7,716 matches
-
în cheile de la partea inferioară a masivului, în subetajul pădurilor de fag și a pădurilor în amestec, la altitudini cuprinse între 700 și 1.000 m); Păduri acidofile de molid (pe vesanți cu înclinație mare, pe culmi și creste, la altitudini cuprinse între 800 și 1.400 m); Păduri aluviale de arin negru și frasin ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), habitate aflate la altitudini cuprinse între 700 și 1.400 m, în luncile montane înguste și pe versanții cu izvoare; Păduri
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
1.000 m); Păduri acidofile de molid (pe vesanți cu înclinație mare, pe culmi și creste, la altitudini cuprinse între 800 și 1.400 m); Păduri aluviale de arin negru și frasin ("Alno-Padion, Alnion incanae, Salicion albae"), habitate aflate la altitudini cuprinse între 700 și 1.400 m, în luncile montane înguste și pe versanții cu izvoare; Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion") pe versanți cu înclinații medii și mici și pe platouri, la altitudini de până la 800 m.; Vegetație arboricolă cu
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
Alnion incanae, Salicion albae"), habitate aflate la altitudini cuprinse între 700 și 1.400 m, în luncile montane înguste și pe versanții cu izvoare; Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion") pe versanți cu înclinații medii și mici și pe platouri, la altitudini de până la 800 m.; Vegetație arboricolă cu răchită albă ("Salix eleagnos") de-a lungul pâraielor, la altitudini de până la 800 m.; Tufărișuri alpine cu specii sub-arctice de salcie de-a lungul văilor montane, la altitudini cuprinse între 1.350 și
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
montane înguste și pe versanții cu izvoare; Păduri dacice de fag ("Symphyto-Fagion") pe versanți cu înclinații medii și mici și pe platouri, la altitudini de până la 800 m.; Vegetație arboricolă cu răchită albă ("Salix eleagnos") de-a lungul pâraielor, la altitudini de până la 800 m.; Tufărișuri alpine cu specii sub-arctice de salcie de-a lungul văilor montane, la altitudini cuprinse între 1.350 și 1.400 m.; Tufărișuri alpine și boreale pe versanți și coame; Abrupturi stâncoase cu vegetație chasmofitică dezvoltată
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
mici și pe platouri, la altitudini de până la 800 m.; Vegetație arboricolă cu răchită albă ("Salix eleagnos") de-a lungul pâraielor, la altitudini de până la 800 m.; Tufărișuri alpine cu specii sub-arctice de salcie de-a lungul văilor montane, la altitudini cuprinse între 1.350 și 1.400 m.; Tufărișuri alpine și boreale pe versanți și coame; Abrupturi stâncoase cu vegetație chasmofitică dezvoltată pe roci de calcare (stânci verticale pe substrat calcaros cu expoziții sudice, la altitudini cuprinse între 400 și
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
lungul văilor montane, la altitudini cuprinse între 1.350 și 1.400 m.; Tufărișuri alpine și boreale pe versanți și coame; Abrupturi stâncoase cu vegetație chasmofitică dezvoltată pe roci de calcare (stânci verticale pe substrat calcaros cu expoziții sudice, la altitudini cuprinse între 400 și 1.050 m); Grohotișuri și șisturi calcaroase din etajul montan-alpin ("Thlaspietea rotundifolii"), habitat aflat la peste 1.250 m. altitudine, în căldării (glaciare) și pe coastele însorite de la baza stâncăriilor; Izvoare petrifiante cu depuneri de travertin
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
vegetație chasmofitică dezvoltată pe roci de calcare (stânci verticale pe substrat calcaros cu expoziții sudice, la altitudini cuprinse între 400 și 1.050 m); Grohotișuri și șisturi calcaroase din etajul montan-alpin ("Thlaspietea rotundifolii"), habitat aflat la peste 1.250 m. altitudine, în căldării (glaciare) și pe coastele însorite de la baza stâncăriilor; Izvoare petrifiante cu depuneri de travertin, la altitudini de peste 900 m, de-a lungul pâraielor și izvoarelor. Flora ariei protejate are în componență specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
între 400 și 1.050 m); Grohotișuri și șisturi calcaroase din etajul montan-alpin ("Thlaspietea rotundifolii"), habitat aflat la peste 1.250 m. altitudine, în căldării (glaciare) și pe coastele însorite de la baza stâncăriilor; Izvoare petrifiante cu depuneri de travertin, la altitudini de peste 900 m, de-a lungul pâraielor și izvoarelor. Flora ariei protejate are în componență specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Păduri de conifere cu specii arboricole de: molid
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
stâncăriilor; Izvoare petrifiante cu depuneri de travertin, la altitudini de peste 900 m, de-a lungul pâraielor și izvoarelor. Flora ariei protejate are în componență specii vegetale distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului și climei, structurii geomorfologice sau altitudinii. Păduri de conifere cu specii arboricole de: molid ("Picea Abies"), pin ("Pinus"), larice ("Larix decidua"), brad ("Abies alba"), zadă ("Larix") sau tisă ("Taxus baccata"). Păduri de foioase cu arboret de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen
Piatra Mare (sit SCI) () [Corola-website/Science/330123_a_331452]
-
sau Pasul Bálványos () este o trecătoare situată la 940 m altitudine pe DJ113, care face legătura între orașul Târgu Secuiesc (Depresiunea Târgu Secuiesc) - situat la intersecția DN11 cu DN11B și DN2D și, reședința comunei Bixad (valea Mureșului) - situată pe DN12, ambele aflate în județul Covasna. Trecătoarea este situată între Munții Bodoc
Pasul Turia () [Corola-website/Science/330126_a_331455]
-
este o peșteră localizată în apropierea comunei Izverna, în Dealul Peșterii din Munții Mehedinți, la o altitudine de 390 m. Este o peșteră de peste 1,5 km lungime parcursă de un pârâu subteran. Peștera Isverna are cea mai lungă rețea de galerii subacvatice din România. Din pornește cel mai mare izvor carstic din județul Mehedinți. Peștera este
Peștera Izverna () [Corola-website/Science/330152_a_331481]
-
floră și faună diversă și conservă habitate naturale de tip: "Râuri cu maluri nămoloase cu vegetație de Chenopodion rubri și Bidention, Cursuri de apă din zonele de câmpie, până la cele montane, cu vegetație din Ranunculion fluitantis și Callitricho-Batrachion, Pajiști de altitudine joasă (Alopecurus pratensis Sanguisorba officinalis)" și "Zvoaie cu Salix alba și Populus alba". Situl a fost desemnat în scopul conservării celor patru habitate naturale de interes comunitar, precum și protejării mai multor specii de floră spontană și faună sălbatică din Câmpia
Lunca Timișului () [Corola-website/Science/330314_a_331643]
-
având mai multa pâraie. Suprafața ei este de 12,54 km2, lungimea de 7,5 km și lățimea de 3 km. Are 30 km de litoral iar dealul cel mai înalt, în vârful căruia se ridică un far, are o altitudine de 142 m. • Denumirea insulei Port-Cros (numită în antichitate "Mesi" : în limba greacă "Mijlocia") înseamnă "port scobit" în limba provensală. Este cea mai înaltă (199 m la vârful La Vigie) și mai muntoasă dintre insule. Are o suprafață de 7
Insulele de Aur () [Corola-website/Science/329052_a_330381]
-
anii 1945 și 1949, deoarece nu i s-a recunoscut apartenența la Armata Română, ci a fost considerată pilot civil, a fost încadrată la aerobaza Aviației Civile de la Băneasa. Aici, în 1946 a efectuat zboruri în scop medical (cură de altitudine cu copii suferinzi de tuse convulsivă). În 1947 și 1948 efectuează cu un aparat Junkers monomotor transporturi de medicamente pentru combaterea epidemiei de tifos exantematic din Moldova. La 7 februarie 1948 activitatea ei a fost recunoscută de ministrul Sănătății din
Mariana Drăgescu () [Corola-website/Science/329184_a_330513]
-
care clocesc în ținuturile nordice sunt migratoare. Speciile din familia motacilidelor sunt răspândite îndeosebi în vecinătatea apelor curgătoare și stătătoare, dar și în păduri, câmpii, stepe, lunci și pășuni umede; unele dintre specii se întâlnesc în zone aride de mare altitudine ori pe malurile stâncoase sau în tundră. În avifauna României sunt răspândite nouă specii de codobaturi și fâse, care sunt în general migratoare, mai rar sedentare sau de pasaj:
Motacilide () [Corola-website/Science/329325_a_330654]
-
vestul Americii de Sud (până în nordul Argentinei) și Africa de Nord. În România trăiește o singură specie "Cinclus cinclus", pescărelul negru (sau mierla de apă), o pasăre europeană sedentară cu mai multe subspecii, care trăiește în Carpați de-a lungul râurilor repezi, de mare altitudine, rar mai jos; este una din puținele specii ce însuflețește cu prezența ei apele spumegate; iarna coboară în zone mai joase, fără însă a ne părăsi țara.
Cinclide () [Corola-website/Science/329330_a_330659]
-
economică. Este un simbol al frumuseței și menținerii intacte al regiunii de munte. Sunt descrise câteva subspecii, dintre care 3 în România: În România este prezentă tot timpul anului; este răspândită în Carpați, de-a lungul râurilor repezi, de mare altitudine, rar mai jos, în zona pădurilor de conifere și de amestec. Iarna coboară spre zonele mai joase de șes ale râurilor, fără însă a ne părăsi țara. Este una din puținele specii ce însuflețește cu prezența ei apele spumegate. În
Mierla de apă () [Corola-website/Science/329334_a_330663]
-
asteroidul ar fi intrat în atmosfera terestră cu o viteză de 12,7 km/s, având o energie cinetică de 3,4 megatone de TNT, și ar fi produs o explozie echivalentă a 2,9 megatone de TNT la o altitudine de aproximativ . Fenomenul Tunguska a fost estimat la 3−20 de megatone. Este de așteptat ca asteroizii cu diametrul de aproximativ 50 de metri să intre în coliziune cu Pământul odată la circa 1200 de ani. Un asemenea impact ar
(367943) 2012 DA14 () [Corola-website/Science/328624_a_329953]
-
se află în Munții Bucegi, pe valea râului Ialomița. Este un lac de baraj artificial construit în anul 1929 în scopuri hidroenergetice. Lacul este situat la altitudinea de 1.197 m, adâncime maximă 15 m și ocupă o suprafață de 5,7 ha. se întinde între localitățile Scropoasa și Dobrești, pe o lungime de 2,5 km și alimentează hidrocentrala de la Dobrești construită în anul 1936. În
Lacul Scropoasa () [Corola-website/Science/328625_a_329954]
-
bolidului căzut este estimată la 7 tone. Pe parcursul căderii, după intrarea în atmosferă cu o viteză de 18-20 km/s meteoritul a început să se dezintegreze datorită supraîncălzirii și topirii, și să se rupă în bucăți incandescente începând cu o altitudine de aprox. 50 - 30 km, care s-au prăbușit cu o viteză aproximativă de 35.000 km/oră (de zece ori mai repede decât un glonte de pușcă). La sol în orașul Celeabinsk s-a întrerupt comunicarea cu telefoanele celulare
Meteoritul de la Celeabinsk () [Corola-website/Science/328677_a_330006]
-
seismic. Societatea Geografică Pattani a afirmat că trecerea meteoritului peste Celeabinsk a produs trei explozii de puteri diferite. Prima a fost cea mai puternică, și a fost precedată de un fulger luminos, care a durat aproape cinci secunde. Estimările de altitudine s-au înscris în intervalul , cu echivalentul exploziv a circa , iar hipocentrul exploziei s-a aflat la sud de Celeabinsk, în Emanjelinsk și Iujnouralsk. Unda de șoc a ajuns la Celeabinsk după două minute și 57 de secunde. La 17
Meteoritul de la Celeabinsk () [Corola-website/Science/328677_a_330006]
-
care acest lanț muntos se leagă de Munții Balcani din sud-est. Ei se întind pe direcția nord-sud în estul Șerbiei, mărginindu-se la vest cu valea Moravei Mari; la est cu valea Timokului Alb și la nord cu valea Nišavei. Altitudinile sunt în jur de 800-1500 m, fiind dominați de trăsături geologice carstice calcaroase. În definiție strictă (adoptată de Academia Sârbă de Stiinte și Arte, precum și de Convenția Carpaților), partea sârbească a Munților Carpați cuprinde doar 732 km², sau 0,35
Carpații Sârbești () [Corola-website/Science/328725_a_330054]
-
îmbunătățit și au apărut avioanele Yak-3 și La-7 care aveau performanțele similare cu avioanele germane Messerschmitt Bf 109 și Focke-Wulf Fw 190, dar sovieticii au primit de la americani P-39 Airacobra, care s-au dovedit eficiente în luptele de joasă altitudine. După ce și SUA a intrat în război, au apărut avioanele P-51 Mustang care erau avioane de vânătoare cu rază lungă de acțiune capabile să însoțească bombardierele americane B-24 Liberator și B-17 Flying Fortress până în inima Germaniei Naziste. Japonezii au
Noi tehnologii în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/328781_a_330110]
-
(prescurtat ALMA, care înseamnă "suflet" în spaniolă) este un radiotelescop interferometric situat la altitudinea de 5100 m, în deșertul Atacama din Chile. El constă dintr-o rețea de 66 de antene (54 cu diametrul de 12 m și 12 cu diamerul de 7 m), care observa în domeniul lungimilor de unde milimetrice și submilimetrice. ALMA
Atacama Large Millimeter/submillimeter Array () [Corola-website/Science/328847_a_330176]
-
este un complex arhitectural ridicat multe secole în urmă în vârful unui afloriment de calcar de pe malul stâng al râului Vistula în Cracovia, Polonia, la o altitudine de 228 metri deasupra nivelului mării. Complexul este format din mai multe clădiri și fortificații; cea mai mare și cea mai cunoscută dintre acestea este Castelul Regal și Catedrala (care este Bazilica Sf. Stanisław și Sf. Wacław). Unele dintre cele
Wawel () [Corola-website/Science/329387_a_330716]