8,259 matches
-
consuetudinar propriu, cu datine și tradiții proprie. La un asemenea stat decentralizarea e cea mai firească formă de viață publică, pe când centralizarea trebuie să degenereze în domnia elementelor necaracterizate, a mijlocitorului și a advocatului. Și-n adevăr, centralizarea și liberalismul austriac au și avut drept rezultat ridicarea unei rase de mijlocitori, a evreilor, și milionarizarea advocaților din partidul numit constituțional. De la 1866 până mai alaltăieri Austria era țara făgăduinței pentru evrei și scena politică pentru glorii advocățești; adică pentru oameni cari
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
afirmațiunii sale că Austria și Germania ar fi recunoscut de perfect legitimă acțiunea Engliterii în Alexandria, d. Dilke a spus că "n-are cuvinte pentru a-și modifica declarațiunea". În același timp însă oficiosul "Fremdenblatt" din Viena pretinde că guvernul austriac n-a avut nici un motiv spre a-și da părerea asupra legitimității bombardamentului și asigură că e inexact că ambasadorul austriac din Londra ar fi aprobat măsura. Măsurile luate de amiralul Seymour au fost privite ca un fel de incident
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
n-are cuvinte pentru a-și modifica declarațiunea". În același timp însă oficiosul "Fremdenblatt" din Viena pretinde că guvernul austriac n-a avut nici un motiv spre a-și da părerea asupra legitimității bombardamentului și asigură că e inexact că ambasadorul austriac din Londra ar fi aprobat măsura. Măsurile luate de amiralul Seymour au fost privite ca un fel de incident, din nenorocire inevitabil, deși esplicabil, însă cabinetul din Viena nici le-a apreciat, nici le-a aprobat. În fine o depeșă
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
se 'ntoarcă acasă pedeștri. E dar cam bizară forma în care foaia guvernamentală gândește a se realiza dezvoltarea navigațiunii române, căci o societate bulgaro - franco - engleză, în parentez și română, e măcar pe trei sferturi tot atât de puțin română ca cea austriacă - căci ce-mi sunt franco - bulgaro -englejii, ce-mi sunt austriacii? Ce-mi e unul, ce altul? Deși înșine am formulat o asemenea idee, când era vorba de-a preântâmpina preponderanța marei monarhii vecine pe Dunăre, cată să recunoaștem 179
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
granița pe oriunde poftiți, să ne spuneți unde veți găsi atâta boală, atâta mizerie, atâta rău trai și totodată atâta gol sufletesc ca la populațiunile din țara noastră. Un corespondent al "Romînului' compara, pe la Slănic, pe grănicerii noștri cu cei austriaci, români și unii, români și alții; cei din urmă însă rumeni și sănătoși, cei dentăi - tipuri clasice de morbiditate și mizerie. Astfel stă cu toată populația. E lesne a înfrumuseța lucrurile, dar ceea ce nu se schimbă prin teorii și tirade
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
baron de Helfert, cunoscut ca istoric și etnograf, în colecțiunea etnografică a cărui au apărut și interesanta scriere asupra românilor din Austro-Ungaria, ne dă într-o carte Asupra cestiunii confesionale din Austria următoarele amănunte asupra situației din trecut a evreilor austriaci: Ei trebuiau să poarte petece galbene ca semn distinctiv, asemenea ciandalilor din India. Dar afară de asta legislațiunea le impunea o sumă de umiliri. Purtătorii de litiere erau opriți de-a purta în jețuri persoane atinse de boale contagioase, servitori în
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
admite propunerile austriace, Austria înclină a mai face multe concesiuni privitoare la executarea reglementelor, la mânuirea poliției fluviale și la alte dispozițiuni. lată o preântâmpinare cât se poate de amicală. Afară de asta se știe de un an încoace că guvernul austriac voiește a propune toate ușurările și concesiile numai pentru a ajunge la regularea definitivă a cestiunii Dunării. Se ivește în adevăr un simptom că condescendența mare a guvernului nostru n-a rămas fără efect asupra adversarului îndărătnic din București. Deși
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
bună sosire, se grăbi a face Austriei un cadou frumos. A declarat Austriei că România ar consimți ca unul din cele două posturi de delegați ai Comisiunii Europene în sânul Comisiunii de supravegheare să se încredințeze în mod perpetuu delegaților austriaci și că chiar prezidenția de drept a Comisiunii de supravegheare să fie asemenea dată în mod perpetuu. Efectul acestei propuneri era că delegații celorlalte puteri nu mai puteau exercita în sânul Comisiunii de supravegheare decât o delegațiune timporară, care nu
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
în Conferență. Franța, căreia îi datorim nu numai cultura, dar și ideile noastre nesănătoase, din iubire pentru care am devenit niște maimuțe ale ei, îmbătrînindu-ne înainte de vreme, pentru a aduce măcar cu ea, ea e mai papală decât papa, mai austriacă decât Austria și, fără nici un câștig pentru sine, din contra, cu perspectiva de-a pierde simpatiile pe care-a știut să le inspire în trecut, ajunge până a cere executarea în numele Europei. Italia, obiectul afecțiunilor noastre, până și inutila Turcie
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ochilor și, ca să-și prinză visul de picioare, a făcut - precum se știe - o călătorie pe la câteva Curți. Acesta este momentul dramatic în care s-au făcut promisiunile adesea citate, cari sunt echivalente cu însuși primirea în principiu a anteproiectului austriac. Dar acest moment ne-a costat mult. E de prisos a spune că Franța, Rusia, Anglia - toate puterile c-un cuvânt - n-au avut decât să afle scopul acelei călătorii, precum să și vază promisiunile făcute, pentru a se dezinteresa
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Milcovului o singură dată a fost amenințată, sub Despot Vodă Hercalidul, care nu era de legea țării (ci calvin), s-a bucurat însă totdauna de protecția Domnilor pământeni ai Moldovii. Tot astfel episcopia catolică din Târgoviște. De - asemenea guvernul imperial austriac, luând măsuri pe la începutul secolului trecut pentru strămutarea la Craiova a Scaunului episcopal de Nicopoli, n-a întîmpinat nici o rezistență în Oltenia. În timpul nostru, în sfârșit, biserica papală a înființat în țară mai multe așezăminte de învățămînt, fără ca prin aceasta
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Petre Grădișteanu. Ne rezervăm a mai vorbi asupra acestui incident caracteristic; deocamdată observăm numai că, prin retractările și scuzele sub forma de comunicate făcute de guvern prin "Monitorul" de ieri, cestiunea pare terminată pe calea diplomatică între guvern și Imperiul austriac, însă nu o credem terminată între guvern și țară. Guvernul va avea să dea seamă opiniunii publice, întîi: pentru declamațiunile nesocotite ale oficialului d. Petre Grădișteanu, declamațiuni cari nu sunt câtuși de puțin ale unei persoane private, cum zice mincinos
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
pe care viitorimea i-o va lipi pe frunte. [22 iunie 1883] ["O PROBĂ PENTRU CELE AFIRMATE... O probă pentru cele afirmate în numărul nostru de alaltăieri cu privire la toastul d-lui Grădișteanu și totodată o verificare a aserțiunii că guvernul austriac ia cam peste picior elucubrațiunile acestui buchet de virtuți în descompunere ne dă "Neue freie Presse" prin articolul pe care-l publicăm imediat la vale. Constatăm că foaia vieneză, cu sânge rece, discută declamațiunile acestui domn cunoscut în România prin
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
zi podoaba Coroanei Voastre! " "L'Independance roumaine", după care cităm și noi, adaoge că regele Carol ar fi ciocnit cu d. Grădișteanu și i-ar fi strâns mâna zâmbind. Cumcă o asemenea întîmplare nu poate luneca fără urmă pe lângă guvernul austriac înțelege oricine. Asemenea acte de sinceritate prea izbesc în buna cuviință internațională pentru ca să le lași să treacă fără reprimandă și găsim cu cale și în regulă ca reprezentantul nostru din București să primească avizul de-a se informa mai de-
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
însăși. Fără îndoială va rămâne încă mult timp în Tripla Alianță, dar alianța a 'ncetat de fi pentru ea sinonimă cu supunerea. În Cislaitania contele Taaffe guvernă în mod echitabil, ținând samă de interesele tuturor naționalităților, orice ar zice germanii austriaci. Cât despre d. Tisza noi știm ce face în Translaitania. În Serbia, Scupcina a votat cu mult entuziasm noua Constituțiune, lucrată de marea comisiune instituită de regele Milan pentru acest scop. În Grecia se fac încercări de-a se ameliora
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ca un accident nenorocit pentru ei în dezvoltarea istorică a monarhiei, ei speră chiar în ramificarea monarhiei, unde principiul unității va face concesii raționabile principiului decentralizării, bazat pe grupuri naționale coordonate și nu supraordonate. Politica românilor din Austria e politica austriacă și ar fi bine daca M. Sa ar da o atenție binevoitoare numirii mitropoliților și episcopilor, pentru ca nu prin ei să se introducă sâmburii de politică maghiară între români. Împărat sau rege, rege sau împărat, e indiferent cum monarhul românilor
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Dintre popoarele coordonate superioritatea va fi a aceluia care va munci și va cugeta mai mult, și lucrul se 'ncheie aci. România a plătit-o aceasta și a plătit-o scump: întîi, ca avantagie economice concese pe zece ani negoțului austriac, al doilea, prin discreditarea și căderea unui partid onest, al treilea, prin venirea în locul acelui partid a tuturor adunăturilor orientale din țară. ["AR FI O EVIDENTĂ NEDREPTATE... 2257 ar fi o evidentă nedreptate de-a ne plânge de lucruri pe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
daca ne dă un act formal de abdicație în mână. Nu putem lăsa soarta istorică a țării pe asemenea mâni. 380 {EminescuOpXIII 381} ["ARDELENII SĂ NU SE FACĂ... "] 2263 Ardelenii să nu se facă cetățeni români, ci să rămâie supuși austriaci, ca să se poată 'ntoarce cu toate drepturile în Austria. Să ceară românii consul general la București. Eu sunt născut în Bucovina, tată-meu e bucovinean, un grec ca Vogoridi n-a fost în stare a-l face cetățean. Societatea: Carpații
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
nu are dreptul să-l numească abrutizat și fără conștiință umană, cu atât mai puțin indivizi care nici nu-l cunosc. Autoritățile pe care își sprijină articolul declarațiile în general nu par să aibă o valoare prea mare. Un funcționar austriac din Cernăuți îi caracterizează pe nobilii de țară de acolo într-un mod care s-ar părea că e mai degrabă un simptom patologic al unor stări sufletești dereglate decât o informație serioasă, obiectivă. Cum se știe nobilimea de țară
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
crea condițiile pentru dezvoltarea meșteșugului și a industriei, se vede supusă prin articolul pomenit unei constrângeri pe care n-o poate înlătura; și dacă vrea totuși s-o facă, atunci va fi amenințată, de exemplu, cu întreaga putere a monarhiei austriece. De nedezvoltarea păturii de mijloc în România, nu țara și națiunea, ci toată Europa e de vină; care, de dragul unor interese egoiste, n-a ezitat să lase să se atrofieze dezvoltarea economică internă a unei țări a cărei vitalitate ar
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
adevărat, Austria are cel mai mare interes ca vama de protecție să nu fie introdusă în țările dunărene, pentru că. produsele sale industriale găsesc acolo o desfacere atât de bogată, iar închiderea porturilor dunărene ar fi o lovitură sensibilă pentru comerțul austriac. Dar această lovitură este doar una de moment; securitatea pe care o oferă un stat din răsărit puternic în interior s-ar putea să fie de neprețuit, și unde cade pe cântar prezentul, care e doar o clipă, cu viitorul
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
când și-a susținut teza de doctorat cu titlul: Depresiunea Huși - contribuții de geografie fizică și umană. S-ar putea spune însă că Ion Gugiuman face parte dintre acei cercetători care lucrează aproape toată viața 1 E vorba de orientalistul austriac Josef de Hammer-Purgstall (1774-1856ă, autor și el al unei Istorii a Imperiului Otoman.. la opera-matrice, luând în considerare că el revine asupra tezei de doctorat, revizuind-o și adăugind-o în 1959, când a dat versiunea de la Editura Științifică. La
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
domnitorului. Cum funcționau poștele pe atunci, rezultă și din relatările unor călători străini. Poștele moldovene erau bune, dar existau încă multe abuzuri în privința rechizițiilor, consemna un misionar, Boscowich, care a călătorit în 1762, de la Galați la Iași și până la frontiera austriacă din nordul Moldovei. "În toată Moldova stăpânirea are obiceiul barbar de a răpi, pentru serviciul public, tot ce se întâlnește în cale, fără nici o considerație, fără plată, precum boi, care, cai, ce se răpesc de la țăranii din sate și de la
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
Putnei, ajungea până în Țara Românească, iar prin Iași se îndrepta spre ținuturile tătărești. O dată cu izbucnirea războiului între Rusia și Austria pe de o parte și Turcia pe de altă parte, la 24 august 1787, Moldova devine teatrul operațiunilor militare. Armatele austriece au ocupat Țara Românească și teritoriul dintre Carpați și Siret, aparținând județelor Suceava, Neamț, Roman, Bacău și Putna, unde și-au instituit propria administrație. Serviciul poștal fiind pus sub autoritatea trupelor de ocupație, este suprasolicitat pentru transporturile de trupe și
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]
-
corespondenței și pachetelor ce aparțineau armatei austrieceăîn probleme oficiale), care erau transportate gratuit de poșta autohtonă, celelalte servicii privind scrisorile și pachetele particulare ale militarilor, transportul corespondenței cu ștafete și mijloacele de transport necesare, erau puse la dispoziția poștei militare austriece, contra plată. Poșta militară de campanie a Austriei și-a început activitatea după 22 noiembrie 1854. Moldova era obligată să asigure mijloace de transport și să înființeze stații de poștă la dispoziția armatei austriece, în localitățile unde erau dislocate trupe
Poşta şi telecomunicaţiile în zona Fălticenilor : (1780-2000) by Dumitru Neculăeasa () [Corola-publishinghouse/Administrative/91562_a_93226]