74,167 matches
-
18.07.1942). 1456 Ioan P. Teodorescu (1893-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1913-1915) și al Școlii Superioare de Război (1923-1925). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1915), participă la primul război mondial. Șef de Stat Major al Comandamentului Corpului Grănicerilor (12.09.1940-11.04.1943); comandant al Brigăzii 4 Grăniceri (11.04.1943-04.07.1944); comandant al Brigăzii 20 Infanterie (04.07.1944-20.03.1945); comandant al Brigăzii 9 Infanterie (20.03
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și diplomat. italian. Arhiepiscop romano-catolic de Leontopoli și Augustamnica (din 1921); Delegat Apostolic în Egipt (1921-1927); Delegat Apostolic în Canada și Terra Nova; Nunțiu Apostolic în România (1936-1947); Delegat Apostolic în Turcia (1947-1952). În cursul celui de-al doilea război mondial a desfășurat o activitate remarcabilă în vederea ameliorării situației evreilor din România. În urma dezvăluirilor efectuate în cadrul procesului intentat mareșalului Ion Antonescu în 1946, guvernul Petru Groza a solicitat rechemarea sa, monsenorul Andrea Cassulo fiind nevoit să părăsească România în februarie 1947
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
fost înregistrat de Marele Stat Major, Secția I-a, cu Nr. 56.757 din 08.07.1943. 1504 Popovici M. Cristache (1889-?), funcționar și militar de carieră român. Intră în jandarmerie cu gradul de sublocotenent (1914), participă la primul război mondial. Comandant al Batalionului 2 din Regimentul de Jandarmi Pedeștri (01.02.1941-05.09.1942); comandant al Regiunii II Internare Evrei Wapniarca, Transnistria (01.03-11.10.1943); trecut în rezervă pentru limită de vârstă la 11.08.1940. Arestat de autoritățile
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
10.05.1934); colonel în rezervă (din 22.03.1947). 1505 Ștefan F. Ion (1893-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1914-1915). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1915), participă la primul război mondial. Inspector Regal al Regiunii Teritoriale a Corpului 4 Armată (01.11.1940-31.08.1942); trecut în rezervă din oficiu la 31.08.1942; comandant al Sectorului 1 Etape din cadrul Comandamentului Etapelor de Est (1943-1944). Căpitan (din 01.10.1919); maior
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
I-a, cu Nr. 12.471 din 18.07.1943. 1509 Constantin M. Leon (1892-1945), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de cavalerie (1911-1914). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1914), participă la primul război mondial. Comandant al Cercului Teritorial Iași (1943); comandant al Comenduirii Pieței București (1944); trecut în rezervă la 10.11.1944. Maior (din 01.04.1926); locotenent-colonel (din 10.05.1934); colonel (din 24.01.1942). 1510 Gheorghe Manoliu (1888-1980), militar de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din 24.01.1942). 1510 Gheorghe Manoliu (1888-1980), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1907-1909) și al Școlii Superioare de Război (1919-1921). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1909), participă la primul război mondial. Comandant al Brigăzii din 15.03.1942 Diviziei 4 Munte (10.01.1940-20.03.1943); comandant secund și ulterior comandant al Corpului 4 Teritorial (20.03.1943-27.03.1945); trecut în rezervă la 27.03.1945. În februarie 1949 a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din 29.09.1943. 1523 Günther Assmann (1900-?), militar de carieră german. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie Döberitz (1917-1918) și al Academiei de Război (1933-1935). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1918), participă la primul război mondial. Ofițer Ia în cadrul Statului Major al Diviziei 24 Infanterie (10.07.1940-11.12.1941); Ofițer Ia în cadrul Statului Major al Diviziei 46 Infanterie (11.12.1941-06.01.1942); în rezerva OKH (06.01-20.03.1942); transferat la Misiunea Militară germană
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Nr. 132.995 din 27.10.1943. 1526 Ioan Boldur-Lățescu (1899-), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de rezervă de cavalerie (1917-1918). Intră în armată cu gradul de sublocotenent în rezervă (1918), participă la primul război mondial. Transferat în cadrele active ale armatei cu gradul de locotenent la 01.07.1919. Ofițer în cadrul comandamentului Regimentului 7 Roșiori (01.09.1940-15.04.1942); ofițer în cadrul Secției I-a Organizare-Mobilizare din Marele Stat Major (15.04.1942-01.04.1945
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
personalului din întreprinderi. 1532 Ioan V. Pandele (1889-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1911-1913) și al Școlii Superioare de Război (1923-1925). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1913), participă la primul război mondial. Ofițer în cadrul Marelui Stat Major (11.06.1940-22.06.1941); ofițer în cadrul Marelui Cartier General (22.06.1941-20.09.1942); subșef al Marelui Stat Major și șef al Secției M.O.N.T din Marele Stat Major (20.09.1942-04
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Absolvent al Școlii militare de ofițeri de artilerie, geniu și marină (1916-1917). Licențiat în Drept la Universitatea din Iași (1920); doctor în Drept la Universitatea din Iași (1931). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1917), participă la primul război mondial. Ofițer magistrat în cadrul Marelui Stat Major (15.11.1940-01.10.1945); ofițer magistrat în cadrul Curții Militare de Casație și Justiție (01.10.1945-22.07.1946); trecut în cadrul disponibil la 22.07.1946 și în rezervă la 09.08.1947. Maior
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
al Școlii militare de ofițeri de cavalerie (1906-1907), al Școlii militare din Hanovra (1907-1908), al Școlii de echitație din Paderborn (1910-1911) și al Școlii Superioare de Război (1919-1921). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1908), participă la primul război mondial. Comandant al Corpului de Cavalerie (10.01.1941-01.01.1943); la dispoziția Ministerului de Război (01.01-20.03.1943); comandant al Comandamentului Militar al Capitalei (20.03-01.11.1943); comandant al Trupelor Motomecanizate (01.11.1943-23.01.1944); comandant al
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din 23.08.1946). 1583 Olimpiu Stavrat (1888-1968), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1907-1909) și al Școlii Superioare de Război (1919-1921). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1909), participă la primul război mondial. Comandant al Diviziei 7 Infanterie (05.06.1940-01.08.1942); comandant al Corpului 1 Teritorial (01.08.1942-20.03.1943); guvernator al Basarabiei (20.03.1943-04.04.1944); comandant al Comandamentului General al Etapelor (04.04.1944-12.05.1945); trecut
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
09.1944. 1599 Gheorghe Teodorescu (1898-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie și administrație (1915-1916) și al Școlii Superioare de Război (1928-1930). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1916), participă la primul război mondial. Comandant al Regimentului 28 Infanterie Fortificații (01.04-15.12.1941); ofițer în cadrul Cabinetului Militar al Conducătorului Statului (15.12.1941-15.09.1944); comandant al Regimentului 3 Vânători Moto (15.09-01.12.1944); comandant al Regimentului 92 Infanterie (01.12.1944-10
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
identificată printre documentele cercetate. 1602 Aurel Runceanu (1895-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1914-1916) și al Școlii Superioare de Război (1926-1928). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1916), participă la primul război mondial. Profesor la Școala Superioară de Război (01.04.1938-10.03.1940); comandant al Școlii militare de ofițeri de infanterie (10.03.1940-19.06.1942); șef de Stat Major al Corpului 1 Armată (19.06-31.10.1942); comandant al Școlii militare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
nr. 2. 1606 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 1607 Ioan I. Moraru (1893-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1914-1916). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1916), participă la primul război mondial. Ofițer în comandamentul Regimentului 92 Infanterie (01.11.1940-20.07.1942); ofițer în comandamentul Corpului Grănicerilor (20.07.1942-15.09.1943); comandant al Cercului Teritorial Tecuci (din 15.09.1943); clasat pentru serviciul de birou (din 03.09.1943). Căpitan
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
au fost identificate printre documentele cercetate. 1630 Paul Morfei (1897-?), militar de carieră. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1915-1917) și al Școlii Superioare de Război. Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1917), participă la primul război mondial. Comandant secund al Regimentului 33 Infanterie (22.07.1941-31.01.1942); trecut în cadrul disponibil din motive rasiale, șoția sa fiind evreică (31.01-14.04.1942); rechemat în activitate și transferat la Regimentul 23 Infanterie (din 14.04.1942); comandant al
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Vezi documentul nr. 423. 1632 Petre Antonescu (1891-1957), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de artilerie și geniu (1911-1913) și al Școlii Superioare de Război (1921-1923). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1913), participă la primul război mondial. Șef al Secretariatului General al Ministerului Apărării Naționale (01.03.1941-10.12.1943); șef de Stat Major al Armatei a 4-a (12.10.1943-12.07.1944); comandant al Diviziei de Gardă (12.07-14.10.1944); comandant al Artileriei Armatei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
264-265. 1655 Paul Leonida (1895-1982), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de artilerie, geniu și marină (1914-1916) și al Școlii Superioare de Război (1925-1927). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1916), participă la primul război mondial. Comandant al Regimentului Centrului de Instrucție al Infanteriei (23.08.1940-22.06.1941); șef al Secției de Legătură al Armatei a 3-a pe lângă Armata a 11-a germană (22.06-30.09.1941); șef al Secției Operații în comandamentul Armatei
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
114 din 23.08.1944. 1665 Ioan Trandafirescu (1894-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de (1915-1916) și al Școlii Superioare de Război (1927-1929). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1916), participă la primul război mondial. Șef de Stat Major al Brigăzii Mixte 1 Cavalerie (23.01.1941-05.05.1942); comandant al Regimentului 12 Călărași (05.05-10.10.1942); comandant al Regimentului 13 Călărași (10.10.1942-05.10.1943); șef al Direcției Personal din Ministerul de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
și de alte evenimente, exterioare în raport cu situația experimentală, care pot interveni în explicarea relației cauzale. De exemplu, un cadru didactic introduce un program de educație interculturală, cu scopul de a surprinde schimbările atitudinale ale elevilor; o criză locală sau chiar mondială majoră (atacuri ale unor grupări extremiste, conflicte interculturale etc.) mediatizată intens și care se produce în același interval de timp poate contribui la schimbarea atitudinii elevilor, astfel încît nu se mai poate izola impactul programului educațional asupra atitudinii interculturale. -Maturizarea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
pulmonară (ȚEP) reprezintă o metodă chirurgicală de tratament pentru pacienții cu hipertensiune pulmonară cronică tromboembolică. Prima operație cu intenție curativa a fost efectuată cu peste 30 de ani in urma [4]. Procedura chirurgicală este în prezent bine codificata; pe plan mondial au fost operați peste 3000 de pacienți cu hipertensiune pulmonară cronică tromboembolică, la care s-a practicat trombendarterectomia pulmonară. DIAGNOSTIC Pacienții cu trombembolism pulmonar cronic prezintă dispnee progresivă la efort. Deoarece etiologia tromboembolică este rar bănuita, diagnosticul de hipertensiune pulmonară
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by SHAHROKN TAGHAVI, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92111_a_92606]
-
între 1992 și 2000, la 93,4% între 2000 și 2006. Începând cu anul 2004 mortalitatea perioperatorie a fost de 5% (fig. 6.116). Comentarii ȚEP este potențial curativa pentru HPCTE. Peste 3000 de ȚEP s-au efectuat pe plan mondial. Fără discuții boală este subdiagnosticată și chiar printre chirurgii toracici ȚEP este considerată foarte riscantă și asociată cu beneficii discutabile pe termen lung. Experiența noastră nu este concordanță cu această viziune. Bolnavii neoperați nu au rezultate satisfăcătoare în urmă tratamentului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by SHAHROKN TAGHAVI, WALTER KLEPETKO () [Corola-publishinghouse/Science/92111_a_92606]
-
care a premers primei mari conflagrații a secolului de testamentul politic al lui George Washington care recomanda urmașilor să nu participe la alianțe pe bătrînul continent și, în genere, să nu se lase angajați direct în politica europeană. Primul război mondial a surprins raporturile româno-americane într-un proces de plină afirmare, cu numeroase elemente noi4. Au contribuit la acest cadru mai mulți factori, între care, în primul rînd, citabilă este "activizarea" românilor americani în ceea ce privește raporturile bilaterale. Al doilea factor dinamizator privește
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pînă în 1914. Relațiile politico-diplomatice, economice și culturale anterioare au creat, de asemenea, premise pentru o nouă etapă a raporturilor româno-americane. Piatra de încercare a relațiilor bilaterale s-a dovedit a fi atitudinea SUA față de participarea României la primul război mondial și recunoașterea, de către factorul american a drepturilor istorice românești, consacrate prin tratatul secret din 19165. În acest context se situează și rațiunea trimiterii pe pămîntul american a unei Misiuni Naționale Române 6. Misiunea și Legația României la Washington, care a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
române de a realiza o bază raporturilor bilaterale, au fost încheiate acorduri provizorii cu aplicarea reciprocă a tratamentului națiunii celei mai favorizate 52 și o înțelegere 53 privind reglementarea daunelor suferite în România de "Standard Oil", în anii primului război mondial, prin incendierea sondelor. Tot în anul 1929, americanii au propus încheierea unui nou tratat comercial, în urma denunțării, de către România, a acordului încheiat la 26 februarie 192654. Pînă în anii '30, Departamentul de Stat s-a implicat mai puțin în politica
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]