74,167 matches
-
în urma făuririi în cursul secolului al XIX-lea a statului național și obținerii independenței de stat, România își încheie revenirea în Europa prin realizarea Marii Uniri, destinul europenist al românilor este încă o dată frânt în urma celui de-al Doilea Război Mondial când sovietizarea are însemnătatea unei noi retrageri din Europa. Grila europenistă este atât de acaparatoare, încât obligă la ciudate contorsiuni interpretative, cum este spre exemplu ideea că "Monarhia autoritară a lui Carol al II-lea a fost o ultimă, disperată
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
direcția unei Românii europene. În fine, ultimul reflux european a fost prilejuit de dărâmarea stăvilarului prăbușit odată cu sistemul comunist, fapt care a dus "nu numai [la] reașezarea noastră într-un curs al istoriei abandonat după cel de-al Doilea Război Mondial, dar și reîntâlnirea cu Europa, de care, arbitrar, fusesem despărțiți" (p. 4). Europa devine o temă atât de centrală în discursul identitar românesc, încât până și manualele cu un pronunțat caracter conservator-autohtonist sunt nevoite, sub imperiul programei școlare, să se
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
sacrificat în numele idealului luptei sociale. Răsturnarea regimului din 1989 a basculat și panteonul său proletar-partinic. Gradual, pe măsură ce manualele au început să abordeze subiectul regimului comunist (prima generația de manuale stopau narațiunea istoriei românilor odată cu sfârșirea celui de-al Doilea Război Mondial), a început să prindă contur atât o martirologie a disidenței anti- comuniste, cât și, corelativ, un panteon anticomunist în care au fost incluse figuri aparținând disidenței anti-regim: Paul Goma (Vulpe et al., 1999, p. 135; Mitu et al., 1999, p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a cărui culme a fost atinsă în nazism grozăvia Holocaustului stă mărturie cutremurătoare pentru potența criminală uriașă a forțelor ideologice rezidente în naționalism au revelat din plin valențele distructive ale naționalismului. Experiența traumatică a Holocaustului și a celor două războaie mondiale ce s-au originat ideologic din naționalism a semnalat imperiozitatea morală și politică de imaginare a unor soluții alternative exclusivismelor naționaliste. Sub umbra amenințătoare a trecutului belic naționalist s-a născut proiectul Uniunii Europene, conceput fiind tocmai pentru "a face
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
culturală și-ar fi pierdut relevanța supremă pe care a posedat-o începând cu secolul al XIX-lea (Breen și O'Neill, 2010, pp. 2-3). În epoca postnaționalismului ce a prins a se contura după cel de-al Doilea Război Mondial, statul-națiune și ideologia sa legitimatoare naționalismul au pierdut teren în fața forțelor globalizării. Corelativ, identitatea națională, înainte vreme tronând suverană ca identitate supremă, este tot mai afectată de configurarea unor forme alternative de identificare socială, atât supraordonate identității naționale (i.e., europenism
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unor forme alternative de identificare socială, atât supraordonate identității naționale (i.e., europenism, cosmopolitanism, umanitarism), cât și subordonate acesteia (i.e., regionalism și chiar localism). O expresie a noilor vremuri postnaționaliste este și apariția instituțiilor trans- și supranaționale, la nivel global (Banca Mondială, Fondul Mondial Internațional etc.) sau continental (Uniunea Europeană fiind exemplul cel mai elocvent de entitate politică supra- națională care, chiar dacă nu inaugurează epoca "postnațională", este cu toate acestea întemeiată pe o formă de postnaționalism). Epoca postnaționalismului ai cărei cheaguri ideologice au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
alternative de identificare socială, atât supraordonate identității naționale (i.e., europenism, cosmopolitanism, umanitarism), cât și subordonate acesteia (i.e., regionalism și chiar localism). O expresie a noilor vremuri postnaționaliste este și apariția instituțiilor trans- și supranaționale, la nivel global (Banca Mondială, Fondul Mondial Internațional etc.) sau continental (Uniunea Europeană fiind exemplul cel mai elocvent de entitate politică supra- națională care, chiar dacă nu inaugurează epoca "postnațională", este cu toate acestea întemeiată pe o formă de postnaționalism). Epoca postnaționalismului ai cărei cheaguri ideologice au început să
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de entitate politică supra- națională care, chiar dacă nu inaugurează epoca "postnațională", este cu toate acestea întemeiată pe o formă de postnaționalism). Epoca postnaționalismului ai cărei cheaguri ideologice au început să se prindă în urma catastrofei totale provocate de al Doilea Război Mondial a antrenat o revizuire substanțială a relației simbolice dintre prezent și trecut. În secolele derulate sub zodia naționalismului, trecutul a continuat să fie, ca întotdeauna, "slujnica autorității" (Plumb, 1969, p. 33), folosit ca instrumentum regni, ca unealtă simbolică de legitimare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a insistat asupra distincției între naționalismul de tip occidental, liberal-civic și naționalismul de tip răsăritean, autoritarist- etnic, este asimilată în discursul identitar dezvoltat de literatura școlară actuală, cu o vădită aplecare pentru cel dintâi: "După cel de-al Doilea Război Mondial, ideea de națiune etnică intră într-un con de umbră, fiind tot mai mult asociată conflictelor armate, mondiale sau regionale, care au devastat secolul XX. În locul său este pusă națiunea civică, care ignoră originea etnică și evidențiază calitatea de cetățean
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
asimilată în discursul identitar dezvoltat de literatura școlară actuală, cu o vădită aplecare pentru cel dintâi: "După cel de-al Doilea Război Mondial, ideea de națiune etnică intră într-un con de umbră, fiind tot mai mult asociată conflictelor armate, mondiale sau regionale, care au devastat secolul XX. În locul său este pusă națiunea civică, care ignoră originea etnică și evidențiază calitatea de cetățean al unui stat" (Barnea et al., 2007, p. 32). Vechiul naționalism de tip etnic, străbătut de accese belice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al unui stat" (Barnea et al., 2007, p. 32). Vechiul naționalism de tip etnic, străbătut de accese belice, este responsabilizat ca purtând povara morală pentru catastrofele armate ce au rupt în două rânduri țesutul civilizației europene prin cele două războaie mondiale. Deși există încă un ecart considerabil între valorile promovate prin noile politici educaționale și convingerile efective asumate de către școlari, discursul normativ desfășurat prin intermediul manualelor de educație civică produce efecte în credințele internalizate ale elevilor. Aceasta este arătată de studiul "Implicarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și criminalității regimului comunist este ideea vector care străbate expunerea istorică pe toată lungimea ei, întreaga analiză fiind înfășurată în jurul acestei teme axiale. Meta-narativa istorică produsă de "comisia adevărului" este structurată pe următoarele traverse: începutul celui de-al Doilea Război Mondial, în 1939, punea capăt unei "perioade relativ fericite" a istoriei României, urmând ca, după ce a trecut prin suferințele războiului, actul de la 23 august 1944 să marcheze "începutul celei mai întunecate epoci din istoria modernă a țării" (Raport, 2006, p. 158
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politică postcomunistă provenită din rândurile fostului partid unic, în care regimul comunist era depictat în valențe predominant pozitive (ca epoca de aur a existenței istorice românești, o epocă a marilor realizări tehnologice și industriale, și a afirmării naționale pe plan mondial); ii) contra-narativa liberală, articulată de intelighenția anticomunistă, din care făceau parte disidenții și victimele directe ale represiunii regimului totalitar, în care trecutul comunist era zugrăvit în tușe grave și sumbre, ca o jumătate de secol tragică a existenței românești (Ciobanu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politică posttotalitară. Cea mai frecvent utilizată modalitate de luare în stăpânire a trecutului este prin criminalizarea sa, prin instituirea unei "justiții tranziționale". Prototipul justiției tranziționale este reprezentat de procesele de la Nürnberg organizate imediat după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial de către forțele aliate câștigătoare în care au fost judecați responsabilii pentru crimele de război comise de naziști. Cealaltă modalitate de luare în stăpânire a trecutului are o încărcătură mai degrabă spirituală decât juridică. Trecutul traumatic este demonizat, considerat a fi
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
xenofob ("fanatism naționalistic") și o variantă moderată, a unui "naționalism critic". Pe fondul acestui "consens naționalist" cu valențe duale s-a consolidat memoria națională în interbelicul românesc, absorbind atât accente fanatice cât și elemente critice auto-reflexive; iv) al Doilea Război Mondial s-a sfârșit prin răsturnarea regimului monarhic ereditar, sămânțat în sistemul politic românesc în 1866, și înlocuirea acestuia cu un regim de "democrație populară" sub conducerea comuniștilor instalat prin presiunea tancurilor sovietice staționate pe teritoriul României. Sub înrâurirea doctrinei internaționalismului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Union de 1918 qui a fait la Grande Roumanie, les autorités de l'Etat ont consolidé ce qui a évolué vers une tradition nationale de se souvenir du passé collective; d) le régime communiste installé au lendemain de la Seconde Guerre mondiale a signifié la disparition de la mémoire nationale et son remplacement par un programme à orientation socialiste de se souvenir dans un contexte idéologique caractérisé par l'antinationalisme (1947-1965); e) la deuxième partie de communisme roumain a connu une tournure nationaliste
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Planuri de unificare europeană în perioada interbelică Ideea unei Europe Unite s-a conturat de-a lungul epocii moderne, fiind o reacție a intelectualității față de rivalitățile și conflictele desfășurate. Ideea unei Europe Unite a revenit în actualitate după Primul Război Mondial. În perioada interbelică au fost propuse două proiecte principale de unificare a Europei: crearea unei „uniuni pan-europene”, susținută de Richard de Coudenhove-Kalergi; crearea unei „uniuni federale europene”, idee avansată de Aristide Briand în anul 1929; Proiectul uniunii pan-europene
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
uniunii pan-europene Concepțiile lui Richard de Coudenhove-Kalergi despre unitatea europeană au fost cuprinse în „Pan-Europa, un proiect” (1922) și manifestul „Pan-Europa” (1923). Richard de Coudenhove promova ideea unității europene deoarece doar astfel Europa putea deveni o putere mondială, capabilă să facă față concurenței reprezentată în epocă de S.U.A., U.R.S.S. și Marea Britanie. Uniunea pan-europeană se baza pe reconclierea franco germană iar statele membre ale acestei uniuni se bucurau de drepturi egale. Primul congres al uniunii pan-europene
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
România, deoarece aici s a decis ca țara noastră să înceapă negocierile de aderare care s-au deschis în martie 2000; 2.România și Europa în secolul XX a) România în secolul XX România a participat la cele două războaie mondiale: România a intrat în Primul Război Mondial în anul 1916 de partea Antantei (Franța, Rusia, Marea Britanie) pentru a elibera teritoriile românești aflate sub dominația Austro-Ungariei. Principala urmare a participării României la acest conflict a fost realizarea Marii Uniri din anul
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
țara noastră să înceapă negocierile de aderare care s-au deschis în martie 2000; 2.România și Europa în secolul XX a) România în secolul XX România a participat la cele două războaie mondiale: România a intrat în Primul Război Mondial în anul 1916 de partea Antantei (Franța, Rusia, Marea Britanie) pentru a elibera teritoriile românești aflate sub dominația Austro-Ungariei. Principala urmare a participării României la acest conflict a fost realizarea Marii Uniri din anul 1918. România a intrat în al Doilea
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
anul 1916 de partea Antantei (Franța, Rusia, Marea Britanie) pentru a elibera teritoriile românești aflate sub dominația Austro-Ungariei. Principala urmare a participării României la acest conflict a fost realizarea Marii Uniri din anul 1918. România a intrat în al Doilea Război Mondial în anul 1941 de partea Germaniei cu scopul de a elibera teritoriile cedate Uniunii Sovietice în vara anului 1940 (Basarabia, nordul Bucovinei, ținutul Herței). La 23 august 1944, România a întors armele împotriva Germaniei. Una dintre urmările acestui eveniment a
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
este un proces complex, specific secolului XX care are ca rezultat independența coloniilor. Cauzele decolonizării: dezvoltarea unei elite a intelectualității naționale, pregătită la școlile europene; dorința de eliberare a popoarelor din colonii; participarea coloniilor la cel de-al Doilea Război Mondial; presiunea opiniei publice internaționale; Modalități prin care coloniile și-au dobândit independența: negocieri: India, Birmania; războaie: Indonezia (1947-1949), Angola (1961-1974), Mozambic (1964-1974), Indochina (1946-1954), Algeria (1954 1962); alte colonii și-au declarat unilateral independența, obligând ulterior, comunitatea internațională s-o
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
majoritatea subdezvoltate, în vederea reducerii sărăciei. d) Europa și relațiile transatlantice Relațiile dintre Europa și S.U.A. sunt în principal comerciale, dar țin și de domeniul apărării (N.A.T.O.). Americanii au finanțat reconstrucția economică a Europei de Vest după al Doilea Război Mondial prin Planul Marshall. e) Europa și Asia Principalele relații ale statelor europene cu statele din Asia sunt relațiile comerciale. Asia se impune ca elementul-cheie al secolului XXI datorită mai multor factori: importanța sa demografică (Asia reprezintă 2/3 din populația
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
alarmante zone de criză internațională (India-Pakistan, China-Taiwan); prezența în Asia a mai multor puteri nucleare (China, India, Pakistan); puternice tensiuni etnice și religioase ; mari diferențe între statele asiatice în ceea ce privește dezvoltarea economică și socială; noii actori politici și economici de pe scena mondială provin din Asia; 4. Studiu de caz: Cultura română cultură europeană a) Etape în cultura română din secolul XX În secolul al XX-lea, cultura română a cunoscut trei etape distincte, determinate în mod direct de tipul de regim politic
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]
-
îmbogățind-o pe cea europeană și universală (Traian Vuia, Aurel Vlaicu, Henri Coandă, Constantin Brâncuși, George Enescu, Emil Cioran, Eugen Ionescu, Mircea Eliade etc.) c) Cultura română în a doua jumătate a secolului al XX lea După al Doilea Război Mondial, legăturile culturale dintre România și restul Europei au fost restrânse, deoarece regimul comunist a limitat accesul oamenilor de cultură în spațiul european occidental. Între anii 1948-1953, s-a dezvoltat proletcultismul, curent care respingea valorile trecutului și susținea crearea unei culturi
ISTORIA CONTEMPORANĂ by DANIELA RAMONA HOBJILĂ IONELA ADRIANA LEPĂRDĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1210_a_2074]