74,167 matches
-
continent. Nu trebuie uitat că în problemele economico-financiare, cu implicații directe pentru evoluția vieții diplomatice europene planurile Dawes, Young, moratoriul Hoover și conferința de la Lausanne SUA s-au angajat plenar 55. După Lausanne, problema reparațiilor rămîne de domeniul trecutului. Criza mondială de supraproducție, conferințele internaționale economică mondială, de definire a agresorului și agresiunii, de dezarmare și, mai ales, instaurarea la putere în Germania a regimului hitlerist și a începerii, de către acesta, a revizuirii deschise a clauzelor Tratatului de la Versailles, au fost
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
problemele economico-financiare, cu implicații directe pentru evoluția vieții diplomatice europene planurile Dawes, Young, moratoriul Hoover și conferința de la Lausanne SUA s-au angajat plenar 55. După Lausanne, problema reparațiilor rămîne de domeniul trecutului. Criza mondială de supraproducție, conferințele internaționale economică mondială, de definire a agresorului și agresiunii, de dezarmare și, mai ales, instaurarea la putere în Germania a regimului hitlerist și a începerii, de către acesta, a revizuirii deschise a clauzelor Tratatului de la Versailles, au fost factori care au modificat radical optica
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
numele lui Titulescu, cel mai european dintre diplomații români, a fost vehiculat în corespondența politică americană și în presa de peste Ocean. Discuțiile diplomatului român cu oamenii politici americani au relevat speranța lui Titulescu în capacitatea SUA de a apăra pacea mondială. Atunci cînd își încheia al doilea mandat de președinte al Adunării generale a Societății Națiunilor, la 29 septembrie 1931, Titulescu mulțumea SUA "pentru prețioasa colaborare pe care au binevoit s-o dea Societății Națiunilor în probleme importante privitoare la menținerea
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
București, maior John Ratay 79, analizînd consecințele pactului, releva că el provocase "consternare" la București, că oamenii politici din această țară se așteptau "la un război imediat" și chiar la "ocuparea României"80. După începerea celui de-al doilea război mondial, diplomații americani de la București au ținut permanent la curent Washington-ul în legătură cu politica externă a României, cu încercările ei de a-și păstra nealterate fruntariile naționale și independența. O primă chestiune asupra căreia Gunther și ceilalți diplomați acreditați în capitalele
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Uniunii Sovietice de împărțire a Europei est-centrale și de sud în "sfere de influență"103, ceea ce nu a împiedicat SUA să urmărească cu interes actul de la 23 August 1944, care a avut consecințe considerabile, politico-diplomatice și militare, asupra terminării conflagrației mondiale. În anii 1944-1945, România a participat la războiul antihitlerist, fiind a patra forță militară a Națiunilor Unite. Raporturile româno-americane în perioada următoare victoriei insurecției din August 1944 au fost dominate de două chestiuni. Prima a avut în vedere semnarea armistițiului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Byrnes 125. Tătărescu, nefiind de acord cu unele opinii formulate de omologul său american asupra politicii interne românești, a relevat dorința Bucureștilor de a se încadra cît mai rapid în viața internațională, în opera de reorganizare a păcii europene și mondiale, continuînd, în felul acesta, tradițiile progresiste ale diplomației României. Conferința de la Paris și reuniunea miniștrilor de externe de la New York (4 noiembrie 11 decembrie 1946) nu au ținut cont decît parțial de doleanțele poporului român. O dată definitivat tratatul de pace, guvernul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
semnată la 13 septembrie 1944. Tratatul a confirmat pierderile teritoriale ale României din 1940, cu excepția nordului Transilvaniei, ceea ce a lovit în opera înfăptuită de națiunea română în 1918. Principiul naționalităților și al autodeterminării popoarelor, care triumfaseră la finele primului război mondial, nu au mai fost respectate. Clauzele economice, politice și militare erau oneroase. Diplomația Bucureștilor, apelînd la principiile dreptului și moralei internaționale, a făcut eforturi deosebite pentru a atenua, măcar parțial, textul tratatului. Nu a reușit. Începea un drum greu al
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Johns Hopkins School of Advanced International Studies și-a luat masteratul la această din urmă Academie de Studii Internaționale. A publicat, printre altele, în "Magazin istoric" și "East European Quarterly". În ultimii nouă ani a servit ca economist la Banca Mondială, actualmente reprezentînd acest organism în Ungaria. VALERIU FLORIN DOBRINESCU și KURT W. TREPTOW Cuvînt înainte Mai întîi, cîteva cuvinte despre structura cărții. După o prezentare sumară a relațiilor între români și forțele aliate din perioada 1940-1947, cartea de față oferă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
TREPTOW Cuvînt înainte Mai întîi, cîteva cuvinte despre structura cărții. După o prezentare sumară a relațiilor între români și forțele aliate din perioada 1940-1947, cartea de față oferă o analiză a raporturilor româno-americane de după cel de-al II-lea Război Mondial, în contextul ce urmează. În funcție de documentația disponibilă, partea americană are în vedere, în primul rînd, perspectiva mai largă a comerțului dintre Est și Vest, care a fost la început îngrădit prin controlul exportului; în al doilea rînd, politica americană de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și Bulgaria existau deja guverne legitime și erau cel puțin la fel de legitime ca și cel din Grecia, aflat sub dominație britanică și cel din Italia, aflat sub control anglo-american259. Și astfel a apărut primul impas. Americanii susțineau că reprezentanții presei mondiale ar trebui să aibă acces în țările ce fuseseră dominate de Axă, să aibă libertate de mișcare și să-și poată trimite sau difuza nestingheriți relatările. Deși convorbirile aveau să continue cîteva zile, sovieticii nu au făcut decît o singură
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Conștient fiind că pentru aceste directive era nevoie de timp, Departamentul și-a anunțat intenția de a aduce personal suplimentar pentru legație 369. Promptitudinea directivei Departamentului denotă existența unei probleme majore la Washington. În timpul celui de-al II-lea Război Mondial, politica externă americană se concentrase aproape exclusiv asupra victoriei militare. O dată obținută, victoria nu a atras, însă, noi obiective pentru politica externă. Dar a pus, desigur, capăt izolării Americii și Washingtonul avea acum nevoie de timp pentru a-și fixa
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu a atras, însă, noi obiective pentru politica externă. Dar a pus, desigur, capăt izolării Americii și Washingtonul avea acum nevoie de timp pentru a-și fixa noi obiective pentru politica externă, obiective care să răspundă necesităților unei noi puteri mondiale, într-o lume scindată. Pentru a ajuta guvernul să-și pună la punct noua politică externă, Congresul a adoptat, în iulie 1947, "Legea securității naționale", prin care era instituit un Consiliu al Securității Naționale (CSN), ca parte a Biroului Executiv
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
obligațiile. Washingtonul, însă, s-a hotărît să nu renunțe la proteste, pentru a "condamna public încălcările" Tratatului. Această tactică avea să demonstreze că SUA își luau în serios obligațiile ce-i reveneau prin acest tratat și să arate, totodată, opiniei mondiale indiferența comuniștilor față de drepturile omului 422. La două săptămîni după aceea, SUA au încercat să invoce Articolul 37 pentru o chestiune nonideologică, și anume conformarea României la articolele militare din Tratat. Deși Forțele Armate din România se încadrau în prevederile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu va putea întoarce înapoi roata istoriei"479. Lucrurile o dată clarificate, Consiliul Securității Naționale a trecut la revizuirea politicii americane vizavi de Uniunea Sovietică. Pe 30 martie 1948, Consiliul a aprobat CSN 7, care conchidea că "obiectivul suprem al comunismului mondial sub conducerea sovietică este dominarea lumii"480. În consecință, Statele Unite nu se puteau lăsa, pur și simplu, în baza unei "politici defensive" pentru a ține sub control expansiunea sovietică. "O politică defensivă prin care încerci să fii tare în toate
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
naționalizare, 1947-1949 Opiniile Departamentelor de Comerț și de Stat cu privire la reglementările pentru exporturi CSN 58/2 promova titoismul printr-o luptă în plan ideologic și economic. Washingtonul pusese deja bazele unei lupte ideologice printr-o politică protestatară, ridicînd la nivel mondial problema încălcării tratatelor, mai ales în ceea ce privește drepturile omului. A doua direcție de luptă era mult mai complexă și implica o îngrădire severă a exporturilor. Mulți dintre americanii care promovau o politică de neamestec erau contrariați de aceste reglementări comerciale restrictive
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să-și dezvolte comerțul, nu să-l limiteze, pentru a-și pune pe picioare economia distrusă de război. America a început să implementeze politica de îngrădire a exporturilor pe 2 iulie 1940. La această dată, cînd al II-lea Război Mondial se extinsese în Europa, Congresul l-a învestit pe președinte cu drepturi depline de limitare a exportului, pentru a împiedica națiunile inamice să pună mîna pe produse de fabricație americană. Congresul a continuat să aplice acest sistem de control și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
zonă de reconstrucție în care trebuie restrînse toate exporturile. Exporturile în oricare țară din această zonă trebuie permise numai atunci cînd: a) cererea țării (importatoare) este suficient de bine motivată, b) aceasta este în interesul reconstrucției europene și al păcii mondiale și c) situația SUA nu are de suferit"514. După îndelungi dezbateri, pe 20 noiembrie, Comisia de Planificare Politică a recomandat propunerea Departamentului de Comerț. Aceasta însemna că era nevoie de autorizații separate pentru toate articolele comerciale care erau expediate
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
o serie de acorduri dintre el și cîteva corporații americane. Bunker și Morgan au solicitat imediat o întrevedere cu reprezentanții Departamentului de Stat, pentru a cere instrucțiuni. Frații Lehman avuseseră pierderi financiare la începutul celui de-al II-lea Război Mondial. Aceștia se așteptaseră să încaseze un comision de 10 dolari pe tonă, pentru vînzarea a 100.000 de tone carbonat de potasiu către Japonia. Intervenise, însă, Departamentul de Stat, silindu-i să anuleze livrarea. De aceea, frații Lehman nu mai
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
model, în CSN 174, experiența iugoslavă era considerată unică. Tito avusese succes, pentru că dintre toți liderii est-europeni era singurul care avea o organizație militară și politică loială. Această organizație fusese silită să lupte în cel de-al II-lea Război Mondial și după război. Tito și-a putut impune voința asupra poporului iugoslav, fără un ajutor substanțial din partea sovieticilor. Toate celelalte regimuri comuniste au fost, de la bun început, dependente de sprijinul sovietic, pe cînd el și-a păstrat independența 694. Și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pînă la Robert Shea, secretar, erau catalogați drept spioni și "unelte ale ațîțătorilor de război"700. Concluzia acestui atac era aceea că felul în care se poartă americanii față de RPR relevă strădaniile lor de a-și aplica planurile de hegemonie mondială 701, folosind "tactici criminale de război". Bucureștiul a publicat o amplă recenzie a acestei cărți în "Scînteia", ziarul PCR, pentru a se asigura că majoritatea românilor conștientizează tarele Americii și ale Legației 702. Prin această publicație, Bucureștiul urmărea să contracareze
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
aștepta Consiliul Securității Naționale. În anii 1954 și 1955, presa americană a continuat să descrie România în culori negative 799. Din acest gen de articole făceau parte și relatările despre afacerea Georgescu. La sfîrșitul celui de-al II-lea Război Mondial, Rică Georgescu, un reprezentant al Standard Oil Company, făcuse o călătorie în SUA împreună cu soția. Cei doi au încercat să se întoarcă în România, la cei doi fii de acasă, însă guvernul român a refuzat să-i primească în țară
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de aderare fuseseră respinse în mai multe rînduri. Sub presiunea Moscovei și a guvernelor de la Londra și Paris, în martie 1955, SUA și-au revizuit politica de aderare la Națiunile Unite. Încă de la sfîrșitul celui de-al II-lea Război Mondial, Statele Unite susținuseră că țările aflate sub dominație sovietică nu întrunesc condițiile Articolului 4 din Charta ONU, care cereau noilor membri să-și poată îndeplini obligațiile ca state iubitoare de pace. Washingtonul argumentase mereu că statele-satelit nu dispun de libertate de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
numai relațiile dintre președinte și Congres, dar și pe cele dintre Statele Unite și România. Avîntul pe care-l luaseră negocierile în ultimul an al Administrației Eisenhower nu s-a menținut și în primii ani de președinție ai lui Kennedy. Evenimentele mondiale din 1961 și 1962 au reînviat teama de comunism, care se resimțea acut la începutul Războiului Rece. Comuniștii erau niște personaje de bîlci, în care nu puteau avea încredere. Gheorghiu-Dej a încercat să mențină avîntul pe care-l luaseră relațiile
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
a dus pînă la distrugerea edificiilor staliniste din România. Au dispărut statuile lui Stalin și s-au schimbat numele străzilor. Bulevardul și Piața Stalin au fost denumite "Aviatorilor", după un monument din apropiere, ridicat în memoria aviatorilor din primul război mondial 993. Programul de destalinizare al lui Gheorghiu-Dej avea încă un avantaj: nu numai că liniștea Moscova, dar ajuta la promovarea independenței României. Acest proces permitea implicit României să se desprindă de trecutul sovietic stalinist. La ședința Comitetului Central, Gheorghiu-Dej a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
arate că America este gata să sprijine România în hotărîrea acesteia de a-și urma propriul curs"1047. Pe 4 august, Orville Freeman, secretarul Agriculturii, a devenit primul membru al cabinetului american care a vizitat România după al doilea război mondial. Secretarul a fost întîmpinat cu entuziasm în cursul vizitelor pe care le-a făcut în acea zi la cîteva ferme de lapte, crescătorii de păsări și întreprinderi industriale 1048. Și nu numai atît: în vederea vizitei sale, Bucureștiul suspendase bruiajul posturilor
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]