7,406 matches
-
regăsesc în strategii, regulamente, legi, metodologii, instrucțiuni de implementare a programului elaborate atât la nivel european, cât și național, dar și reguli specifice care se regăsesc în documente precum DCI sau ghidurile solicitantului cu corrigendum-urile aferente. Deși am delimitat programul analizat ca fiind componenta DMI 1.5, nu trebuie pierdut din vedere că acesta este parte integrantă a unui program-mamă extrem de complex, cu un număr important de beneficiari diferiți ca tipuri de organizații care au la rândul lor interese în implementarea
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
unui program-mamă extrem de complex, cu un număr important de beneficiari diferiți ca tipuri de organizații care au la rândul lor interese în implementarea programului. Încadrarea programului analizat în acest tablou general este o variabilă contextuală majoră în prezenta evaluare. Programul analizat este compus din totalitatea proiectelor aprobate și contractate în perioada 2008-2011 în cadrul a șapte cereri de propuneri de proiecte (CPP): CPP 5/2008, CPP 6/2008, CPP 21/2008, CPP 59/2008, CP 88/2009, CPP 89/2009, CPP 107
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
accent pe criteriul relevanță, care în anul 2009 are și un nivel minim de 18 puncte din 30; celelalte criterii nu au avut un nivel minim până în 2009; parteneriatul în cadrul proiectului este valorizat diferit în privința cererilor de propuneri de proiecte analizate, fiindu i alocate punctaje de la 2 la 7 puncte. Punctajele maxime de 7 puncte au fost alocate în competițiile 59 și 88, atunci când acestea au fost încadrate în criteriul cost eficiență, deși nu vizau aspecte ale acestui criteriu. Au fost
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
Punctajele maxime de 7 puncte au fost alocate în competițiile 59 și 88, atunci când acestea au fost încadrate în criteriul cost eficiență, deși nu vizau aspecte ale acestui criteriu. Au fost diferențe mari în operaționalizarea criteriului cost eficiență în competițiile analizate, așa cum se poate observa din analiza grilelor de evaluare. Adesea, diferitele subcriterii au reflectat alte aspecte decât raportul cost-eficiență. Ulterior, vom observa că în acele competiții care au avut cel mai scăzut punctaj pentru criteriul cost eficiență (20 de puncte
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
sunt conștiente având în vedere modificările majore survenite în competiția din 2013, odată ce a fost evaluat gradul de îndeplinire a indi catorilor și s-a constatat că sunt necesare măsuri de creștere a acestor indicatori. 7.5. Metodologia selectării cazurilor analizate În construirea metodologiei de lucru am decis să operez cu următoarea simplificare: voi analiza doar proiectele aferente CPP de burse doctorale (4 CPP din 7) din următoarele rațiuni: cele două proiecte contractate după CPP 5/2008 au avut drept beneficiar
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
de altă parte, de la o rundă la alta, odată ce informația cu privire la comportamentele anterioare ale universităților devine publică, tendința de imitare a celorlalți competitori considerați a fi de succes conduce la isomorfism mimetic. Competitorii potențiali pentru obținerea de granturi în competițiile analizate se constituie în ceea ce autorii numesc câmp organizațional. Două ipoteze ale autorilor sunt ilustrative pentru cazul analizat în această lucrare: (1) cu cât este mai mare dependența unui câmp organizațional de o singură sursă care susține resursele vitale, cu atât
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
nivelul de isomorfism este mai mare, pe ansamblu, în cadrul acelui câmp. Acest fapt se datorează, conform autorilor, accentului pus de agențiile guvernamentale asupra regulilor și modului prin care regulile îngrădesc comportamentul organizațiilor (Powell și DiMagio, 1983, p. 76). În cazul analizat aici, puternica reglementare a accesului la resurse și a distribuirii acestora, precum și existența unor resurse limitate care se obțin prin competiție ar fi trebuit să conducă la o calitate crescută a proiectelor, inclusiv la creșterea raportului cost-eficiență al acestora, astfel încât
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
că, pe măsură ce comunicarea între actorii care participă la utilizarea bunului comun crește, ea conduce la cooperare și la construirea încrederii și reciprocității între actori și implicit la rezultate mai bune în gestionarea bunului comun (Basurto și Ostrom, 2008). În cazul analizat, comunicarea a condus la împărtășirea unor informații importante în accesarea bunului comun, precum modul de ocolire a pragului de 5% din valoarea burselor pentru echipa de management, informația contribuind însă la creșterea comportamentelor maximizatoare de resurse ale universităților, în detrimentul bunului
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
nu a fost direct proporțională cu creșterea raportului cost-beneficiu relativ la costul per doctorand. Deși am observat o translație de la comportamente parțial-colegiale și neparteneriale la comportamente necolegiale, dar parteneriale, această modificare nu este o evoluție în sensul pozitiv, ci, pe dimensiunea analizată (cost beneficiu), este o involuție, în sensul că presupune costuri mai mari. În vederea obținerii unor rezultate mai bune este necesară abordarea cooperării atât la nivel guvernamental, cât și la nivelul actorilor implicați în implementare, pe cele două dimensiuni definite în
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mihaela Coşescu () [Corola-publishinghouse/Science/793_a_1824]
-
al încrederii, densității rețelelor sociale și al angajamentului civic decât intensitatea participării. Pe de altă parte, ipoteza importanței mai mari a afilierii la organizații non-politice decât a celei la organizații politice pentru formarea capitalului social nu este confirmată de datele analizate. Mai mult, se pare că afilierea la organizații cu scopuri non-politice conduce la un nivel mai ridicat de capital social doar atunci când se combină cu participarea în organizații politice. În final, ipoteza importanței contactului direct, a interacțiunii față-în-față nu este
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
și performanța regimului, într-o analiză globală ce folosește datele World Values Surveys. Comparația între țări se realizează ținând cont de valorile obținute pe dimensiunile amintite, dar și de caracteristici particulare, precum localizarea geografică și gradul de democratizare al țărilor analizate. În ceea ce privește atașamentul față de comunitatea politică, există o variație mare între țări, fără ca un model geografic să apară distinct. Dimpotrivă, gradul de democratizare reușește o mai bună delimitare între țări. Astfel, țările cele mai puțin democratice (cu cele mai mici scoruri
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
în calcul este contactul. Și aici contextul pare să fie mai puțin important decât caracteristicile organizațiilor. Asociațiile politice și cele ce depind mai puțin de implicarea voluntară a membrilor stabilesc contacte mult mai dese cu autoritățile. În final, ultima funcție analizată este rezistența. Ca mediatori între cetățeni și autorități, de multe ori asociațiile exercită o asemenea funcție de rezistență prin diverse acte, precum scrisori deschise, conferințe de presă, distribuirea de fluturași, semnarea de petiții, pregătirea unor demonstrații sau chiar acțiuni de boicot
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
ca asemănătoare între cele două serii de state. Dacă la nivel macro relația dintre încredere și participare în asociații voluntare este una pozitivă în societățile occidentale și negativă în cele post-comuniste, la nivel individual în toate cele treisprezece țări post-comuniste analizate relația apare ca pozitivă. Ceea ce diferă acum nu mai este decât intensitatea relației, aceasta fiind mai puternică în societățile occidentale. Explicațiile diferențelor pe care Bădescu (2003b) le caută rezidă în problemele de validitate pe care le ridică măsurarea standard a
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
o evaluare critică a curentelor semnificative pentru domeniu din teoria relațiilor internaționale. În opinia mea, principala contribuție adusă constă în identificarea elementelor centrale care duc la evoluția și adaptarea politicilor de securitate și a strategiilor nucleare pe parcursul tuturor etapelor istorice analizate. Evidențiez, în mod particular, substanța analizei proprii a relațiilor dintre Statele Unite și Federația Rusă în domeniul nuclear în trecerea de la Războiul Rece la ceea ce autoarea consideră a fi "pacea caldă" actuală. Complexitatea și sensibilitatea temei a impus o abordare teoretică
Argumentul nuclear în politica externă a statelor by Rodica Dinulescu [Corola-publishinghouse/Science/890_a_2398]
-
timpultc " Consumul, copilăria și timpul" Întinerirea experienței trăitetc "Întinerirea experienței trăite" Am văzut așadar care este originea necesității de a reconsidera faimoasa chestiune a alienării lui homo consumator. S-a subliniat pe bună dreptate că ceea ce numim consum modern trebuie analizat nu ca un semn de alienare, ci ca expresie a libertății omului, instabilitatea manifestată față de mărfuri fiind unul dintre modurile în care acționează subiectul pentru a nu se pierde în obiect, pentru a-și manifesta superioritatea față de exterioritatea lucrurilor 15
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
patriarhatului ca formă endemică de puterexe "„putere" și asupra caracterului politic al ierarhiilor și comportamentului de gen. Iată câteva dintre aceste idei: - Femeile sunt aservite ca femei (pentru că sunt femei), iar opresorii lor sunt bărbații. Puterea bărbătească trebuie înțeleasă și analizată ca ireductibilă în raport cu celelalte forme (de clasă, de rasă). Conceptul care reflectă această formă de puterexe "„putere" este cel de patriarhatxe "„patriarhat". - Întreaga ordine de gen în care oamenii gândesc, utilizează limbajul, trăiesc, construiesc instituții se clasifică în termenii distincției
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
Nicolae Ceaușescuxe "„Ceaușescu,Nicolae"18. În pofida controlului agendei publice de către partid, au existat și tentative de emanciparexe "„emancipare" de factură asumat feministă,xe "„feministă" aparținând unui număr limitat de intelectuale publicxe "„public" influente 19. Aceste abordări sunt încă foarte puțin analizate. Figurile proeminente feministexe "„feminist" ale perioadei comuniste românești sunt Ecaterina Oproiuxe "„Oproiu,Ecaterina"20 și Stana Buzatuxe "„Buzatu,Stana". Ecaterina Oproiuxe "„Oproiu,Ecaterina" a făcut veritabile tentative publicistice 21 și televizate în privința unei agende a emancipării, cu referire preponderentă la
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
natura e toată lumea”, „natura mă silește să fac ceea ce face toată lumea”. De aici, rezerva și refuzul față de orice sursă a plăcerii provocată natural, dar și refuzul scârbit de a produce plăcere. Scrie tot Baudelaire În Elogiul machiajului: „Treceți În revistă, analizați toate acțiunile și dorințele purului om natural, și nu veți găsi decât lucruri Înfiorătoare. Tot ce este frumos și nobil e rezultatul rațiunii și al calculului. Crima, al cărei gust animalul uman l-a căpătat În pântecele mamei, e la
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
demult” (p. 106). Recunoaște vecinătatea stimulatoare a confraților despre care scrie (p. 33). Le enumeră răbdător scrierile, uneori la modul sec și scrupulos (de pildă, la pp. 23-24), apoi se apleacă mai În detaliu asupra câte unuia. Cine sunt autorii analizați? În Colegiale (I și II): Radu Petrescu, Gabriela Adameșteanu, Paul Georgescu, George Bălăiță, M.H. Simionescu, Costache Olăreanu, Augustin Buzura, Radu Cosașu, Maria Luiza Cristescu, Mihai Sin, Virgil Duda, Al. Paleologu, Lucian Raicu, Al. George, Mircea Iorgulescu, Mircea Martin, Ion Vartic
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
mai mult decât simbolic: ar fi profund moral. Acestea fiind zise, să trăiți bine și mai cu seamă să reflectați bine, domnule Președinte! Post-scriptum Textul de mai sus a fost scris în iulie 2005 (precum și cele anterioare în care apare analizată figura președintelui Băsescu). În primăvara anului 2006, Traian Băsescu a înființat o Comisie care să întocmească un Raport pentru analiza dictaturii comuniste în România. Semn că președintele a ieșit cel puțin din ignoranță (sau a avut ambiția ori interesul de
Năravuri româneşti. Texte de atitudine [Corola-publishinghouse/Journalistic/2083_a_3408]
-
deci prin presiuni exercitate de mișcările sociale și de protestele publice etc.) ? Efectul de totalitate pe care analiza noastră l-a căpătat este o coerență puternică a semanticii conceptelor și ideilor, care cuprinde și existența diferențelor de obiective politice europene analizate. O astfel de coerență a principiilor și ideilor de fond se reflectă în alegerea actorilor-target28 prin care Uniunea Europeană a înțeles să interacționeze în scopul construirii democrației și în tipul de mecanism de răspândire utilizat pentru schimbul de norme și valori
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
externe. O deosebită atenție ar trebui să fie acordată, în fapt, mecanismelor de formare, socializare și educare a elitelor politice și administrative, reprezentate de societatea civilă organizată, și de educare a cetățenilor. O altă trăsătură pentru care cele trei policy analizate aici ar trebui să demonstreze elemente de convergențe este reprezentată de formele de accountability manifestate în interiorul discursului european. În timp ce, într-o adevărată democrație liberală clasică, accountability este o componentă a legitimării interne pe teritoriul statului suveran, dimpotrivă, dacă ne imaginăm
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
de la sfârșitul anilor'90 până în prezent, ca actor al democratizării, permite așadar să se verifice ipoteza în conformitate cu care mecanismele de democratizare și actorii implicați de Uniunea Europeană în procesele de construire a democrației sunt aceiași în diferitele zone de politică publică analizate aici. După cum am spus, analiza noastră se concentrează pe factorii cu caracter cognitiv care intervin în procesul de construire a democrației transnaționale. Prin aceasta se înțeleg cunoștințele tehnice și științifice cu caracter juridic, informațiile puse la dispoziție de instituții către
Construirea democraţiei : la frontiera spaţiului public european by Daniela Piana [Corola-publishinghouse/Science/931_a_2439]
-
Europene, primele zece poziții sub aspectul political empowerment sunt ocupate de Finlanda, Suedia, Irlanda, Belgia, Danemarca, Germania, Olanda, Austria, Spania și Marea Britanie 4. În funcție de Indexul global al inegalității de gen (2012), România ocupă poziția 67 din cele 135 de țări analizate, iar în raport cu subindicii specifici ocupă următoarele poziții: participare economică și oportunități (poziția 54), nivelul de educație (poziția 52), sănătate și speranță de viață (poziția 34), capacitarea politică (poziția 97 din 135). Dacă în cadrul acestui clasament privim poziția obținută de țara
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
reprezentării femeilor în țările arabe (care este de 13,2%). De asemenea, potrivit Democracy Index 20127, România se situează în categoria "democrațiilor cu lacune" (democrații carențate, precare), ocupând locul 59 în lume și ultimul în Uniunea Europeană, în raport cu cele 5 dimensiuni analizate: procesul electoral și pluralismul; funcționarea guvernului; participarea politică; cultura politică; libertățile civile. Scorurile cele mai scăzute le avem la capitolul participare politică (4,44) și cultură politică (4,38). 2. Reprezentarea numerică și reprezentarea intereselor reglajul fin al mecanismelor unei
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]