7,853 matches
-
vândut marelui ban Preda Buzescu pentru douăzeci de mii de aspri, care sunt dăruiți lăcașului de cult. Un alt document de la 8 octombrie 1612 arată că Maria Stolniceasca dă o carte mănăstirii Jitianu prin care îi dăruiește un sălaș de țigani. Istoricul Nicolae Iorga îl menționează în "Inscripții", ca fondator al mănăstirii vechi de la începutul secolului al XVI-lea, pe stolnicul Jițianu. Din alte documente s-a constatat că încă din 12 mai 1613 mânăstirea Jitianu avea peste jumătate din satul
Mănăstirea Jitianu () [Corola-website/Science/312450_a_313779]
-
2007-1 iunie 2008, având 159 de episoade. A fost redifuzată de câteva ori. Codruț și Irina se iubesc din clipa în care s-au cunoscut și amândoi visează la o viață fericită și la o familie împreună. Dar... Codruț e țigan din șatră. Deși a învățat carte și a ajuns medic la Salvare, încă se izbește de prejudecățile românilor, pentru că țiganii poartă eticheta neîncrederii. Cu toate acestea, Codruț este mândru de originea sa. Tatăl lui, Aurică Fieraru este bulibașa Șatrei și
Inimă de țigan () [Corola-website/Science/312904_a_314233]
-
în care s-au cunoscut și amândoi visează la o viață fericită și la o familie împreună. Dar... Codruț e țigan din șatră. Deși a învățat carte și a ajuns medic la Salvare, încă se izbește de prejudecățile românilor, pentru că țiganii poartă eticheta neîncrederii. Cu toate acestea, Codruț este mândru de originea sa. Tatăl lui, Aurică Fieraru este bulibașa Șatrei și nu știe carte, dar are școala vieții, “aia mare”. Este un tradiționalist și nu ar concepe niciodată ca fiul lui
Inimă de țigan () [Corola-website/Science/312904_a_314233]
-
iubita lui cea tânără și oportunistă Flori nu reușește să rămână însărcinată, iar fiica cea mare Renata are două fete, lui Gigi nu i-a rămas decât Irina, și nu ar permite niciodată ca ea să se căsătorească cu un țigan. Ginerele perfect este chiar finul lui, Luca, care îl ajută în afaceri și care are o relație frumoasă cu Irina, dar complet lipsită de tandrețe și pasiune. Departe de aceste probleme și prejudecăți ale familiilor, Irina și Codruț sunt fericiți
Inimă de țigan () [Corola-website/Science/312904_a_314233]
-
și a situațiilor. Un prim exemplu în creația lui Kálmán îl constituie chiar finalul actului I din Contesa Maritza, care include, pe lângă numere de ansamblu și pasaje asemănătoare recitativelor, una dintre cele mai faimoase arii ale lui Kálmán, „Zi-i, țigan, zi mereu”. În volumul său de amintiri, Emmerich Kálmán declara: “Am încercat să scriu muzica de dragul muzicii și nu din alte considerente. /.../ Cel mai mic cântec, cel mai neînsemnat vals trebuie să poarte scânteia care să electrizeze publicul și să
Contesa Marița () [Corola-website/Science/310987_a_312316]
-
valorilor umane peren valabile, constituie scopul strategiei artistice a Teatrului Național de Opereta. Congruenta între factorul artistic și cel social educativ și moral este finalitatea absolută a demersului Teatrului Național de Opereta." Spectacolelor existente în repertoriu, de opereta clasică, "Voievodul țiganilor" de Johann Strauss, "Țara surâsului" de Franz Lehar, "Victoria și al ei husar" de Paul Abraham, "Silvia" de Emmerich Kalman și spectacolelor de copii "Micuța Dorothy" de Silvia Kerim și Marius Țeicu, "Gulliver în țară piticilor" de Silvia Kerim și
Teatrul Național de Operetă „Ion Dacian” din București () [Corola-website/Science/310984_a_312313]
-
câteva măcelării private numite local "fleșării", care vindeau carnea adesea pe datorie și la preț mic. Comețul ambulant a fost și este reprezentat de olarii din părțile secuiești, ciubărarii și grecii cu mărunțișuri, mărginenii din Tălmăcel și Sadu precum și de țiganii ""ungurești"" și cortorarii. Principala unitate economică aflată pe teritoriul comunei este Centrala Hidroelectrică Racovița inaugurată de către prim-ministrul României, Victor Ponta în data de 19 decembrie 2013. Centrala are o putere instalată de circa 31,5 MegaWați, ea având instalate
Economia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309496_a_310825]
-
operatorul Nicolae Mărgineanu, actorul Jean Constantin, care îl interpreta pe Patraulea, obișnuia să mai întârzie uneori la filmări pentru că făcea naveta cu trenul de la Constanța. În timp ce acesta era așteptat, Toma Caragiu zicea cu o voce inimitabilă: "„Paștele mamei lui de țigan! Ăsta, precis a furat ceva din tren. L-au prins și de-aia nu mai vine...”". Au existat probleme cu filmarea cadrelor în care apărea câinele polițist Costel. Acesta se numea în realitate Rurich și era un câine ciobănesc german
B.D. la munte și la mare () [Corola-website/Science/309567_a_310896]
-
Racovița" a fost întotdeauna o localitate populată în majoritate numai cu români, situație care se desprinde din toate conscripțiile cunoscute. Astfel, în conformitate cu recensămintele efectuate în sat, se consemnează în anul: Racovița cunoaște în structura populației sale un număr însemnat de țigani. Prima atestare documentară a acestora datează din anul 1700, când este menționat un "Stanciu, țigan". La nivelul anului 1923, numărul țiganilor a ajuns la 219, despre ei făcându-se precizarea că și-au uitat limba și s-au romanizat. Până la
Populația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309983_a_311312]
-
desprinde din toate conscripțiile cunoscute. Astfel, în conformitate cu recensămintele efectuate în sat, se consemnează în anul: Racovița cunoaște în structura populației sale un număr însemnat de țigani. Prima atestare documentară a acestora datează din anul 1700, când este menționat un "Stanciu, țigan". La nivelul anului 1923, numărul țiganilor a ajuns la 219, despre ei făcându-se precizarea că și-au uitat limba și s-au romanizat. Până la mijlocul secolului al XX-lea, țiganii satului erau împărțiți în patru categorii distincte: Coroborând argumentele
Populația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309983_a_311312]
-
în conformitate cu recensămintele efectuate în sat, se consemnează în anul: Racovița cunoaște în structura populației sale un număr însemnat de țigani. Prima atestare documentară a acestora datează din anul 1700, când este menționat un "Stanciu, țigan". La nivelul anului 1923, numărul țiganilor a ajuns la 219, despre ei făcându-se precizarea că și-au uitat limba și s-au romanizat. Până la mijlocul secolului al XX-lea, țiganii satului erau împărțiți în patru categorii distincte: Coroborând argumentele menționate mai sus, se poate avansa
Populația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309983_a_311312]
-
datează din anul 1700, când este menționat un "Stanciu, țigan". La nivelul anului 1923, numărul țiganilor a ajuns la 219, despre ei făcându-se precizarea că și-au uitat limba și s-au romanizat. Până la mijlocul secolului al XX-lea, țiganii satului erau împărțiți în patru categorii distincte: Coroborând argumentele menționate mai sus, se poate avansa ipoteza că băieșii racoviceni au venit din Banat, unde s-au ocupat efectiv cu ""băieșitul""(mineritul) și că au ajuns aici din motive încă necunoscute
Populația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309983_a_311312]
-
și-au părăsit așezarea inițială și au venit în sat, spre "Valea Lupului" unde sunt și astăzi. Pe lângă prelucrarea lemnului, băieșii s-au mai ocupat și cu cărămidăritul, fiind neîntrecuți muncitori cu ziua, harnici, cinstiți și "curați" comparativ cu ceilalți țigani. Din rândurile lor s-au recrutat în trecut, ""diplașii"" satului, după cum unele băieșițe au fost ""cusătorese"" talentate de ii și cămăși de sărbătoare, apreciate și căutate de către toate racovicencele. De menționat este și faptul că până în primele decenii ale secolului
Populația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309983_a_311312]
-
de către toate racovicencele. De menționat este și faptul că până în primele decenii ale secolului al XX-lea, băieșii aveau ""voivodul"" lor, care reprezenta mica lor comunitate în fața autorităților comunale. În anul 1988 în sat existau circa 100 de familii de țigani reprezentând peste 300 de persoane și peste 12% din populația Racoviței. De menționat este faptul că la Recensământul din 7 ianuarie 1992 doar 48 de "racoviceni" și-au declarat apartenența la etnia romilor, procent obținut de altfel la nivelul întregii
Populația comunei Racovița () [Corola-website/Science/309983_a_311312]
-
Janeiro. Până la începutul secolului XX, carnavalul de stradă din Rio devine o "afacere" muzicală cu profunde influențe europene, pe ritmuri de polka, mazurca, vals sau folk scoțian. Trendul se dezvoltă odată cu implicarea mai profundă a clasei muncitoare, formată din afro-americani, țigani, evrei din estul Europei, polonezi și alții. Ei reușesc să lanseze propriile ritmuri muzicale și de dans. Carnavalul Rio de Janeiro se mută în centrul bogat al orașului (deranjant pentru populația mai înstărita) și pe colinele și terenul mlăștinos de lângă
Carnaval () [Corola-website/Science/310048_a_311377]
-
de ciuma care a făcut urme cumplite în regiune, din cauza căreia în sat erau înregistrate 43 de gospodării (case), dintre acestea 29 fiind scutite de bir (20 de scutelnici ai logofătului Balș, 5 femei sărace, un preot, o slugă, un țigan și un ruptaș), iar 14 rămânând birnice. În anul 1830 în sat erau înregistrate 130 de curți. În partea nordică a actualului sat Albești, unde în anul 1955 arheologul Nicolae Zaharia a descoperit o necropolă medievală, apar menționate două sate
Comuna Albești, Botoșani () [Corola-website/Science/310245_a_311574]
-
dezlănțuiteși animalele înapoind trupurile oamenilor pentru judecată, iar cealaltă - Învierea morților. Pe pereții de nord și sud sunt înfățișate cetele celor drepți (împărați, patriarhi, sihaștri, călugări, mucenici și mucenițe) și neamurile păcătoșilor, în costume pitorești (evrei, turci, tătari, "arapi" și țigani), îndreptându-se spre scaunul judecății. Iadul descris în amănunțime se prelungește până la jumătatea peretelui nordic, unde apare capul de reptilă al monstrului Leviathan, cu gura căscată, din care țâșnesc flăcări. Se descifrează "mincinosul spânzurat de limbă", cea care a descântat
Biserica de lemn din Poienile Izei () [Corola-website/Science/310273_a_311602]
-
limbii romani de vreo 13 pagini și un minivocabular. Le-a copiat pe amândoua și a început să le studieze. Împrumutând și alte cărți de la bibliotecă, a ajuns la cartea lui Barbu Constantinescu, din 1878, "„Probe de limba și literatura țiganilor din România“", apărută într-o ediție bilingvă, română și romani și a început să învețe limba romani exact după aceeași metodă prin care Jean Champollion a descifrat hieroglifele. Dacă avea dubii cu privire la o formă a unui cuvânt, apela la rromii
Gheorghe Sarău () [Corola-website/Science/309044_a_310373]
-
responsabil de moartea a unui număr de 130 000 -170 000 de evrei din regiunea dintre Nistru și Bug. În total deci, regimul antonescian a deportat sau exterminat circa 300 000 evrei. Au fost deportați de asemenea circa 25 000 țigani (din totalul de 209 000), dintre care jumătate au decedat ca urmare a execuțiilor, înfometării sau bolilor contagioase. O dată cu atingerea liniei Nistrului de către Armata Roșie în martie 1944, basarabenii sunt eliberați treptat din armata română și trimiși acasă. Mulți dintre
Ocupația sovietică a Basarabiei și Bucovinei de Nord () [Corola-website/Science/308984_a_310313]
-
slave reprezintă mai mult de o treime din totalul populației Caucazului. Ele trăiesc în partea nordică și sunt compuse în principal din ruși și ucraineni. În sfârșit, mai sunt și alte grupuri, cum ar fi kurzii, talișii, tații, grecii și țiganii, toate împrăștiate în diferite zone ale Caucazului. Printre popoarele turcice, este cel azer, la sud-est, și turcici kipceak (kumâk, nogai, karaciai și balkar), la nord. Singurele popoare semitice din Caucaz sunt asirienii, care au fugit înspre teritoriile ruse, fiind prigoniți
Transcaucazia () [Corola-website/Science/309186_a_310515]
-
sept. 1799 spătareasa Safta Bogdan, preciza că în acel moment, construcția schitului nu era terminată. În 1816 Safta Bogdan, și fiica sa Casandra Costache, au dăruit schitului moșia Ciorăni, situată pe valea Bârladului în vecinătatea satului Sârbi, două sălașe de țigani, niște dughene din Iași și 500 lei. Schitul a mai primit danii, de la Pantelimon Smântână din Costești, cinci stînjeni de pământ situați lîngă moșia Ciorăni. Schitul s-a bucurat și de mărinimia unor Domnitori ai Moldovei astfel că în anul
Biserica de lemn din Căpușneni () [Corola-website/Science/310576_a_311905]
-
numărul ortodocșii s-a redus drastic, majoritatea albanezilor îmbrățișînd din diverse motive islamul. Doar în localități izolate mai predomină o majoritate ortodoxă, de exemplu în Himara, Saranda, Labova, Kryqit sau Voskopoja. Minoritățile etnice din sudul Albaniei - Grecii din regiunea Saranda, Țiganii, Macedonenii din lurul lacului Prespa și aromânii risipiți în tot sudul Albaniei - sunt ortodoxe. Macedonenii au o singură biserică în Liqenas, iar aromânii una în Korça. Un rol important în politica bisericească îl poate juca însă doar minoritatea greacă, care
Biserica Ortodoxă Albaneză () [Corola-website/Science/310587_a_311916]
-
menținerea accentului inițial, ca în: "„german” → „Germania”, „grec” → „Grecia”, „bulgar” → „Bulgaria”, „rus” → „Rusia”", etc. Termenul „România” are o istorie internă mult mai veche, fiind format din adăugarea sufixului "-ie" la endonimul „român” după modelul "„moș” → „moșie”, „domn” → „domnie”, „boier” → „boierie”, „țigan” → „țigănie”", care în limba română generează derivate substantivale ce desemnează de cele mai multe ori o stare. Este foarte probabil ca înainte de a căpăta un sens național, în perioadele istorice premoderne „româniile” să fi desemnat comunități etnolingvistice, foarte aproape de ceeace Iorga numea
Etimologia termenilor român și România () [Corola-website/Science/310713_a_312042]
-
purces, au cutrierat toată Europa, au cercat toți berbanții, și ș-au găsit pe un jidov spaniol și l-au luat barbat, cu carele pe la 1844 venind aice, și numindu-l Marchiz de Bedmar, ș-au vândut toate moșiile și țiganii, și s-au dus înapoi la praznicu dracului”". În testamentul său din 13 martie 1859, subscris la 19 iulie 1859 în orașul Napoli (Italia), boieroaica Luxița Paladi, marchiză de Bedmar, dispunea, printre altele, ""a nu vinde moșiile citate din Moldova
Biserica Albă din Baia () [Corola-website/Science/308813_a_310142]
-
personalitate de D Solomon, Don Carlos de Schiller, Don Juan și dragostea pt. geometrie de Max Frisch, ...Sub clar de luna, de Teodor Mazilu, Serialele TV „Ultimul stinge lumina” și „Adio Europa”, canalul ACASĂ - Iubire ca-n filme, Inima de țigan(Gigi Dumbrava), Regina ,Aniela(Haralamb Capelin). Greu de stabilit o totalitate a scenariilor de televiziune în care a fost distribuit, începând din 1971... Peste o sută de titluri de piese rafiofonice, imposibil de menționat, emisiuni de versuri permanente de-a
Florin Zamfirescu () [Corola-website/Science/308910_a_310239]