167,112 matches
-
după ce ai primit un par în moalele capului. Pe măsură ce-ți revii, vei constata că și alte părți ale prețiosului tău trup au ceva stricăciuni cauzate de par. Tocmai acest amănunt nu-l cunoștea amicul lui Frasin, tovarăș de afaceri, care spera și într-o tovărășie și... mă rog, înțelegeți domniile voastre. Botgros ăsta, adică amicul lui Frasin, se lăuda că îl cheamă așa nu numai datorită grosimii botului său, care, ce-i drept, aducea a rît. Prin urmare, cum Frasin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
cam nu se potrivea deloc scopului. Deci, domnule Datcu, ce zici, putem valorifica cenușa asta care ne înădușă? Adică, să scoateți și ceva venituri din ea? Știu eu? Dacă s-ar putea, ar fi bine. Nu vă faceți iluzii. O afacere foarte bună ar fi să scăpați de ea. Chiar cu o plată pentru această operație. Bine, o sumă mică acolo, dar nu prea mult financiar. Directorul ardea de curiozitate și, din acest motiv, sondează tainele acestui personaj interesant. Dar cam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
descurcăreți, fără frică de pușcărie, au acumulat averi frumușele. Aceștia s-au diluat printre ceilalți români, care au adunat averi corect cîștigate. Oricît de mult s-ar dori o egalizare a "șmecherilor" cu oamenii deveniți bogați prin talentul lor în afaceri, la o analiză sumară cele două categorii nu se pot confunda. Am analizat profund cele două categorii și am descoperit un mijloc extrem de simplu de a arăta ce separă pe cele două feluri de oameni cu stare. Șmecherul îmbogățit după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
răutate. Ce suflete urîte, comentează un filosof bătrîn, imun la frumusețe. CAPITOLUL IV Taina eternității S-a însurat Costică Nu aduce anul ce aduce ceasul. Adîncă și adevărată înțelepciune populară, simțită pînă în măduva oaselor de Ciornei Costică, om de afaceri în expansiune. Costică avea 35 de ani și era virgin ca apa de izvor. Întîi să-mi fac o situație... Muncitor și deloc prost, Costică și-a făcut o situație bunicică și de un an așteaptă să aterizeze femela în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
la bun sfîrșit treaba începută, se oferă cineva. Mulțumesc. Îmi ajunge doar un ochi vînăt. A naibii Roxana asta, poetesa! Și aista ca și aceala Claudia stătea cu ochii în tavan și asculta sfîrîitul monoton al prosperului burlac, om de afaceri, Viorel. Pe măsură ce trecea timpul, femeia devenea tot mai iritată și își făcea sînge rău din nimic. S-a întors spre cel care bîrnîia exasperant și a început să-l studieze de pe o poziție neutră. Un firicel de salivă curgea din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
trăsnet și, pentru pacea tuturor, a pus umărul s-o facă pe Adriana ambasador. Unde ai dori, Codrine, s-o trimit? întreabă Boss-ul cel Mare. Știu eu? Poate Malaezia sau altceva de prin Asia. Pleci și tu cu ea? Afacerile nu-mi permit, șefu'. Codrin a cotizat consistent la partid în campania electorală și, cum o mînă spală pe alta, Adriana a fost trimisă în Malaezia, spre bucuria tuturor. Pacea s-a așternut peste România și toți românii erau fericiți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
că are. Și... pe care îl alegi? Pe cel mai frumos. Timpul se scurge repede și i se comunică de ambele femei că-i vorba de un băiat. Are tata bani pentru amîndoi... Codrin se apucă și mai abitir de afaceri și conturile sale cresc și tot cresc de crăpau băncile de atîta bănet. Îl nasc aici, în Malaezia, anunță Adriana veselă. Să vii și tu să asiști. Vin, mami. Cum să nu vin? Codrin fuma țigară după țigară și urmărea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
Fiecare cu viața lui, cu necazul lui. Așa este. V-am adus un șal. Doamne, mi-ai adus cadou! Am vorbit cu al meu să-ți facă o pensie de 200 lei pe lună. Doar din păduchi? Eu am făcut afaceri. Avem de unde. Aneta rămîne mută. Pensie de două sute lei! Nici prin vis nu îndrăznea! Ai muncit mult cu copiii. Totul le va rămîne lor, casă, pămînt și tot ce am eu. Aneta începu să plîngă. Sărută mîinile cucoanei Veta și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
căruciorul și crengile zgîrîiau toate mașinile parcate. Bietul băiat nu se sinchisea, rîdea satisfăcut că producea o pagubă barosanilor cu mașini. Oamenii de pe strada Florilor îl foloseau la diverse treburi și-l compensau cu puțină mîncare. Harpagon a simțit imediat afacerea. Nevasta lui nu putea ghici niciodată cam ce cantități de mîncare să facă, încît să se consume tot. Resturile erau aruncate și Harpagon ofta, certîndu-și nevasta pentru nepricepere. Cînd a auzit de Cozmin, a tăbărît cu întrebările puse celor care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
urmă! Chiar regretam că taximetristul n-a insistat destul. Proprietate privată și el... dobitocul. Văd că aveți un muncitor, schimb subiectul. Un noroc chior. Cum așa? Este handicapat, doarme pe unde apucă. Nu-i dau decît ceva de mîncare. Bună afacere. Da. Și așa aruncam la gunoi, că nepriceputa de nevastă gătea... pentru un regiment. Mă uit la Harpagon mai atent. Are fruntea teșită, orbitele ieșite mult în evidență și dentiția de carnasier. Și vă înțelegeți cu... handicapatul? Da, foarte bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1511_a_2809]
-
nu-l aduna la sânul tău! Lângă clopotniță, maiorul, învelit cu o pătură, părea ostenit după o zi de anchetă; parcă dormea, parcă făcea calcule, parcă pândea; cu ochii închiși, maiorul veghea mai limpede turma; așa proceda tataia când gândea afaceri, așa lega ideile cel mai bine închidea ochii; se ferea să nu-i fie citite cifrele pe retină, să nu-i divulge cineva planul, să nu-i descopere dușmanul poporului intenția civică. Când era sigur de reușită, ridica pleoapele, brusc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
capul cu castelele mele din Spania; căci soarta a vrut ca eu să nu pot judeca nici asupra artei mătăsii, nici asupra artei lînii, neștiind să vorbesc nici despre cîștiguri, nici despre pierderi, eu sînt forțat să mă ocup de afaceri de stat. Și trebuie să mă decid, ori să tac, ori să discut politică." Cert, figura interioară a autorului Principelui se desenează mai pregnant-pozitiv cu fraze din această corespondență necenzurată de gîndul că va fi citită vreodată de altcineva decît
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
I, 24) " Nu este suficient ca poporul să nu fie corupt, pentru că în scurtă vreme, o autoritate absolută ajunge să-l corupă, făcîndu-și prieteni și partizani." (I, 33) Nici un consul, nici un magistrat nu trebuie să aibă putere să oprească mersul afacerilor într-un stat." (I, 50) " Oamenii prudenți știu întotdeauna să-și facă un merit din faptele la care sînt constrînși din necesitate. Această politică înțeleaptă a fost abil folosită de Senatul roman, atunci cînd a hotărît ca cetățenii care, pînă
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
evreii au avut o suită de pontifi despotici. Nu este de mirare că, în cea mai superstițioasă și cea mai ignorantă dintre toate națiunile barbare, cei care erau conducători religioși au pus stăpînire, în cele din urmă, și pe manevrarea afacerilor; dar peste tot, în alte părți, preoții nu se amestecau în ceea ce nu privea funcțiunile lor. Ei oficiau, primeau un salariu, aveau cîteva prerogative; în schimb, nici nu învățau, nici nu conduceau pe nimeni. Cred că, tocmai pentru că nu aveau
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Familia Medici n-a obținut tronul Florenței decît pentru că marele Cosimo, părintele patriei, simplu negustor, a fost abil și darnic. Orice strîngător este un mic geniu, și eu cred că are dreptate cardinalul de Retz cînd spune că, în marile afaceri, niciodată nu trebuie să te uiți la bani. Trebuie, deci, ca suveranul să cîștige mult, favorizînd comerțul și manufacturile supușilor, pentru a putea cheltui mult pentru ei. Acesta va fi iubit și stimat. Machiavelli spune că dărnicia îl va face
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
a miniștrilor lor și se lasă conduși de aceia care au căpătat ascendent asupra lor. Suveranii din prima categorie sînt sufletul statelor lor; sarcina guvernării atîrnă pe umerii lor, ca Pămîntul pe umerii lui Atlas: ei sînt aceia care reglează afacerile interne, ca și pe cele externe, ei îndeplinesc, în același timp, funcțiile de prim-magistrat al justiției, de general al armatelor, de mare trezorier. După exemplul lui Dumnezeu (care se servește de inteligențe superioare omului ca să-și îndeplinească voia), au
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
la modul cel mai mîrșav cu putință. Această plămadă, deși puțin importantă, fu suficientă ca să pună în fermentație toate umorile și să asezoneze tot ce trebuie să însoțească o dizgrație. Torii, cu mareșalul de Tallard în frunte, profitară de această afacere, care deveni pentru ei o lovitură bună dată adversarului. Ducesa de Marlborough căzu în dizgrație în scurt timp, și cu ea și partidul Whig și acela al aliaților împăratului. Iată jocul celor mai grave lucruri din lume; Providența își rîde
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
Colecția ACADEMICA 65 Seria Sociologie Această carte a fost editată cu sprijinul MINISTERULUI FRANCEZ AL AFACERILOR EXTERNE ȘI AL AMBASADEI FRANȚEI ÎN ROMÂNIA. Coordonatorul seriei Sociologie este Ion I. Ionescu Consiliul științific ALAIN VILBROD, Brest, Franța; GILLES FERREOL, Poitiers, Franța; ALICE TOME, Lisabona, Portugalia; ANA KRASTEVA, Sofia, Bulgaria; BAUDOUIN HECQUET, Mons, Belgia; EMMANUEL JOVELIN, Lille, Franța
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
Cézanne (Aix-Marseille III) și decan onorific al Facultății de economie aplicată Aix-Marseille. Martine Robert este conferențiar îndrumător de teze la Facultatea de economie aplicată a Universității Paul Cézanne (Aix-Marseille III) și membru al Grupului de cercetare a întreprinderilor, finanțelor și afacerilor internaționale. Philippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert, Démographie et société (c) 2007, Armand Colin (c) 2009, Institutul European, pentru prezenta ediție în limba română INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str.
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
lui Flory, făcu ochii cît lămpile: — Și voi vă Închinați la... - și arătă spre statuetă. — Of course, răspunse Gheorghe gîndindu-se la SÎnpetru cel Mic. Basul nici nu mai stătu pe gînduri, le Împrumută și bani, numai să pună pe roate afacerea. Cantina, devenită pînă la urmă pensiune, fu deschisă. Floare și două fete din Făgăraș găteau, serveau, un bucovinean alerga după cele de trebuință. Nu lipseau de pe masă tăițeii și lăștile cu brînză, guiașul, plăcintele cu curechi și cu cartofi, popricașul
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de la vamă. Nu s-a mai oprit la New York, ci a luat-o pe calea bătută pînă la Chicago. Vechea pensiune aproape că se risipise. Fără energia și hotărîrile ei trăsnite, nu mai avea viață. Așa că cea dintîi Întrevedere de afaceri a avut-o cu basul. — De ce te-ai Întors? o Întrebă O’Leary. Nu mai plec, rămîn aici. Vine și bărbatu-meu. — Dar Saint Patrick unde-i? — Ocrotește casa din sat și pe omul meu care-i luat la oaste
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
New York, la nouăsprezece ani, habar n-avea de scris și de citit, ca dovadă că nu Înțelesese rostul adresei bărbatului, Însemnată pe un petec de hîrtie. Văzuse numai utilitatea hîrtiei, nu și a cernelii. Numai că nevoia pornirii și sporirii afacerii cu pensiunea o silise să țină socoteli, așa că-și Însușise mai Întîi cifrele, apoi și literele. Scria Însă extrem de greu ori Îi punea pe alții s-o facă În locul ei. Sigur e că citea, cel puțin etichetele de pe mărfuri. Evoca
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
prinderea-n vorbă cu patronul irlandez, totul prin viu grai, totul Întemeiat pe cuvîntul dat. Lumea se construia prin strîngeri de mînă, nimeni nu avea nevoie de cereri scrise ori de corespondență. Nu o văd pe Floare trimițîndu-i scrisori de afaceri lui O’Leary. În America și-o fi scrijelit numele și prețurile mărfurilor, nu mele cîte unui client nou, Întotdeauna cu litere limpezi, mari și de tipar ca pe frontispiciile firmelor. Am credința că cele două propoziții, dintre care ultima
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
din moment ce mintea lor nu era destul de coaptă atunci când au fost botezați? Alții susțin că păcatul iremisibil este orice păcat comis în mod conștient, deliberat. Contraargument: cine nu știe că e păcat să te culci cu soția altuia, să înșeli în afaceri, să minți, să depui jurământ mincinos? Toate sunt păcate conștiente, răspândite pretutindeni. Dacă toți acești păcătoși ar fi pedepsiți conform versetelor noastre, atunci n-ar mai intra picior de muritor în Împărăția cerurilor. Anulăm din nou, cu nejustificată iuțeală, rațiunea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
théologie et ses sources. Etude critique”245, urmată de o adevărată „bombă atomică” lansată de la Roma de către teologul aproape oficial al Vaticanului, Garrigou-Lagrange: „La nouvelle théologie: où va-t-elle?”246 Ambele texte exagerează și deformează tendențios afirmațiile lui Daniélou, politizând oarecum afacerea. Garrigou-Lagrange, de pildă, reproșează acestei „noi teologii” că încearcă să „relativizeze” și să „subiectivizeze” noțiunea de adevăr (care nu mai este adequatio rei et intellectus, ci conformitas mentis et vitae) și că substituie filozofiei ființei, proprie catolicismului și a cărei
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]