11,054 matches
-
1359 În conexiune spre București, ora 13,00. Sosire În București la 16,50. Totul se Încheie pe Aeroportul „Henry Coandă”, În mod liniștit și normal. Micul grup se destramă În mod firesc. Schimbăm adresele pe care le trecem În agendă sau În memoria telefonului celular, ne Îmbrățișăm și după strângerile de mâini fiecare pornim În grabă să ne Întâlnim cu cei dragi. Din nou ACASĂ!!! 698 Templu și Pagoda de la Tienhsiang, Grota Rândunelelor, Tunelul celor Nouă Curbe, Izvoarele fierbinți Wenshan
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
de unitate europeană. Comisia simbolizează și asigura funcționarea ideii de integrare supranațională mai mult decât orice organism. Comisarii nu mai au după numire nici un fel de legătură cu interesele guvernelor care i-au propus. Având sediul la Bruxelles, Comisia identifică agenda de probleme și propune soluții pe care le înaintează Consiliului de Miniștri. Parlamentul European a fost înființat in 1952 ca parte a Comunității Europene a Cărbunelui și Oțelului. El nu poate adopta legi dar are prerogative în ceea ce privește supravegherea bugetului Uniunii
Parlamentul European: structură şi atribuții by Marius Hrişcu () [Corola-publishinghouse/Science/91902_a_92384]
-
acesta semnează împreună cu Președintele Consiliului, toate actele legislative adoptate prin procedura legislativă ordinară. În prezent, președintele Parlamentului European este Jerzy Buzek. Conferința Președinților cuprinde Președintele Parlamentului și președinții grupurilor politice; ea este organismul politic conducător al Parlamentului. Conferința elaborează agenda pentru sesiunile plenare, stabilește orarul activității organismelor parlamentare și termenii de referință și dimensiunea comisiilor și delegațiilor parlamentare. Are un rol important în realțiile dintre Parlamentul European și celelalte instituții ale Uniunii Europene, din țări terțe și organizații extracomunitare. Liderii
Parlamentul European: structură şi atribuții by Marius Hrişcu () [Corola-publishinghouse/Science/91902_a_92384]
-
prezent, prof. coordonator Șerban Genoveva * Programul ENO-Environment Online, inițiat de Primăria orașului Joensuu și Universitatea Joensuu, Finlanda, în perioada 2006în prezent, participare a elevilor și profesorilor școlii la Conferința ENO în perioada 2007-2008, 20082009, prof. coordonator Angela Căsăriu * Proiectul E-Twinning Agenda 21 SAGE: Schools for a Greener Europe, premiat cu certificatul Quality Label, desfășurat în perioada 2007-în prezent, profesor coordonator Angela Căsăriu * Participare a elevilor și profesorilor școlii la conferința TUNZA INTERNATIONAL CHILDREN’S CONFERENCE, prin prezentarea proiectului A clean classroom
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_93486]
-
persoane 1. Deportarea populației rrome în Transnistria a afectat aproximativ 10% din totalul populației țigănești care trăia în România. Trecerea lor peste Nistru nu a fost întâmpinată cu bunavoință de opinia publică. Mașina de propagandă a regimului nu inclusese pe agenda sa și antitiganismul. Au existat reacții de respingere a actelor de deportare, atât din lumea politică, cât și din cea rurală. Aceste reacții au fost concretizate inclusiv în unele memorii, de natură să minimalizeze și ulterior să oprească actele de
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
de persoane. Deportarea populației rrome în Transnistria a afectat aproximativ 10% din totalul populației țigănești care trăia în România. Trecerea lor peste Nistru nu a fost întâmpinată cu bunavoință de opinia publică. Mașina de propagandă a regimului nu inclusese pe agenda sa și antitiganismul. Au existat reacții de respingere a actelor de deportare, atât din lumea politică, cât și din cea rurală. Aceste reacții au fost concretizate inclusiv în unele memorii, de natură să minimalizeze și ulterior să oprească actele de
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
însă, primele structuri politice cu o anumită ierarhie erau cele conservatoare și aceasta datorită în principal faptului că "ideea" conservatoare începea să capete o anumită consistență. În tot acest timp liberalii încercau prin eforturi consistente să impună problema românească pe agenda publică europeană. Până atunci însă, unii dintre revoluționari întorși în țară duceau alte lupte la fel de importante din punctul nostru de vedere urmărind impunerea ideii de libertate a tiparului. Cel care părea să fie dispus să ducă o luptă adevărată cu
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
acestui nou conflict erau de această dată atribuțiile puterii executive și intenția domnitorului de modificare a legii electorale 130. Ceea ce începea să devină evident în primăvara anului 1861 era faptul că fiecare grupare sau lider politic mai important avea propria agendă. În timp ce Barbu Catargiu intra in contradicție cu domnitorul pentru maniera în care trebuia să se facă accesul la viața politică propriu-zisă a românilor, Lascăr Catargiu își manifesta, la 15/ 27 mai 1861, în Adunarea Moldovei interesul pentru demersurile pe care
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
primit "dincolo de Milcov" renunțase la ideea abdicării 543. Capitolul IV Problema evreiască în Principatele Române (1848-1866) Între voință politică și eșec social După depășirea tensiunilor provocate de mișcarea separatistă, o altă problemă care solicita o rezolvare de urgență apărea pe agenda celor care reprezentau regimul politic instalat la 11 februarie 1866. Problema evreiască, pentru că la ea ne referim, avea să străbată o bună parte din istoria modernă a României, devenind nu doar un obiect al disputelor dintre diferitele grupări politice interne
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
sunt preocupați de tipul de relație exitent între români și evrei, ci și cunoscuți "activiști" ai drepturilor evreilor precum Adolphe Crémiuex. El este cel care practic din postura de președinte al "Alianței Israelite Universale" și senator al Franței păstra pe agenda politică internațională problema statutului juiridic internațional al evreilor din România. Presiunea exercitată asupra statului român în vederea rezolvării în sens pozitiv a doleanțelor evreilor creștea în cursul anului 1877, atingând punctul culminant în timpul Congresului de la Berlin din 1878. Solicitările diplomației europene
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
de o accelerare a procesului de modernizare al economiei și nu în ultimul rând o parte a energiei sale se îndrepta spre modificarea statutului juridic internațional al țării. În același timp însă, două probleme nerezolvate de vechiul regim stăteau pe agenda clasei politice românești, declanșând numeroase și vii dezbateri. Când spunem asta, avem în vedere problema centralizării, respectiv a descentralizării statutului român și ceea ce avea să fie numită problema evreiască. Dacă prima jumătate a secolului al XIX-lea se caracteriza prin
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Paris și a Statutului său dezvoltător ce fusese adoptat de Al.I. Cuza703, dar ștergea cumva și perioada în care colegiile electorale țărănesti avuseseră posibilitatea să-și voteze reprezentanți proprii în Adunările ad-hoc din 1857, ce încercaseră să includă pe agenda publică chestiunea rurală 704. Chiar dacă anumite formule constituționale puteau crea impresia unei înfrângeri a liberalilor, existența unui sistem reprezentativ restrâns într-o formulă cenzitară era o bună modalitate de consolidare a celor care, prin natura profesiei lor, erau deja implicați
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
de către guvernul român a serbării, în 1867, a zilei de 24 ianuarie, nedorindu-se readucerea în discuția publică a numelui fostului domnitor 759. Problema loviturii de stat din noaptea de 10-11 februarie era dezbătută și după trei ani, nedispărând de pe agenda politică. Readucerea ei în atenție se datora preluării ministerului de război de către generalul Macedonski, ce apreciase participarea armatei la îndepărtarea lui Cuza ca un act de trădare. Aflat în opoziție, grupul liberal din jurul lui I.C. Brătianu și C.A. Rosetti
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
nu era doar un proiect al unui grup de lideri politici aparținând unei familii ideologice, ci unul cu o susținere mult mai largă a cărui creionare începuse în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Factorii care impuneau treptat în agenda politică românească proiectul prințului străin erau de natură internă, dar și internațională. Veșnicile lupte pentru tron care creau în mod categoric instabilitate politică în țară, dar și presiunile unor cancelarii străine asupra spațiului românesc pentru impunerea unor soluții conform intereselor
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
fiecărei reuniuni a Consiliului de administrație, Comitetul executiv prezintă un raport asupra deciziilor adoptate, a activităților realizate și a propunerilor formulate. ... c) La cerere, un membru care nu este reprezentat în Comitetul executiv poate să participe la discutarea punctelor de pe agendă, care prezintă un interes deosebit pentru țara sa. ... d) Comitetul executiv se reunește ori de cîte ori este necesar, dar nu mai puțin de opt ori pe an. ... e) În cadrul orientărilor și al limitelor stabilite de către Consiliul de administrație, Comitetul
ORDONANTA Nr. 1 din 9 ianuarie 1996 pentru aderarea României la Statutul Fondului Consiliului Europei de Restabilire pentru Refugiatii Naţionali şi Excedentele de Populaţie în Europa şi la Statutul Fondului de Dezvoltare Socială al Consiliului Europei. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113749_a_115078]
-
în sesiune, fie la cererea următorilor: a) orice membru, cu sprijinul altor 3 membri; ... b) directorul de proiect, cu sprijinul a 3 membri. ... Regulă 3 Toate întrunirile comitetului trebuie să fie închise, daca nu se decide altfel de către acesta. ÎI. Agenda Regulă 4 La fiecare sesiune, comitetul trebuie să întocmească o agendă provizorie pentru sesiunea următoare pe baza unui text propus de către directorul de proiect. Comitetul trebuie să își adopte agenda la începutul fiecărei sesiuni. Orice subiect din cadrul competențelor comitetului, neinclus
LEGE Nr. 124 din 9 decembrie 1994 pentru ratificarea Acordului dintre Comisia Economică pentru Europa a Naţiunilor Unite (C.E.E./O.N.U.) şi guvernele participante la proiectul "Calea Ferată Trans-Europeană (TER)" privind fondul de cooperare şi creditare, semnat la Geneva la 17 decembrie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110557_a_111886]
-
altor 3 membri; ... b) directorul de proiect, cu sprijinul a 3 membri. ... Regulă 3 Toate întrunirile comitetului trebuie să fie închise, daca nu se decide altfel de către acesta. ÎI. Agenda Regulă 4 La fiecare sesiune, comitetul trebuie să întocmească o agendă provizorie pentru sesiunea următoare pe baza unui text propus de către directorul de proiect. Comitetul trebuie să își adopte agenda la începutul fiecărei sesiuni. Orice subiect din cadrul competențelor comitetului, neinclus în agendă provizorie pentru o întrunire dată, poate fi propus acestuia
LEGE Nr. 124 din 9 decembrie 1994 pentru ratificarea Acordului dintre Comisia Economică pentru Europa a Naţiunilor Unite (C.E.E./O.N.U.) şi guvernele participante la proiectul "Calea Ferată Trans-Europeană (TER)" privind fondul de cooperare şi creditare, semnat la Geneva la 17 decembrie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110557_a_111886]
-
fie închise, daca nu se decide altfel de către acesta. ÎI. Agenda Regulă 4 La fiecare sesiune, comitetul trebuie să întocmească o agendă provizorie pentru sesiunea următoare pe baza unui text propus de către directorul de proiect. Comitetul trebuie să își adopte agenda la începutul fiecărei sesiuni. Orice subiect din cadrul competențelor comitetului, neinclus în agendă provizorie pentru o întrunire dată, poate fi propus acestuia de către un membru sau de către directorul de proiect și adăugat agendei prin hotărârea comitetului. Comitetul poate revizui agenda prin
LEGE Nr. 124 din 9 decembrie 1994 pentru ratificarea Acordului dintre Comisia Economică pentru Europa a Naţiunilor Unite (C.E.E./O.N.U.) şi guvernele participante la proiectul "Calea Ferată Trans-Europeană (TER)" privind fondul de cooperare şi creditare, semnat la Geneva la 17 decembrie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110557_a_111886]
-
4 La fiecare sesiune, comitetul trebuie să întocmească o agendă provizorie pentru sesiunea următoare pe baza unui text propus de către directorul de proiect. Comitetul trebuie să își adopte agenda la începutul fiecărei sesiuni. Orice subiect din cadrul competențelor comitetului, neinclus în agendă provizorie pentru o întrunire dată, poate fi propus acestuia de către un membru sau de către directorul de proiect și adăugat agendei prin hotărârea comitetului. Comitetul poate revizui agenda prin adăugare, ștergere, aminare sau amendare de articole. III. Reprezentare Regulă 5 Fiecare
LEGE Nr. 124 din 9 decembrie 1994 pentru ratificarea Acordului dintre Comisia Economică pentru Europa a Naţiunilor Unite (C.E.E./O.N.U.) şi guvernele participante la proiectul "Calea Ferată Trans-Europeană (TER)" privind fondul de cooperare şi creditare, semnat la Geneva la 17 decembrie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110557_a_111886]
-
directorul de proiect. Comitetul trebuie să își adopte agenda la începutul fiecărei sesiuni. Orice subiect din cadrul competențelor comitetului, neinclus în agendă provizorie pentru o întrunire dată, poate fi propus acestuia de către un membru sau de către directorul de proiect și adăugat agendei prin hotărârea comitetului. Comitetul poate revizui agenda prin adăugare, ștergere, aminare sau amendare de articole. III. Reprezentare Regulă 5 Fiecare țară trebuie să fie reprezentată în comitet printr-un reprezentant, care poate fi însoțit la sesiunile acestuia de diferiți alți
LEGE Nr. 124 din 9 decembrie 1994 pentru ratificarea Acordului dintre Comisia Economică pentru Europa a Naţiunilor Unite (C.E.E./O.N.U.) şi guvernele participante la proiectul "Calea Ferată Trans-Europeană (TER)" privind fondul de cooperare şi creditare, semnat la Geneva la 17 decembrie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110557_a_111886]
-
adopte agenda la începutul fiecărei sesiuni. Orice subiect din cadrul competențelor comitetului, neinclus în agendă provizorie pentru o întrunire dată, poate fi propus acestuia de către un membru sau de către directorul de proiect și adăugat agendei prin hotărârea comitetului. Comitetul poate revizui agenda prin adăugare, ștergere, aminare sau amendare de articole. III. Reprezentare Regulă 5 Fiecare țară trebuie să fie reprezentată în comitet printr-un reprezentant, care poate fi însoțit la sesiunile acestuia de diferiți alți reprezentanți sau consilieri. Din oficiu, va participa
LEGE Nr. 124 din 9 decembrie 1994 pentru ratificarea Acordului dintre Comisia Economică pentru Europa a Naţiunilor Unite (C.E.E./O.N.U.) şi guvernele participante la proiectul "Calea Ferată Trans-Europeană (TER)" privind fondul de cooperare şi creditare, semnat la Geneva la 17 decembrie 1992. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/110557_a_111886]
-
sau ori de cîte ori este necesar, pentru a examina propunerile elaborate de ministerele și instituțiile interesate privind relațiile româno-americane și alte aspecte ce țin de competență să, conform celor prevăzute la art. 2. În funcție de natură problemelor de interes pe agenda relațiilor româno-americane, la ședințele consiliului interdepartamental pot fi invitați și membri ai conducerii altor ministere, instituții și organizații cu activități pe planul raporturilor româno-americane. Consiliul interdepartamental va putea constitui, dacă va considera necesar, grupuri de lucru ad-hoc, cu participarea reprezentanților
HOTĂRÎRE Nr. 11 din 17 ianuarie 1996 privind înfiinţarea Consiliului Interdepartamental pentru Relaţiile Româno-Americane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113918_a_115247]
-
frate internat la spitalul de boli infecțioase din București, căruia medicii nu-i găsesc leacul, oricât ar încerca. Ce fler a avut deci Samba-Man ! Dând aprobator din cap, scoate rapid din unul dintre buzunarele interioare ale genții de voiaj o agendă mică, îmbrăcată în piele ; privind peste umăr, pot vedea zeci și zeci de nume și adrese, majoritatea trasate cu culori fluorescente, de marker, apoi afirmă cu un accent cântat, inconfundabil, îmi pare atât de rău că nu-l pot reda
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
Ierusalim, o Meccă, un cimitir, un mormânt sau orice alt tip de lieu de mémoire, material sau imaterial. Toți acești pelerini, la care trebuie desigur adăugați turiștii culturali, adesea organizați de Biserici și/sau comunități etnic-religioase, mult mai numeroși (în agenda multor turiști obișnuiți au reapărut spectaculos după 1989 dimensiunile religioase/spirituale), trec unii pe lângă ceilalți, de regulă ignorându-se (pur și simplu ori voluntar), nu rareori privindu-se ostil, din inerția unor tradiții de suspiciune, dispreț, antipatie, rivalitate și chiar
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]
-
pădurilor, organizează și exercita controlul asupra respectării acestora, inclusiv în domeniile meteorologiei, siguranței barajelor și a altor lucrări hidrotehnice; ... ț) aprofundează și dezvolta principiile și obiectivele strategiei naționale și ale Programului național de acțiuni pentru mediu și dezvoltare durabilă, respectiv Agenda 21 națională, în conformitate cu principiile și obiectivele Agendei 21, ale politicilor, strategiilor și programelor de acțiuni puse în aplicare la nivelul Uniunii Europene și pe plan paneuropean, precum și cu obiectivele Programului național de adoptare a acquisului comunitar; ... u) propune autorităților competente
HOTĂRÂRE nr. 104 din 19 februarie 1999 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/123106_a_124435]