul Mihai Viteazul a fost reînființat, făcând parte din categoria „decorațiilor militare de război” așa cum au fost acestea definite prin "Legea nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României". În anul 2003 este adoptată legea specifică de funcționare a ordinului - "Legea
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” () [Corola-website/Science/309348_a_310677]
-
categoria „decorațiilor militare de război” așa cum au fost acestea definite prin "Legea nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României". În anul 2003 este adoptată legea specifică de funcționare a ordinului - "Legea nr.327/2003 privind Ordinul Mihai Viteazul". Legea prevede că: „"Ordinul Mihai Viteazul este cea mai înaltă decorație militară de război ce se acordă ofițerilor si unităților militare, pe timp de război sau în misiuni sub jurisdicția unor organisme internaționale la care statul român este parte, pentru
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” () [Corola-website/Science/309348_a_310677]
-
au fost acestea definite prin "Legea nr. 29/2000 privind sistemul național de decorații al României". În anul 2003 este adoptată legea specifică de funcționare a ordinului - "Legea nr.327/2003 privind Ordinul Mihai Viteazul". Legea prevede că: „"Ordinul Mihai Viteazul este cea mai înaltă decorație militară de război ce se acordă ofițerilor si unităților militare, pe timp de război sau în misiuni sub jurisdicția unor organisme internaționale la care statul român este parte, pentru fapte de arme sau acțiuni de
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” () [Corola-website/Science/309348_a_310677]
-
mm, pe avers si revers cu aceleași încrustații ca la clasa a II-a și se prindea de panglică printr-un inel. Se purta atârnat pe partea stângă a pieptului. Atunci când ofițerii purtau pe piept și alte decorații, Ordinul Mihai Viteazul era dispus primul din stânga. Pentru fapte de arme legate de participarea României la Primul Război Mondial și operațiilor militare postbelice au fost decorați un număr de 78 de ofițeri străini și 315 ofițeri români, unii dintre aceștia fiind decorați de
Ordinul Militar de Război „Mihai Viteazul” () [Corola-website/Science/309348_a_310677]