9,186 matches
-
la Brașov în 1844, a trecut Carpații după 1860, formându-se în trupele lui Iorgu anul 1877 379 Înaintea lui Ionescu fusese cântăreț la modă prin cafeurile concerte un oarecare Fillkovsky, care a dispărut repede. Ionescu a cultivat cupletul de actualitate, politic și social, iar autorii acestor cuplete erau Pantazi Ghica, Ion Moșoiu, N.T. Orășanu etc. În 1877, I.D. Ionescu era în apogeul carierei sale. Grădina Union-Suisse era prea mică spre a putea cuprinde pe toți cei cari veneau să asiste
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ionescu a cunoscut și celebritatea și averea. Cupletele lui scrise de Pantazi Ghica, avocatul Ion Moșoiu, tatăl literatului Alfred Moșoiu și alții erau în toate gurile. Pe vremea aceea, precum am mai spus-o în acest scurt istoric, exista cântărețul actualității, ceea ce ne lipsește astăzi. Nici unul dintre interpreții noștri de talent nu s au gândit să suprime această lipsă. La Union-Suisse făcea furori și o cântăreață franceză, anume Fanelly 30, care plăcea mult ministrului de Externe rus Gorciakof 31. Iată o
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
probe pentru disidența lor. Eu nu mă pot mîndri că am sabotat „epoca”, sustrăgîndu-mă sistematic de la datorii. Un asemenea comportament n-ar fi „cadrat” cu educația mea: sînt absolvent al unui liceu militar! Dacă e să mă definesc din perspectiva actualității, pot zice însă, fără rețineri, că am fost un „rezistent”. În ce fel? Neavînd o fire de voluntar, n-am avut impulsuri de heirupist. Sau, dacă le voi fi avut vreodată, au durat puțin, cît o scînteie. Întrucît milităria nu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
prea multe. Pentru o vreme îmi ajunge!” Cînd voi fi notat-o? Despre mine e, oare, vorba? Nu cumva citez pe altcineva, și, dacă da, pe cine anume? Dar, cu sau fără dată, însemnările acestea constituie tot atîtea reacții la actualitate. Adeziuni și refuzuri. Desigur, selective. Altminteri, dacă aș înregistra orice pornire personală și orice-mi cade sub ochi sau în auz, numărul paginilor ar crește monstruos. Diarist - da, grafoman - nu! *Anul acesta a căzut măgăreața pe mine și pe Sergiu
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
eroarea a devenit evidentă, supraviețuiesc penibil. Nu există nici o receptivitate față de justificările lor. Experiența postbelică de la noi confirmă faptul că, în artă și literatură, timpul lucrează favorabil pentru cei ce, mai înțelepți sau mai abili, invocînd diverse motive, se sustrag actualității. Deși știu că istoria literară pe aceștia îi reține drept cîștigători, nu mă pot împiedica să nu simpatizez cu acei superbi naivi care se „angajează” și se lasă devorați de „exigențele” epocii lor. *My sweet home devine uneori „răscruce de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
emancipare, promoția lui rămîne în continuare captiva unor formulări nefericite, ca să nu zic imbecile, și a pisălogelii care, în loc să instruiască, tîmpește. *O vorbă bine găsită: „obsedantul prezent” (Ileana Mălăncioiu). *Experiența mea sufletească se opune afirmației Pr. François Varillon (adus în actualitate cu ocazia publicării postume a interviurilor sale cu Charles Ehlinger de la „Le Monde”) că „Dumnezeu este inițiativa tuturor inițiativelor noastre”. În ceea ce mă privește, refuz să pun pe seama Celui de Sus acele gînduri urîte, murdare, oribile care, în anumite zile
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
poate aduce redacției, momentan sau în perspectivă. *Un om sincer: „Dacă aș lucra într-o redacție literară, mi-ar trebui un lung interval pentru a mă readapta după 17 ani de radio. La radio, am făcut de toate (cultural, externe, actualitate etc.), pînă și cronică agrară. Cine ne-a învățat în facultate să facem cronică agrară? Ne-a învățat să facem cronică literară, dar acum n-aș mai putea acest lucru. Nu că m-am dezobișnuit să scriu, ci pentru că m-
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
său (Cercul de ochi, 1968), are acuitate în observații, priceperea de a șarja pînă la limitele verosimilului. „Curajul” său, la care s-a referit și V.Sp. În prezentare, e aptitudinea de a problematiza anumite chestiuni etice cu ecou în actualitate. Știind că mă împac cu Genoiu ca mîța cu cîinele, Baltă mi-a sugerat să mă interesez de perioada lui gălățeană. Am dat astfel de începuturile sale literare: trei „microportrete”, publicate în Pagini dunărene (Casa Regională a Creației Populare, Galați
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
diferite sau undeva departe, chipurile ca „să întărească sectoarele respective”! Apoi s-a definit pe sine prin contrast cu doi „bămbălăi”: Ardeleanu și Stan, consăteni de-ai săi, pe care viața i-a favorizat în chip nemeritat. Trecînd la problemele actualității politice, a remarcat că „n-avem timp să gîndim, pentru că mereu și mereu ridicăm osanele”. La școala de Partid (situată în apropiere), în cabinete au fost reținute doar Operele Tovarășului, cele ale clasicilor marxism-leninismului fiind date la demisol. „Nu de
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
a mai reduce din teroarea locuitorilor, despre micile succese (căci există) ale miliției în lupta cu infractorii. Politica tăcerii îi favorizează pe cei răi. *Dintre „caracterele” odioase conturate de Isus Sirah în cartea sa de înțelepciune, două sînt de o actualitate frapantă: șoptitorul, adică „bîrfitorul, intrigantul, turnătorul” și Cel îndoit la limbă, „duplicitarul”: „șoptitoriul și pre cel îndoit la limbă să să bleasteme, pentru că pre mulți, împăcați fiind, i-au pierdut. Limba a treia pre mulți au clătit și au despărțit
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
că totul e condamnat la schimbare și la degradare. Din acest dialog de uzură, obosită și umilită iese întotdeauna mintea. *Transcriu din „Sburătorul” (1, nr. 32, 22 noiembrie 1919, p. 129-130) aceste rînduri ale lui I. Petrovici, de o neîndoielnică actualitate și acum, după șaptezeci de ani: „O generație de sacrificiu da, - sacrificii eterne nu! Sacrificiul, după cum foarte bine observă Stuart Mill, este o anormalitate, un semn că mașina socială nu funcționează încă bine”. și tot despre amînarea fericirii: „Nos philosophes
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
la altceva decît ceea ce-mi sugerează viața curentă. Rezistă în captivitate doar cei ce au puterea de a face ca pereții celulei să devină de sticlă. Desigur, pot să mă ajut de lectură, dar nu cea a cărților despre actualitate(care fie mă „incită”, fie mă dezamăgesc), ci a celor dintr-o epocă de autentic optimism. În istoria noastră, singura de acest fel e patruzecioptismul. Am să mă întorc deci la Bălcescu, la Russo, la Alecsandri și, mai ales, la
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
iată mă invitat să vorbesc despre (alt titlu convențional) „Eminescu - luceafărul poeziei românești” rebusiștilor din peste douăzeci de județe (ăștia constituie un fel de „sectă”!), reuniți în consfătuire la Casa de Cultură. Pretext excelent pentru a ajunge iarăși la „prochimen”: actualitatea. *Neverosimil, „Steagul roșu” publică, număr de număr, informații despre „galele artei culinare”! După această gazetă, „luna cadourilor a început fastuos”! Sînt, de asemenea, anunțate „suplimentări de trenuri” pentru apropiata vacanță. Vestea veștilor e că a fost înființată o nouă comisie
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Împlinirii a 86 de ani de către Generalul Gheorghe Negrescu, unul din pionierii aviației noastre și decanul de vârstă al aviatorilor. Voi relua În curând lucrul la un volum despre istoria aviației de transport, o Încercare Îndrăzneață de a readuce În actualitate lucruri puțin cunoscute azi, despre tradițiile românești În domeniul transportului aerian și drumul parcurs până la stadiul actual. Dar să vedem ce Îmi va rezerva viitorul, dacă voi avea liniștea să-mi continui acest vis și dacă În final, voi găsi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
respective zac În hârtiile mele de zeci de ani, piesa de teatru are notat: Agapia, 9-10 dec. 1969. O viață de om și abia 689 acuma, cred, că are o formă decentă. V-am mai scris, tema este de strictă actualitate, dar Îmbrăcată În cămașa tragicului, atât de drag mie, și, pentru a pune spectatorul contemporan În cunoștință, am inventat un nou personaj, Nebunul, care are dreptul să vorbească tot ce crede și să fie actual sau decând Îi lumea. V-
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și cu urări de spor și sănătate pentru dvs. și familie, Gabriela Omăt 735 15 București, 16 febr. 2003 Stimate domnule Eugen Dimitriu, M-a impresionat În mod deosebit scrisoarea dvs., nu doar prin bogăția informațiilor, prin vivacitatea angajării În actualitățile culturale, prin nescăzuta convingere că, pe tărâmul muncii pasionate, nu există abandon, iar legea e ... eterna reîncepere. Ci prin dârza hotărâre de a „ne bucura de darurile acestei vieți”, fără a ceda melancoliei care ne amintește perpetuu de eternitatea de
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
ce mă privește, se pare că va mai dura un timp până mă voi reculege și reîntrema În vederea altui proiect. De aceea am toată admirația pentru tonusul dvs. și, cu toate că sunteți conștient de osteneala pe care o presupune prezența În actualitate, nu doriți cu nici un preț s-o ratați. Vă urez să treceți cu brio de agitația festivităților pentru care vă pregătiți și, firește, sunt dornică de vești de la ele, bineînțeles În măsura În care oboseala nu e prea mare. M-a bucurat eventualitatea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
că o să vi le remită. L-am Întâlnit la Muzeul „Ion Irimescu”, cu ocazia vernisajului pictorului Ion Grigore. Cu prilejul unei călătorii la Iași, am trecut pe la postul de Radio. Am arătat situația de aici - tristă; m-au trimis la „Actualități”, la dl. Valeriu ștefan, care mi-a luat un interviu. Am făcut portretul lui și al colegului, pentru că au fost binevoitori: mi-au dat o copie după caseta Înregistrată. Când o să veniți la Fălticeni vom asculta-o, ca să vă dați
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
schimbarea de direcție la liceul No. 2. Dl. Prof. Popa mi-a trimis un capitol interesant din Biografia ce-mi plănuiește. E intelectual de adevărată rasă; dar prea modest. Sunt invitat la Pitești pentru a ține o conferință. Subiectul meu: Actualitatea ideilor pedagogice ale lui Goethe. La anul se vor serba cei 75 ani de la Întemeierea soc. „Junimea” a elevilor acelui liceu. Printre fondatori figurează și Minulescu. Cele cuvenite familiei matale; iar matale Îți urează sănătate deplină de la ai mei și
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
va fi dat Muzeului pe care-l slujiți cu extrem de rar devotament. Mă bucur mult, că dl. Tatos, inimosul și talentatul meu fost elev, expune. Sper și-i urez deplin succes. Dacă mi se va aproba la Pitești conferința despre Actualitatea principiilor pedagogice ale lui Goethe - pe care sunt obligat s-o scriu - Vă voi trimite-o cu plăcere. Vă voi comunica la timp data ținerii ei. Deocamdată ciclul de conferințe e În organizare. De asemenea veți ști și data sărbătoririi
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
avertizat. Când veți fi la noi, vom vorbi pe larg despre persoana respectivă. Vă dau și eu o dată care Vă interesează: Aniversarea celor 75 ani de la Înființarea „Junimei” piteștene are loc la 23 aprilie (Sf. Gheorghe) 1972. Conferința mea despre „Actualitatea principiilor pedagogice ale lui Goethe” va avea loc În mai 1972. Subiectul s-a aprobat, ziua nu s-a fixat Însă. Vă aștept cu nerăbdare la Buftea, unde sper, că nu veniți chiar „pe fugă”. Găzduiți la d-na Păpușanu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Normale din Chișinău. Era supărat, că Anuarul Festiv 1971 nu-l pomenește măcar. Când toamna trecută venind din Covasna am trecut pe la C.lung, l568 Oltea, redactor la „Zori noi”. 569 Deși am intervenit pentru publicare, articolul nu era de actualitate și... prezenta mai puțin interes. Mi-a părut rău. 938 am vizitat și pe el. M-a condus până la mașină, m-a sărutat și mi-a zis: „Că nu știu, dacă ne mai vedem”. Era puțin suferind. Se Împuținează tot
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și să mi-l trimiteți contra ramburs, la căsuța poștală. Recunosc că sunt cam Îndrăzneață cerându-vă un efort, pe lângă toate problemele pe care le aveți, dar la București, Cluj și Oradea n-am găsit așa ceva. Fiind de foarte mare actualitate și foarte admirate aceste capodopere ale ctitoriilor bătrânilor voievozi, aici, cum vin, imediat se cumpără, iar eu nu pot ști precis ziua - și chiar ora - la care se pun În vânzare. (În treacăt vă spun că una din marile mele
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
de regimul de la București, a detonat o bombă la sediul Europei Libere din München. Două persoane din zonă și patru salariați ai Europei Libere au fost răniți cu această ocazie. În dimineața de 28 iulie 1981, Emil Georgescu, prezentator al Actualității românești, a fost atacat în garajul clădirii unde locuia de către doi necunoscuți și înjunghiat de circa 20 de ori. Emil Georgescu a murit și el în urma unui cancer la plămâni în luna ianuarie 1985. Se adaugă cele două tentative de
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
Pentru a le expedia, ei profitau de bunăvoința unui turist (occidental sau estic) sau de micul trafic de frontieră în Iugoslavia și Ungaria. Uneori ei strecurau câte o informație sau observație pertinentă, care va fi folosită de redactorii de la emisiunea Actualitatea românească. candidații la emigrare, mulți etnici germani, dar și din ce în ce mai numeroși români se adresau îndeosebi emisiunii dedicate drepturilor omului, emisiune care a luat amploare mai ales după semnarea Actului final de la Helsinki. Scrisorile lor parvin postului prin rude sau cunoscuți
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]