9,827 matches
-
adult, profesorul se identifica în mod natural cu autoritatea. ▪ De altfel, în bună parte, limitele de admisibilitate pentru libertatea de manifestare a elevului nici nu erau (în foarte multe cazuri) opera profesorului, ci a unor instanțe (poate doar una singură?) abstracte, anonime (inspectorat, minister sau persoane greu de identificat, fără chip și nume, care acționau în numele presupuselor imperative specifice "omului nou"). Chiar și profesorul putea fi (și de cele mai multe ori chiar era) copleșit de masivitatea acestei forțe anonime, dar care se
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
poate avea) în el, dar care îl poate ajuta să-și capete libertatea: iubirea educatorului. În acest context, gânditorul francez nota: Nu este vorba de a ști (niciodată n-am insistat destul asupra acestui aspect) cum se conciliază două noțiuni abstracte, concepute contradictoriu și fixate odată pentru totdeauna în definiții; este vorba de a ști cum se pot concilia ființe vii, capabile să se miște, să se schimbe, să se transforme 81. Deși încearcă să evite caracterul abstract al abordării problemei
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
conciliază două noțiuni abstracte, concepute contradictoriu și fixate odată pentru totdeauna în definiții; este vorba de a ști cum se pot concilia ființe vii, capabile să se miște, să se schimbe, să se transforme 81. Deși încearcă să evite caracterul abstract al abordării problemei autorității, Laberthonière nu reușește întru totul acest lucru. În fond, deși, pe de o parte, putem stabili analogii între autoritatea care aservește și autoritatea de sancționare, iar, pe de altă parte, între autoritatea eliberatoare și autoritatea de
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
în discuție, subliniindu-i-se astfel necesitatea, fie prin clarificarea faptului că este impusă de însăși îndeplinirea unei anumite sarcini școlare (cu alte cuvinte, una impusă de situație). Chiar în cazul în care regulile țin de o instanță superioară, oarecum abstractă pentru elevi (Ministerul Educației Naționale, inspectorat școlar, direcțiunea școlii), este absolut necesară clarificarea acelor factori care au condus la apariția lor. Sloganul "regulile nu se discută" atestă incompetență din partea profesorului și poate genera efecte neplăcute în controlul situațiilor școlare. O
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
triplă impunere din exterior și sunt în permanență tulburați de conflictul dintre scopurile firești pentru experiența lor în acel moment și cele pe care ei sunt îndrumați să le accepte 204. În plus, din perspectiva unor scopuri fixate de instanțe abstracte, elevii sunt reduși la situația de simple abstracții, realizându-se astfel o omogenitate cu efecte devastatoare în ceea ce privește educația: Noi punem fără discriminare pe copiii cu diverse înclinații să facă aceleași exerciții; educarea lor distruge acea înclinație specială și creează o
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
adaptarea ingenioasă a acelui material la cerințele profesorului 216. De aceea efortul se impune ca suportul cel mai eficient al disciplinei, iar managementul este asimilat în mod explicit cu controlul, școala configurându-se ca un spațiu cu reguli și cerințe abstracte, atât timp cât sunt fără sens în raport cu lumea copilului. Lumea școlii are propriile sale sensuri, care se regăsesc doar acolo și care se dovedesc inaplicabile și de aceea inutile în viața cotidiană: Nu se poate spune că sunt mulți elevi care să
Managementul clasei by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/991_a_2499]
-
Lisabona prevăd însușirea a cel puțin două limbi străine încă din primii ani de școală, în afara limbii materne, în scopul integrării europene și al asigurării mobilității profesionale și culturale. Alături de celelalte limbi, franceza oferă individului posibilitatea accesului la limbajul cognitiv abstract, indispensabil dezvoltării intelectuale. De asemenea, utilizarea din ce în ce mai răspândită a tehnologiilor informării și comunicării prin instrumentele multimedia propuse de TV5 ca metodă de predare a francezei contribuie la reînnoirea imaginii culturale despre lumea francofonă, alături de asociațiile de profesori de franceză indispensabile
Cuvântul - dinspre şi pentru oameni... : declaraţii politice, texte de presă, discursuri, interviuri, corespondenţă by Sanda-Maria ARDELEANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100953_a_102245]
-
și o prelinge după pofta imaginației. Un sculptor care s-a plictisit de piatră și metal. „Apa îți oferă nenumărate posibilități de a atinge desăvârșirea“ Bine, n-a fost dintotdeauna așa. Lucrările lui timpurii, precum Quillion, Zemran sau Narcissus, geometrice, abstracte, din oțel inoxidabil, prefigurau ceea ce avea să urmeze doar prin senzația de stranie mișcare încremenită o clipă și prin oglindirea luminii de către suprafețele lucios strălucitoare. Pus să vorbească despre sculpturile sale într-un interviu, Pye amintea „felul în care cade
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
permite elevului cu deficiențe de auz să se uite la un singur lucru la un moment dat. Evit să stau în fața ferestrei sau în dreptul altor surse de lumină. Ofer permanent exemple concrete, plec de la concret pentru a ajunge la concepte abstracte. • Utilizez cât mai multe metode de predare învățare activ-participative, concret intuitive. Aleg activități (utilizez strategii de învățare alternative) care pot fi realizate cu mai multă ușurință de către elevi și care duc la atingerea acelorași obiective. Materialele pe care elevul cu
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
-l privească față în față pe interlocutor (de exemplu, așez scaunele în formă de cerc). În procesul instructiv-educativ și recuperator-compensator se aplică atât principiile didacticii generale (principiul participării conștiente și active, principiul unității dintre senzorial și rațional, dintre concret și abstract, principiul sistematizării, structurării și continuității, principiul îmbinării teoriei cu practica, principiul însișirii temeinice și durabilității rezultatelor obținute, principiul accesibilității, principiul învățării centrate pe elev) cât și principii specifice surdodidacticii<footnote Apud Stănică I., Popa M., Popovici D.V., „Psihopedagogie specială - deficiența
Sugestii de ordin metodic ?n educa?ia elevului cu deficien?? de auz by Hamza Cecilia,Gherman Gabriela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84370_a_85695]
-
unui artist sau regizor, ci la multiplicitatea fibrelor nervoase care constituie, la rândul lor, o altă marionetă, cu alte dimensiuni. Firele sau tijele acestea care mișcă marioneta constituie o țesătură. Prin urmare multiplicitatea rizomului se defineste in afară, prin linii abstracte, de fuga sau de deteritorializare. Pentru exemplificarea acestei imagini Deleuze și Guattari schițează un ideal al cărții rizomatice, schițează o radicelă care etalează totul pe aceeași pagină. Cartea ideală ar fi, În aceste condiții, aceea care etalează totul pe un
Caleidoscop by Jana Gavriliu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91742_a_93371]
-
necesară căutarea de noi variante în zona metodologiei didactice pentru a asigura creșterea eficienței activității din școală, prin implicarea directă a elevului în demersul educațional. Devenind participant activ în actul predării învățării, educabilul depune efort de reflecție personală, interioară și abstractă, întreprinde o acțiune de căutare, de cercetare și redescoperire a adevărurilor, de elaborare a noilor cunoștințe. „Elevul viitorului va fi un explorator”, spunea Marshall Mc Luhan. Învățământul actual încurajează varietatea metodelor de învățare, insistând pe mutarea accentului în zona metodologiei
Coronița prieteniei by Prof. Gratziela Perebiceanu - Grup Şcolar „Nicolae Bălcescu”, Olteniţa, jud. Călăraşi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91748_a_93009]
-
pasului altruist către semen și principiu unificator al unei țesături sociale care universalizează spiritul virtuții individuale. Apoi, într-un sens reconstructiv care definește raportarea la lume specifică valorii teoretice, reflexivitatea suferă o nobilă transfigurare și se convertește paradoxal în cunoaștere abstractă, împletindu-se în primul rând cu demersurile de natură obiectivă care construiesc conceptele metodologice și regăsindu-se apoi la punctele de răscruce ale traiectoriei oricărei cercetări. Există un ingredient auto-referențial de fundal în fiecare angajare investigatoare care articulează înaintarea și
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
intensă participație spirituală (de o constant-implicată "asistare" a unei transcendențe suprastructurale). Ele definesc istoricitatea mijlocită rațional a persoanei și traduc în categorii sintetice ale temporalității regularitatea imuabilă a doctrinei generale. Ele reflectă, astfel, în disciplină autoimpusă, mesajul încriptat al pildei abstracte și reconfirmă perseverent virtutea unanim-binefăcătoare a libertății luminate de harul cunoașterii. În chip asemănător, încadrările metafizice care asigură împărtășirea permanentă de raționalitate a esteticului devin ghid ideatic al creatorului și sugestie hermeneutică a contemplatorului artei tot prin intermediul unor necesare popasuri
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
cu îndrăzneață inițiativă creatoare. Un set de categorii diferit de cele ale tabelei kantiene construiesc o concepție asupra interiorului (asupra personalității) care funcționează după alte legi ale cunoașterii decât cele ale științei consacrate obiectelor lumii și care coboară din înălțimea abstractă a reflexiei logice și transcendentale teoretizată în "Critică" într-un tărâm al cazului particular. Particular fără a deveni strict individual, fără a viza în vreun fel accidentul biografic și fără a uita că sursa oricărei considerări științifice este tot tipologia
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
a reflexiei logice și transcendentale teoretizată în "Critică" într-un tărâm al cazului particular. Particular fără a deveni strict individual, fără a viza în vreun fel accidentul biografic și fără a uita că sursa oricărei considerări științifice este tot tipologia abstractă (corect pliabilă pe relieful concret). Portretul creat de sinteza reflexivității îmbină legăturile interne descoperite între elementele personalității (care formează o structură) cu acel "cum" generic al exercitării individuale din experiența cognitivă și de act. Dacă acest pas unificator este realizat
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
înglobatoare care se degajă din această descriere. Sinteza se revendică de la virtuțile epistemologice ale construirii punctuale și aplicate (pentru fiecare subiect uman în parte) a unei veritabile concepții filosofice, iar conștiința de sine, fiind un fenomen concret, coboară din înălțimea abstractă a acestei concepții și angajează în chip avizat persoana în proiecte cognitive și de act. Așadar, interioritatea concretă (cea care cuprinde și contribuția particularului fără a include accidentalul) este esența reflexivității (a conștiinței de sine) care ar deveni în alt
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
suficient de corect simț intern"31. Acesta din urmă a pornit, deci, ca o aproximație terminologică deținătoare a unui semantism amfibologic și a continuat prin a reda cu clamată fidelitate o întreagă fenomenologie introspectivă ce păstrează nuanța unei "accesibilități" interioare abstracte dar directe, nesenzoriale dar precis-consemnatoare. De aici pornind, Immanuel Kant, arbitrul sintetizator al disputei empirist-raționaliste, a elaborat o teorie a conștiinței de sine care înglobează noțiunea creată de filosoful englez și îi adaugă obligatoria contribuție transcendentală a unei facultăți a
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
a subiectului în lumea sa, și nu o acceptare resemnată a prescripției (consubstanțială conformismului obedient care face din sarcina zilnică o amânare a actului modelator, adică o atentă supraveghere pasivă a derulării evenimențiale automate). Etica dublei adaptări presupune umanizarea asperității abstracte a normei și mai ales integrarea ei unui nivel al praxisului, găsirea unei formule de îmbinare a obligativității pe care ea o impune cu alte necesități izvorâte dintr-o evaluare imparțială a situației existențiale. Iar această evaluare este un demers
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
necesară în perspectiva identificării unui crâmpei de absolut la nivelul fiecărui context situațional și capacitează în permanență individul pentru o precizie a actului echivalentă unei obiectivări a acuității descriptive. Cristalizarea unei constelații de cerințe o constituie, de exemplu, în regiunea abstractă a modelelor care răsfrâng realități concrete, definiția normativă a naturii umane, cea care subsumează în expresie esențializată toate trăsăturile psiho-spirituale care transcend contingența biografică. Această definiție poate deveni criteriu al opțiunilor și ghid general al acțiunii în măsura în care devine reper de
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
a praxisului, însă, înțelepciunea cuprinde prin anvergura obiectelor vizării sale și o mare parte a domeniului științelor teoretice (chiar dacă uneori nu se află în aceeași rază de utilitate cu acestea). Ea întoarce contemplației care a construit-o minuțios serviciul unei abstracte metodologii cognitive și permite o eficientă exercitare investigativă în numele competenței sale neîngrădite și cu avantajul oricând actualizabil al unei viziuni globaliste ce poate ghida demersurile punctuale ale cunoașterii. Ea este legată prin fire nevăzute de orice încercare cognitivă și îi
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
de tip gnoseologic similară noțiunii kantiene, a cărei individuație punctuală o reprezintă fiecare conștiință subiectivă particulară a cercetătorului în știință. Astfel este statuată condiția de posibilitate însăși a cunoașterii și o dată cu ea coborârea noțiunii de "rațiune universală" din determinarea ei abstractă până la o integrare personalistă de care poate fi legată experiența metodică a încrustării de conținuturi subiective în realitate. Omul este un receptacul privilegiat al unei raportări universale cu care în antichitate era înzestrat doar zeul și își dovedește măsura artei
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
precumpănirilor lăuntrice care orientează întreaga activitate intelectivă. El este subsecvent fenomenului inspirației și decurge dintr-o acumulare încărcată de replieri interioare, care preia selectiv forme turnate de acesta în aluatul subiectiv și le dă o întrebuințare cu trimitere la formule abstracte. E drept că în științele exacte influența reflexivului este mai mică (pe marginea ei putându-se specula doar, în oglindirea ocolitoare a principiului lecturii selective), însă în științele sociale și mai ales în cele umaniste importanța lui poate deveni covârșitoare
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
actualizare pe care îl asumă forul decizional individual. Alături de fiecare posibilitate pură a contextului personal, conștiința de sine așează un imperativ concret de realizare, convertind datul de evoluție în obiectivitate manifestă și asimilând în structuri pragmatice scheme provenite din regiunea abstractă a prescripțiilor. Ea întețește funcția activă a unui discernământ situațional pentru care aplicarea corectă devine un imperativ absolut, care este în permanentă legătură cu timpii eficienței (cu segmentarea vigilentă a curgerii actului). Ea variază neobosit criteriile de calibrare ale conștiinței
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
și invers. Pe de o parte, elementele teritoriului eidetic al doctrinei personale generale își găsesc cea mai potrivită localizare, traducerea evenimențială, expresia fenomenologică de natură concretă, "atingând" realitatea palpabilă într-o modalitate particulară care ține de o încarnare a principiilor abstracte. Pe de altă parte, obiectul se ridică la demnitatea ideală conținută în produsul final al unui demers de esențializare și inducție, urcând treptele unei scări ontologice a investirilor succesive ce pot fi obținute în exercitarea constantă a actului. În prima
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru () [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]