24,313 matches
-
față de Poartă deoarece, fiind roditoare, „ar provoca o emigrație foarte însemnată din Austria” (adică din Transilvania), îl îngrijora eventualitatea ca nu cumva alegerea domnitorului să fie din nou atribuită țării. Concomitent, Rusia exercita constrângeri de natură militară și politică, inclusiv amenințări, în toate zările pentru a impune condițiile sale de pace. În martie 1774, Panin relua odioasa idee a strămutării locuitorilor și a pustirii teritoriului Principatelor pe care însă Rumianțev, cunoscător al realităților românești, o respingea. Sunt bine cunoscute evoluțiile care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
au cooperat la acest act își întorc privirea spre Principate. Sub pretextul că Moldova servește de refugiu unui număr de polonezi, agenții ruși și austrieci au primit ordin să-și dubleze vigilența. Invocând surse autentice, Codrika susținea că Metternich proferase amenințarea „că dacă Moldova continua să fie un focar de intrigi și comploturi, nu se va sta la îndoială deloc să fie tratată cum a fost tratată Cracovia”. Istoricul V. Ja. Grosul a avansat chiar ideea potrivit căreia între cauzele intrării
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
venită să mântuiască populația Transilvaniei de jugul reacțiunii și tiraniei, că libertatea va fi asigurată prin constituția statului maghiar, că era dată amnistia pentru toate greșelile politice, că tot ceea ce armata va avea nevoie va fi plătit, după care urmau amenințările: toți cei ce vor acționa contra guvernului constituțional vor fi pedepsiți conform legilor militare, toți cei ce vor fi prinși cu arme sau nu le vor preda vor fi pedepsiți cu moartea etc. Era vorba, așadar, de linia intransigentă a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dictate de vecinătăți organice slăbite sau de oportunitate. Marile Puteri sunt stăpânite de o altă optică, cea a forței, a relațiilor determinante și, în consecință, a influenței cultivată în forme care acoperă o largă gamă, de la condescendență, la presiuni și amenințare. Puterile europene s-au versat într-o școală abilă și insidioasă a combinațiilor și artificiilor diplomației tradiționale, menită să prezideze și să impună un curs prudent mișcării de emancipare națională a popoarelor, atunci când nu era posibil apelul la ultima ratio
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Marea Mediterană și au avertizat Londra că intrarea ei în război de partea Turciei va dăuna comerțului ei răsăritean și că, înainte chiar de a sosi sprijinul către Turcia, aceasta ar putea fi zdrobită. Austria se vădea însă mai primejdioasă prin amenințarea unei lovituri din flancul și din spatele armatei ruse care ar fi trecut Balcanii, amenințare potențială ca urmare a pregătirii unui corp de 60.000 de oameni la granițele Turciei. Existau numeroase motive care-l îndemnau pe țar la un război
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dăuna comerțului ei răsăritean și că, înainte chiar de a sosi sprijinul către Turcia, aceasta ar putea fi zdrobită. Austria se vădea însă mai primejdioasă prin amenințarea unei lovituri din flancul și din spatele armatei ruse care ar fi trecut Balcanii, amenințare potențială ca urmare a pregătirii unui corp de 60.000 de oameni la granițele Turciei. Existau numeroase motive care-l îndemnau pe țar la un război fulger, și anume: teama de izolare a Rusiei, teama de o coaliție militară sau
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
seisme răsturnătoare în propria casă. Mihail Lermontov și frații Turgheniev, de pildă, au salutat revoluția franceză, iar Herzen se bucura de înfrângerea armatei țariste în Polonia. Așadar, nu era vorba numai de încălcarea unor principii scumpe țarului, ci și de amenințări reale, practice, de unde și reacția dură a sa și a diplomației sale. Nicolae I l-a învinovățit pe Carol al X-lea că a fugit din Paris și n-a condus personal lupta în contra insurgenților, iar pe noul rege, Ludovic
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
care l-a făcut pe țar să nu excludă chiar o alianță cu Republica franceză, adversară și ea a unificării. Țarul protestează la Berlin în contra anexării Schleswig-Holsteinului și are succes, iar revoluția este pretutindeni la porțile Rusiei. Țarul răspunde cu amenințări și trece într-o a doua fază a reacțiunii sale, cea a intervenției armate, prilejuită de începutul revoluției române. Țarul trimite în Principate pe Duhamel, pentru a cere lui Mihail Sturdza și Gh. Bibescu să nu trimită tineretul la studii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
cu ființe umane, unde cooperarea inter-agenții era esențială. Eforturile trebuiau să se axeze pe îmbunătățirea contactelor, la nivel de execuție, între instituțiile din sistemul penal român și actorii corespondenți din statele vecine. Acest lucru era esențial pentru că se intenționa ca amenințările criminalității transnaționale din regiune să fie combătute mai eficient. Trebuia acordată atenția cuvenită și alocate resursele adecvate implementării depline și la timp a principalelor strategii și planuri de acțiune, pentru a rezolva aspectele de îngrijorare menționate. România trebuia să-și
România spre Uniunea Europeană: negocierile de aderare (2000-2004) by Vasile Puşcaş () [Corola-publishinghouse/Science/1093_a_2601]
-
privesc timpul prezent al transistoriei, care este totodată de domeniul incredibilului și al epifaniei. Atitudinea transculturală și transreligioasă nu este un simplu proiect utopic: ea este înscrisă în adîncurile sufletului nostru. Prin transcultural, care se conjugă cu transreligiosul, războiul civilizațiilor, amenințare tot mai prezentă în vremurile de azi, nu ar mai avea nici o rațiune de a exista. Autonașterea Universului și autonașterea omului sunt inseparabile. Știință și conștiință, cei doi stîlpi ai viitoarei democrații universale, se sprijină unul pe altul. Știința fără
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
pentru a frâna tendința noastră permanentă de a căuta obținerea unui avantaj asupra celorlalți 81. Faptul că oamenii se ucid sau se înrobesc unii pe alții ne induce o stare de temere permanentă, pentru că nu putem ști cine reprezintă o amenințare pentru noi și cine nu82. Știind că toți se află în aceeași stare de spirit, oamenii manifestă o permanentă și nestăpânită sete de putere, iar consecința este celebrul război al tuturor împotriva tuturor, bellum omnium contra omnes. În starea naturală
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
lege și ordinele cele mai generale ale unui gangster, știm că legea ne constrânge într-un fel diferit decât o fac ordinele unui bandit. Dar analiza lui Austin nu lasă loc pentru o asemenea distincție. Definind obligația ca subiect al amenințării cu forța, el fundamentează în întregime autoritatea legii pe capacitatea și voința suveranului de a-i pedepsi pe cei care nu i se supun. Deși, arată Dworkin, această distincție pe care o facem poate fi iluzorie, iar sentimentul unei anumite
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
și morală Doctrina dreptului natural, dar și unele teorii moderne adversare ale pozitivismului juridic, promovează o similitudine strânsă între drept și morală, considerând că esența dreptului ține mai degrabă de concordanța acestuia cu principiile moralei, decât de încorporarea ordinelor și amenințărilor. Susținătorii dreptului natural consideră că între drept și morală există o "conexiune necesară". Această afirmație îmbracă multe variante importante, dar care, din păcate, nu se remarcă toate prin claritate. Hugo Grotius, arată că un drept este "o însușire morală, aparținând
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
corectitudinii morale este: "Orice ai vrea ca alții să-ți facă ție, fă-le tu lor", iar principiul dreptății este: "Orice ai vrea să nu ți se facă, nu le face nici tu altora"162. Regulile dreptății sunt însoțite de amenințări cu pedeapsa, nu însă și regulile celorlalte două domenii. Ceea ce e onorabil constituie o chestiune cu totul interioară și de aceea nu are legătură cu folosirea forței, iar Thomasius este destul de explicit când vorbește de corectitudine. "Fără îndoială, regulile corectitudinii
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
din partea cuiva sau a ceva din afara oamenilor care îi guvernează. Însă tot el prezintă o morală în care doar cei care se întâmplă să aibă o înclinație puternică pentru cea mai mare fericire pot fi determinați să acționeze moral fără amenințarea sancțiunilor. Cei care nu au o astfel de înclinație nu pot acționa virtuos decât dacă trăiesc într-o societate care a înfrânt corupția prin instituirea ordinii legale corespunzătoare 173. 1.3.3. Separarea dreptului de morală Reprezentanții pozitivismului susțin că
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
pozitiv și morala pozitivă. În centrul teoriei sale stă noțiunea de lege ca ordin al superiorului. Doar ordinele generale sunt parte a dreptului pozitiv, care este stabilit de superiorii politici și impus inferiorilor politici, obligați să i se supună sub amenințarea unei sancțiuni. Nu toate normele de comportament sunt juridice, în afara dreptului rămânând morala pozitivă. Austin exclude din sfera dreptului pozitiv și cutumele sau normele dreptului internațional public, deoarece în cazul acestora nu poate fi identificată nicio autoritate emitentă 176. În
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
efortul pentru educarea și instruirea oamenilor în utilizarea unui concept mai îngust de validitate juridică în care nu este loc pentru legile valide, dar nedrepte din punct de vedere moral, să conducă la o consolidare a rezistenței în fața răului, în fața amenințărilor puterii organizate sau la o înțelegere mai clară a mizei morale, atunci când se revendică obediență. Atâta timp cât ființele umane pot asigura destulă cooperare din partea unora pentru a-i domina pe alții, ele vor folosi formele dreptului ca instrumente. Oameni vicioși vor
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
comenzile militare sau ordinele și permisiunile date de părinți copiilor lor. Acestea sunt date sau emise de cineva, adică au sursa în voința unei autorități normative. Pentru ca voința autorității să fie efectivă, normei i se atașează o sancțiune sau o amenințare cu pedeapsa. Al treilea tip principal de norme, după reguli și prescripții, îl constituie instrucțiunile sau normele tehnice. Instrucțiunile presupun scopuri ale acțiunii umane și se referă la mijloacele de folosit în vederea atingerii acestor scopuri. Pe lângă cele trei grupuri principale
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
moralei, strâns legată de precedenta, se referă la forma caracteristică de presiune ce se exercită în sprijinul ei. Hart consideră că, dacă de fiecare dată când cineva se află foarte aproape de încălcarea unei norme de conduită, s-ar folosi doar amenințările cu pedeapsa sau cu consecințe neplăcute în încercarea de a-l convinge să nu facă acest lucru, ar fi imposibil de considerat o atare normă ca făcând parte din morala societății, deși ar putea fi tratată fără nicio reținere drept
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ar fi imposibil de considerat o atare normă ca făcând parte din morala societății, deși ar putea fi tratată fără nicio reținere drept o normă juridică. Se poate spune că formele tipice de presiune ale dreptului constau în astfel de amenințări. În cazul moralei, însă, formele tipice de presiune constau în apeluri la respectarea normelor în sine, ca lucruri importante și împărtășite de către toți cărora li se adresează. Astfel, presiunea morală se caracterizează prin faptul că se exercită nu prin amenințare
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
amenințări. În cazul moralei, însă, formele tipice de presiune constau în apeluri la respectarea normelor în sine, ca lucruri importante și împărtășite de către toți cărora li se adresează. Astfel, presiunea morală se caracterizează prin faptul că se exercită nu prin amenințare sau apel la frică ori interes, ci prin invocarea specificului moral al acțiunii vizate și a cerințelor moralei. Analogiile cu frica sau pedeapsa nu sunt excluse definitiv, deoarece se presupune că protestele vor trezi în sufletele celor cărora li se
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
care s-a auto-exclus45. 2.3. Normele juridice Legile statului sunt prescripții, adică o specie de norme, care își au sursa în voința unei autorități normative. Pentru ca voința autorității să fie efectivă, normei i se atașează o sancțiune sau o amenințare cu pedeapsa. Ca element constitutiv al dreptului, norma juridică poate fi definită ca o regulă de conduită, instituită de puterea publică sau recunoscută de către aceasta, a cărei respectare este asigurată, la nevoie, prin forța de constrângere a statului 46. Regulile
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
celui care o dă, pe când un sfat pretinde a avea în vedere beneficiul celui căruia îi este adresat 122. Iar în opinia lui Pufendorf, când un superior îi spune unui supus să facă un lucru și își sprijină ordinul pe amenințarea cu pedeapsa în caz de nesupunere, el creează o lege. Procedând astfel, îl obligă pe supus. Obligația diferă atât de acțiunea de a sfătui sau îndemna, cât și de amenințare sau coerciție. Când sfătuiesc pe cineva, încerc să-l determin
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
supus să facă un lucru și își sprijină ordinul pe amenințarea cu pedeapsa în caz de nesupunere, el creează o lege. Procedând astfel, îl obligă pe supus. Obligația diferă atât de acțiunea de a sfătui sau îndemna, cât și de amenințare sau coerciție. Când sfătuiesc pe cineva, încerc să-l determin să facă ceva pe baza "motivelor derivate din chestiunea în discuție". Pe de altă parte, când o autoritate impune o obligație prin formularea unei legi, deși trebuie să existe motive
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
delictelor. Potrivit lui Hart, posibilitatea invocării iresponsabilității sporește controlul fiecărui om asupra propriului său destin prin reducerea numărului de situații în care legea ar putea să interfereze cu libertatea într-un mod imprevizibil. În caz contrar, ar trebui să trăim sub amenințarea că un accident sau o neglijență ar putea să ne trimită la închisoare ori să ne implice într-un proces costisitor și degradant. Posibilitatea invocării cazurilor de iresponsabilitate sau a cauzelor care înlătură caracterul ilicit al faptei garantează faptul că
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]