74,102 matches
-
Magistraturii; (...). Art. 34. - (1) Curtea Constituțională soluționează conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice, la cererea Președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a primului-ministru sau a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii. (2) Cererea de soluționare a conflictului va menționa autoritățile publice aflate în conflict, textele legale asupra cărora poartă conflictul, prezentarea poziției părților și opinia autorului cererii. Art. 35. - (1) Primind cererea, președintele Curții Constituționale o va comunica părților aflate în conflict, solicitându-le să își exprime
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
conflictele juridice de natură constituțională dintre autoritățile publice, la cererea Președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a primului-ministru sau a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii. (2) Cererea de soluționare a conflictului va menționa autoritățile publice aflate în conflict, textele legale asupra cărora poartă conflictul, prezentarea poziției părților și opinia autorului cererii. Art. 35. - (1) Primind cererea, președintele Curții Constituționale o va comunica părților aflate în conflict, solicitându-le să își exprime, în scris, în termenul stabilit, punctul de
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
autoritățile publice, la cererea Președintelui României, a unuia dintre președinții celor două Camere, a primului-ministru sau a președintelui Consiliului Superior al Magistraturii. (2) Cererea de soluționare a conflictului va menționa autoritățile publice aflate în conflict, textele legale asupra cărora poartă conflictul, prezentarea poziției părților și opinia autorului cererii. Art. 35. - (1) Primind cererea, președintele Curții Constituționale o va comunica părților aflate în conflict, solicitându-le să își exprime, în scris, în termenul stabilit, punctul de vedere asupra conținutului conflictului și a
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
2) Cererea de soluționare a conflictului va menționa autoritățile publice aflate în conflict, textele legale asupra cărora poartă conflictul, prezentarea poziției părților și opinia autorului cererii. Art. 35. - (1) Primind cererea, președintele Curții Constituționale o va comunica părților aflate în conflict, solicitându-le să își exprime, în scris, în termenul stabilit, punctul de vedere asupra conținutului conflictului și a eventualelor căi de soluționare a acestuia, și va desemna judecătorul-raportor. (2) La data primirii ultimului punct de vedere, dar nu mai târziu
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
cărora poartă conflictul, prezentarea poziției părților și opinia autorului cererii. Art. 35. - (1) Primind cererea, președintele Curții Constituționale o va comunica părților aflate în conflict, solicitându-le să își exprime, în scris, în termenul stabilit, punctul de vedere asupra conținutului conflictului și a eventualelor căi de soluționare a acestuia, și va desemna judecătorul-raportor. (2) La data primirii ultimului punct de vedere, dar nu mai târziu de 20 de zile de la primirea cererii, președintele Curții Constituționale stabilește termenul pentru ședința de judecată
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
soluționare a acestuia, și va desemna judecătorul-raportor. (2) La data primirii ultimului punct de vedere, dar nu mai târziu de 20 de zile de la primirea cererii, președintele Curții Constituționale stabilește termenul pentru ședința de judecată și citează părțile implicate în conflict. Dezbaterea va avea loc la data stabilită de președintele Curții Constituționale chiar dacă vreuna dintre autoritățile publice implicate nu respectă termenul stabilit pentru prezentarea punctului de vedere. (3) Dezbaterea are loc pe baza raportului prezentat de judecătorul-raportor, a cererii de sesizare
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
prezentarea punctului de vedere. (3) Dezbaterea are loc pe baza raportului prezentat de judecătorul-raportor, a cererii de sesizare, a punctelor de vedere prezentate potrivit alin. (1), a probelor administrate și a susținerilor părților. Art. 36. - Decizia prin care se soluționează conflictul juridic de natură constituțională este definitivă și se comunică autorului sesizării, precum și părților aflate în conflict, înainte de publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I. II. Starea de fapt: În conformitate cu prevederile Art. 72 alin. (2) din Constituție, republicată, cele
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
de sesizare, a punctelor de vedere prezentate potrivit alin. (1), a probelor administrate și a susținerilor părților. Art. 36. - Decizia prin care se soluționează conflictul juridic de natură constituțională este definitivă și se comunică autorului sesizării, precum și părților aflate în conflict, înainte de publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I. II. Starea de fapt: În conformitate cu prevederile Art. 72 alin. (2) din Constituție, republicată, cele două Camere ale Parlamentului au fost sesizate de ministrul Justiției, potrivit legii, cu cereri de încuviințare
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
cu votul majorității senatorilor. În acest mod, una dintre cererile menționate a fost respinsă de Senat, pe motiv că acestea nu au întrunit numărul de voturi necesare adoptării. III. În drept: Solicităm Curții Constituționale să se pronunțe asupra existenței unui conflict juridic de natură constituțională ivit între autoritatea judecătorească, reprezentată în cauză de către Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de-o parte, și Parlamentul României, respectiv Camera Deputaților și Senatul, pe
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, republicată, și ale Art. 173 din Regulamentul Senatului cu prevederile Art. 76 alin.(2) din Constituție, republicată. Potrivit jurisprudenței constante a Curții Constituționale, noțiunea de conflict juridic de natură constituțională constă în „acte sau acțiuni concrete prin care o autoritate sau mai multe își arogă puteri, atribuții sau competențe, care, potrivit Constituției, aparțin altor autorități publice, ori omisiunea unor autorități publice, constând în declinarea competenței sau
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
de a îndeplini anumite acte care intră în obligațiile lor" (Decizia nr. 53 din 28 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005). Astfel, pentru a interveni Curtea Constituțională în vederea soluționării unui conflict apreciem că sunt îndeplinite cumulativ cele trei condiții, respectiv: a) conflictul să fie între autorități publice; b) conflictul să fie juridic; c) conflictul să fie de natură constituțională. Cu referire la prezenta cerere, condițiile existenței unui conflict juridic de natură
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
nr. 53 din 28 ianuarie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005). Astfel, pentru a interveni Curtea Constituțională în vederea soluționării unui conflict apreciem că sunt îndeplinite cumulativ cele trei condiții, respectiv: a) conflictul să fie între autorități publice; b) conflictul să fie juridic; c) conflictul să fie de natură constituțională. Cu referire la prezenta cerere, condițiile existenței unui conflict juridic de natură constituțională sunt îndeplinite, pentru motivele pe care le vom arăta în
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005). Astfel, pentru a interveni Curtea Constituțională în vederea soluționării unui conflict apreciem că sunt îndeplinite cumulativ cele trei condiții, respectiv: a) conflictul să fie între autorități publice; b) conflictul să fie juridic; c) conflictul să fie de natură constituțională. Cu referire la prezenta cerere, condițiile existenței unui conflict juridic de natură constituțională sunt îndeplinite, pentru motivele pe care le vom arăta în continuare. Autoritățile mai-sus enunțate, respectiv Ministerul Public
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
Partea I, nr. 144 din 17 februarie 2005). Astfel, pentru a interveni Curtea Constituțională în vederea soluționării unui conflict apreciem că sunt îndeplinite cumulativ cele trei condiții, respectiv: a) conflictul să fie între autorități publice; b) conflictul să fie juridic; c) conflictul să fie de natură constituțională. Cu referire la prezenta cerere, condițiile existenței unui conflict juridic de natură constituțională sunt îndeplinite, pentru motivele pe care le vom arăta în continuare. Autoritățile mai-sus enunțate, respectiv Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
în vederea soluționării unui conflict apreciem că sunt îndeplinite cumulativ cele trei condiții, respectiv: a) conflictul să fie între autorități publice; b) conflictul să fie juridic; c) conflictul să fie de natură constituțională. Cu referire la prezenta cerere, condițiile existenței unui conflict juridic de natură constituțională sunt îndeplinite, pentru motivele pe care le vom arăta în continuare. Autoritățile mai-sus enunțate, respectiv Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parlamentul, respectiv Camera Deputaților și Senatul, sunt autorități publice, fiind
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
pe care le vom arăta în continuare. Autoritățile mai-sus enunțate, respectiv Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Parlamentul, respectiv Camera Deputaților și Senatul, sunt autorități publice, fiind reglementate în Titlul III „Autoritățile publice” din Constituție. Conflictul este unul de natură juridică, având în vedere că izvorul acestuia îl reprezintă inacțiunea Parlamentului prin care nu a fost pusă în acord legea organică cu dispozițiile Legii fundamentale. În ceea ce privește cererile de reținere, arestare sau percheziție a senatorilor referitor la
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
toate autoritățile publice, pe cale de consecință, Parlamentul avea obligația de a modifica Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006, iar Senatul avea obligația de a modifica și Art. 173 din regulamentul propriu de organizare și funcționare. În consecință, conflictul ivit este unul de natură constituțională, purtând asupra competențelor Parlamentului care, în conformitate cu prevederile Art. 61 alin. (1) și ale Art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării, avea obligația constituțională de a modifica dispozițiile Art.
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
urmăririi penale sau a judecății, și a fost încălcat principiul separației și echilibrului puterilor în stat, precum și cel al obligativității unui comportament loial al autorităților publice față de Constituție. În considerarea argumentelor expuse mai sus, vă solicit să constatați existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte și Parlamentul României, respectiv Camera Deputaților și Senatul, pe de altă parte, conflict ivit ca urmare
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
constatați existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte și Parlamentul României, respectiv Camera Deputaților și Senatul, pe de altă parte, conflict ivit ca urmare a omisiunii Parlamentului de a pune în acord dispozițiile legale cu Constituția în ceea ce privește majoritatea necesară adoptării hotărârilor de încuviințare a cererilor de reținere/arestare a unui deputat/senator, cu consecința blocării activității puterii judecătorești.
KLAUS IOHANNIS, sesizare la CCR după votul din Parlament în cazurile Șova, Vâlcov și Nicolescu () [Corola-website/Journalistic/102199_a_103491]
-
cu o mare putere de penetrare), cea mai mare folosită vreodată în istoria războaielor”. În 1970 s-a demnstrat că avea ”doar” 12 kilotone. Cea de la Nagasaki urma să fie și mai distructivă, cu cele 22 de kilotone ale ei. Conflictul armat se schimbase pe veci... Hiroshima înante și după
Bombardament Hirsohima, infern la 300.000 de grade Celsius - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102226_a_103518]
-
Casație și Justiție a respins cererea DNA de arestare preventivă a lui Radu Mazăre, urmând ca acesta să fie cercetat în stare de libertate, într-un dosar în care este acuzat de trei infracțiuni de luare de mită, două de conflict de interese și abuz în serviciu. Aceeași decizie a fost luată și în cazul omului de afaceri Sorin Strutinsky, însă acesta este arestat preventiv într-un alt dosar. Decizia instanței nu este definitivă.
Victor Ciutacu, mesaj amar pentru Radu Mazăre: Ai fost și tu ziarist by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/102225_a_103517]
-
Tudorița, Decu Florian, Neagu Marius Gelu și Dobre Marian sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, fals în înscrisuri oficiale, fals intelectual, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, spălare a banilor, conflictul de interese și fals în declarații; - Dobre Gheorghe sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals, spălare a banilor și conflict de interese; - Preda Simona Alina, Preda Vasilica, Enciu Domnica
Lovitură pentru Traian Băsescu. Ce a decis Parchetul General cu terenurile de la Nana by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102238_a_103530]
-
sub semnătură privată, uz de fals, spălare a banilor, conflictul de interese și fals în declarații; - Dobre Gheorghe sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, abuz în serviciu, fals intelectual, uz de fals, spălare a banilor și conflict de interese; - Preda Simona Alina, Preda Vasilica, Enciu Domnica și Negoiță Daniela sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituirea unui grup infracțional organizat, complicitate la abuz în serviciu, fals în înscrisuri oficiale, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals
Lovitură pentru Traian Băsescu. Ce a decis Parchetul General cu terenurile de la Nana by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102238_a_103530]
-
după ce în anul 313 a semnat împreună cu Sfântul Constantin cel Mare, cumnatul său, Edictul de la Mediolanum (Milano de astăzi), prin care se acorda libertate religioasă creștinilor, a pornit o prigoană împotriva creștinilor din partea de răsărit a Imperiului Roman, în urma unui conflict de interese cu augustul Occidentului. În armata romană exista obiceiul ca principalul cult să fie adresat împăratului. Cei 40 de ostași romani din Legiunea a XII-a Fulminata au refuzat să se jertfească împăratului și zeilor, motiv pentru care au
Sfinții 40 de mucenici. De ce bărbații trebuie să bea 40 de pahare de vin by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102253_a_103545]
-
Veil, pentru a i se permite accederea direct la această distincție fără să treacă prin gradele inferioare, distincție pe care o refuzase în anii 1990 din motive personale. Din 2009, Simone Veil este și membră a juriului Premiului pentru prevenirea conflictelor, decernat anual de Fondation Chirac. Ea a primit Premiul Heinrich Heine în 2010. Un sondaj realizat de Ifop în 2010 a prezentat-o ca fiind „femeia preferată de francezi”. Apropiată de familia de centru, Simone Veil a fost prezentă alături de
Simone Veil () [Corola-website/Science/337569_a_338898]