14,847 matches
-
Consiliului cu România, s-a manifestat interes pentru domeniile cultural, mediu, inclusiv canalul Rhin Dunăre, poluarea aerului, sport, schimburi studențești, participarea reprezentanților de la universitățile românești la diferite conferințe și seminarii organizate de Consiliu etc. Delegația Consiliului era pregătită să facă ample informări despre activitatea acestuia, actele normative adoptate și, totodată, să furnizeze documentele relevante. S-a precizat că delegația se va informa, pentru a face un raport bazat pe fapte. Nu se punea problema unei "anchete". Din nou, mi s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
colecții care au fost primite cu interes la această bibliotecă. Vizita la București a parlamentarilor s-a desfășurat în condiții normale. Programul convenit împreună s-a realizat în întregime, fiind incluse chiar puncte suplimentare, care au permis o informare relativ amplă asupra realităților românești. Acestea au infirmat cele mai fanteziste aprecieri ale "Raportului Blaaw". Parlamentarii participanți la vizită nu au avut reproșuri deosebite cu privire la organizarea acesteia, temele discutate și, mai ales, la cele constatate. Discrepanța între propaganda / manipularea și cele constatate
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și alte detalii, arătând că în România nu stau lucrurile chiar așa cum le arată propaganda. În concluziile sale, Președintele Peter Sager a declarat că în cursul dezbaterii s-au pus probleme "dure", la care invitatul român a răspuns în mod amplu. Președintele a subliniat că acesta este începutul unui dialog pe care "noi vom încerca să îl continuăm, în interesul nostru mutual, al poporului român și al popoarelor europene". Se încheia astfel una din încercările dificile din viața unui diplomat, care
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
offre, pour la première fois, des détails. Invitat să particip la prezentul volum cu o contribuție, am ezitat inițial. Ulterior, însă, când am aflat că este vorba de omagierea unuia dintre cei mai distinși diplomați români din ultimele decenii, cu amplă și deosebit de rodnică activitate, inclusiv universitară, de profesorul-ambasador Ion M. Anghel, am acceptat cu toată plăcerea și devoțiunea. Trecând la fapte, pentru recuperarea timpului pierdut prin ezitarea amintită, am spicuit câteva momente inedite din periplul meu diplomatic. 1. Am fost
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
solidarității țărilor socialiste", asemenea pași (prea mari ?) nu au fost deloc agreați de către autoritățile de decizie din România, fapt dovedit și prin preluarea de către cotidianul "Scânteia" din 21 septembrie 1988, oficiosul Comitetului Central al Partidului Comunist din România, a unui amplu articol din ziarul "Nodon Shinmun"(organ al Comitetului Central al Partidului Muncii din Coreea), în care hotărârea Ungariei de a stabili relații diplomatice cu Republica Coreea era taxată ca un act de "trădare față de socialism". Interesant este faptul că, tocmai
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
statale și trebuie să fie fundamentată pe criterii obiective, științifice, pentru a-i conferi credibilitate, susținere și stabilitate în perspectivă. 3. Acțiunile pregătitoare trebuie să se deruleze de jos în sus, pe principii democratice și în totală transparența, să fie amplu și corect mediatizate, analizate și dezbătute cu locuitorii sub toate efectele lor pozitive și negative, pentru ca aceștia să discearnă și să se pronunțe în cunoștință de cauză. Este necesar ca însuși proiectul legii în materie să se constituie, dacă este
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
modificărilor operate în actele normative care fixează regimul de executare al pedepselor (Legea nr.275/2006 și Regulamentul de aplicare a acesteia). Aceste modificări au înființat printre altele și instituția judecătorului delegat cu executarea pedepselor, căreia i s-au conferit ample competențe în privința regimului de executare a pedepselor și cu privire la soluționarea plângerilor sau sesizărilor formulate de condamnați 4. Procedând în acest fel, țara noastră răspunde unui deziderat formulat în hotărârile unor organizații internaționale, universale sau regionale, deziderat care cere ca justiția
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
Universitatea Hyperion din București, membru al Academiei Oamenilor de Știință din România (AOȘ), membru al Asociației Experților Europeni Atestați (AEXEA), membru al Societății Franceze de Legislație Comparată (SLC) și Societății Americane de Drept Internațional (ASIL) 1 Aceste aspecte au fost amplu dezbătute cu prilejul unor manifestări științifice organizate în ultimii ani de Societatea Europeană de Drept Internațional, Centrul de Studii și Cercetări de Drept Internațional al Universității Paris 1 (CERDIN), Unitatea mixtă de cercetare (UMR) de drept comparat din Patris de pe lângă
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
și a Tratatului de Instituire a Comunității Europene, în " Jurnalul Oficial al Uniunii Europene", nr. C306, din 17 decembrie 2007, Articolul 1, punctul 12 noul Articol 8A, aliniatul 3 (citat în continuare Tratatul de reformă). 5 Pentru o discuție mai amplă, a se vedea Arthur Benz, Path-Dependent Institutions and Strategic Veto Players: National Parliaments in the European Union, în "West European Politics", vol. 27, nr. 5, noiembrie 2004, p. 875-876. 6 Declaration on the rôle of National Parliaments in the European
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
țările Uniunii Europene în general.” Danuta Hübner<footnote Danuta Hübner - membru al Comisiei Europene - responsabil cu Politica Regională. footnote> Inspirată de voința statelor și cetățenilor Europei de a construi un viitor comun, Uniunea Europeană, în forma sa actuală, este rezultatul unor ample procese de cooperare și integrare economică și politică începute la 18 aprilie 1951, odată cu semnarea Tratatului privind „Comunitatea Europeană a Cărbunelui și Oțelului”. Celor șase membri inițiali (Belgia, Germania, Franța, Italia, Luxemburg și Olanda) li s-au alăturat, în cinci
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
a obține finanțarea, fără a reflecta însă necesitățile reale (obiective greu de atins, planificare nerealistă a timpului, subdimensionarea bugetului). b) Factorii externi reprezintă un proces mai complicat, deoarece aceștia nu țin de organizație, iar contracararea lor necesită o viziune mai amplă, care nu ține strict de managementul proiectului: • influențe economice externe (dezechilibre economice, căderea monedei naționale, schimbarea cursului valutar într-un sens nefavorabil pentru moneda în care se derulează proiectul); • nesusținerea din punct de vedere politic a proiectelor de interes național
Finanțarea proiectelor europene by Lilian ONESCU,Daniela FLORESCU () [Corola-publishinghouse/Science/200_a_150]
-
atât de factorii macroeconomici, cât și de cei microeconomici, cel mai important determinant al eficienței economice a unei națiuni fiind reprezentat de productivitatea companiilor care își desfășoară activitatea pe teritoriul țării respective. 1.2.4. Performanță versus competitivitate Analizând problematica amplă a competitivității, Kirsty Hugues consideră că există cel puțin două abordări ale acestui concept. O primă abordare definește competitivitatea drept o problemă de eficiență relativă, statică sau dinamică. Aceasta se poate cuantifica pe baza nivelurilor de performanță (de exemplu, nivelul
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
că proporțiile și echilibrele mișcării proprii vieții economice, reglarea acesteia se realizează sub impactul semnalelor transmise de prețuri, care constituie regulatorul tuturor activităților economice. Nivelul și dinamica prețurilor au un rol important în mecanismul economiei de piață, formând o rețea amplă de informații pentru deciziile agențiilor economici și pentru întregul sistem economic. Prin evoluția lor, prețurile indică producătorilor preferințele cumpărătorilor potențiali, iar acestora din urmă le arată modificările intervenite în condițiile de combinare și consumare a factorilor de producție. Prețurile reglează
Factorii determinanți ai competitivităţii economice by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/193_a_218]
-
care contribuie la modelarea comportamentului consumatorului, lucrarea încheindu-se cu prezentarea procesului de cumpărare și a etapelor acestuia. Astfel, cele de mai sus relevă faptul că investigarea comportamentului consumatorului reprezintă un deziderat foarte important pentru organizația modernă, prin problematica sa amplă, cartea adresându se, în primul rând, studenților economiști care trebuie să înțeleagă că, într-adevăr, consumatorul, „acest oaspete de onoare”, este centrul atenției și singura țintă a oricărei activități economice, dar și cadrelor didactice din domeniul științelor economice și nu
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_178]
-
care contribuie la modelarea comportamentului consumatorului, lucrarea încheindu-se cu prezentarea procesului de cumpărare și a etapelor acestuia. Astfel, cele de mai sus relevă faptul că investigarea comportamentului consumatorului reprezintă un deziderat foarte important pentru organizația modernă, prin problematica sa amplă, cartea adresându se, în primul rând, studenților economiști care trebuie să înțeleagă că, într-adevăr, consumatorul, „acest oaspete de onoare”, este centrul atenției și singura țintă a oricărei activități economice, dar și cadrelor didactice din domeniul științelor economice și nu
Comportamentul consumatorului by Adrian TĂNASE () [Corola-publishinghouse/Science/209_a_177]
-
al XX-lea, cum este numită de unii analiști, de fapt tranziția fostelor state socialiste din Europa spre un sistem democratic bazat pe proprietatea privată și pluripartidism). Acest proces destul de complex face parte, în ultimă instanță, dintr-unul mult mai amplu, la nivel mondial sau global, de reașezare geografică și economico-socială a lumii, bazat pe o interpretare nouă a raportului dintre eficiența economică, justiția socială și protecția mediului, menită să conducă la o nouă transformare a omenirii (adică la o altă
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
pus sub semnul îndoielii viabilitatea fundamentelor organizării sociale ale economiei socialiste și înseși viabilitatea și perspectivele sistemului social ca atare. Reacția a fost de contestare și respingere fără putință de tăgadă a sistemului respectiv, lucru care s-a concretizat în amplele mișcări trans formatoare de la sfârșitul penultimului deceniu al secolului trecut. Opțiunea populațiilor statelor din Europa Centrală și de Est a fost și este, printre altele, edificarea și consolidarea unei economii (și, implicit, a unei societăți) bazată pe capital, pe piața
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
Omenirea încearcă acum să extragă și să păstreze cât mai multe elemente pozitive de la fiecare dintre cele două sisteme<footnote George Soros, Criza capitalismului global: societatea deschisă în primejdie, Editura Polirom,Iași, 1999. footnote>. Desigur, aprecierea merită o analiză mai amplă. În ultimul timp are loc o expansiune a conceptului „noua economie”, ca un tip nou de abordare legat de știința economică. O parte a economiștilor consideră că economiile moderne sunt mai degrabă sisteme adaptive dinamice, decât sisteme închise de echilibru
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
în SUA, în prezent, populația ocupată în sectorul serviciilor are o pondere de peste 45%, față de numai 6% la jumătatea secolului trecut. În ceea ce privește scăderea populației ocupate în agricultură pe seama creșterii celei ocupate în industrie, această modificare a făcut obiectul unor analize ample, însoțite de concluziile de rigoare. De asemenea, a fost reflectată, în literatura de specialitate, creșterea considerabilă, absolută și relativă, a populației ocupate în sectorul serviciilor, aceasta depășind-o pe cea din industrie. Mai puțin evidențiată a fost dinamica sectorului informațional
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
de jos). În unele țări s-a optat pentru promovarea exclusivă a întreprinderilor publice existente. Ca urmare, programele de privatizare nu trebuie privite ca un scop în sine, în mod izolat, singular, ci ca o componentă structurală a unei reforme ample a sectorului public. Privatizarea se intercondiționează cu alte elemente ale reformei ca, de exemplu, promovarea competenței - privatizarea monopolurilor conduce la creșterea dorită a eficienței economice numai dacă este însoțită de măsuri de stimulare a competiției, cum ar fi deschiderea piețelor
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
resursele întreprinzătoare și administrative în cadrul dirijării centralizate a economiei; acest lucru trebuie remediat prin privatizare și prin introducerea unor mecanisme descentralizate de coordonare. footnote>; b) acceptarea socială și participarea largă a populației (în numeroase țări privatizarea se asociază cu o amplă distribuire a drepturilor de proprietate și a celor patrimoniale, iar populația locală dispune doar de lichidități și economii restrânse); există pericolul de a scoate la vânzare întreaga economie națională, ceea ce împarte populația în posesori de capital - deseori minorități etnice și
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
lipsiți de resurse financiare; tendința ar trebui să fie o privati zare pe cât posibil egalitară sau echitabilă, justițiară, pentru ca fiecare cetățean să aibă o șansă egală de pornire; participarea la privatizare a unor grupuri sociale largi constituie baza pentru o amplă dezvoltare economică și determină acceptarea măsurilor aplicate, (implicit stabilitatea politică); c) obiective fiscale, în sensul că încasările rezultate din procesul de privatizare pot conduce la îmbunătățirea situației financiare a țării (reducerea deficitelor bugetare) - guvernele multor țări mai puțin dezvoltate economic
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
piețele pot fi regionale, naționale și internaționale; pentru întreprinderile care nu sunt supuse concurenței se verifică modul în care pot supraviețui într-un mediu competitiv puternic perturbat. Neajunsul unei asemenea abordări este acela că termenul „strategic” poate fi interpretat prea amplu. Clasificarea este subiectivă și, prin invocarea importanței, poate împiedica privatizarea unor întreprinderi. Gruparea întreprinderilor după mărimea lor (număr de angajați sau cifră de afaceri) poate fi un punct de pornire judicios mai ales pentru planificarea etapelor de privatizare și stabilirea
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
a participa la o serie mulțumitoare de relații sociale; dreptul la o viață împlinită devine cea mai importantă proprietate a oamenilor. Capitolul 4 Elemente definitorii ale economiei concurențiale Statele foste socialiste din centrul și sud-estul Europei parcurg în prezent un amplu și complex proces de tranziție spre democrație și economia bazată pe piața descentralizată concurențială, funcțională și performantă. Căile alese și scopurile propuse sunt diverse, iar drumul străbătut de fiecare este diferit. Comun este faptul că toate urmăresc restructurarea economiei pe
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]
-
de inițiere în domeniu - toate manualele de economie politică (nu numai din statele occidentale dezvoltate industrial și economic, în general) surprind asemenea aspecte. Despre rolul proprietății în realizarea autonomiei producătorilor (de fapt a tuturor agenților economici) am făcut referiri mai ample în capitolul precedent. footnote>. Economia de schimb este denumită în mod obișnuit și economie de piață. Elementul principal al sistemului economiei de schimb este piața, pentru că aceasta asigură legătura dintre agenții economici care operează în mod independent pe un teritoriu
Macroeconomia tranziției postsocialiste by Cristian Florin CIURLĂU () [Corola-publishinghouse/Science/196_a_212]