8,717 matches
-
dată fiind apropierea epică dintre cele două specii folclorice. Motivul șarpelui de lângă apă apare într-o variantă a baladei Iovan Iorgovan, culeasă în Alexandrovăț, Timoc, cu întreaga desfășurare de simboluri, precum jertfa fecioarei și somnul eroului înainte de confruntare. Balada și basmul împart un teren artistic fertil pentru continuitatea modalității narative, călătorul spre lumea arhetipurilor fiind regăsit în ambele specii. Călătoria reprezintă alegoria inițierii, căci ea cuprinde toate datele simbolice ale acesteia: ieșirea din familial, probele drumului, întâlnirile revela¬torii, lupta cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
întâlnirile revela¬torii, lupta cu monstrul și revenirea în Cosmos, cu sensul etimologic al acestui cuvânt. Baladele prezintă însă două forme ale plecării eroice, una caracteristică acestei specii, care descrie drumul și întâlnirea cu sacrul dincolo, și una preluată de la basm, ce începe printr-o situație dată de absența unei ființe sau a unui obiect, urmărește traseul eroului mai ales prin detalierea întâlnirilor miraculoase și se încheie cu remedierea situației inițiale prin găsirea obiectului căutării. Vom numi primul drum inițiatic incursiune
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
se întâlnește în Bogdan Dimian I(10), Scorpia I (8), Șarpele I(7), Iovan Iorgovan I(6), Vidros I (11). O incursiune socială face alaiul nunții până la casele Letinului bogat, unde vor avea loc probele inițiatice pentru mire. Structura de basm, care lasă firul narativ să se depene în zugrăvirea mai multor împărății și personaje întâlnite de erou, este o călătorie propriu-zisă, recognoscibilă în forma familiară din povești în balade precum Mizil-crai I(19), Ardiu crăișor I (30), Ciocârlanul I(30
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de erou, este o călătorie propriu-zisă, recognoscibilă în forma familiară din povești în balade precum Mizil-crai I(19), Ardiu crăișor I (30), Ciocârlanul I(30), Arian ăl Mic I(30), Gruicea I(33). Deși atenuate în baladă, caracteristicile evenimentelor din basme punctează evoluția eroilor și la o privire atentă vom regăsi tipare specifice acestora. Gama lor însă este limitată, balada preluând doar acele elemente care au putut fi adaptate formei sale artistice. O călătorie inițiatică propriu-zisă întreprinde mezina lui Mizil-crai. În
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
punctează evoluția eroilor și la o privire atentă vom regăsi tipare specifice acestora. Gama lor însă este limitată, balada preluând doar acele elemente care au putut fi adaptate formei sale artistice. O călătorie inițiatică propriu-zisă întreprinde mezina lui Mizil-crai. În basme, structura epică ar face parte, conform clasificării lui Lazăr Șăineanu, din „ciclul fecioarei războinice”, tipul a cu basmul tip un ochi râde și altul plânge, cu diferența că ajutorul năzdrăvan vine de la o cățea, și nu de la cal. Travestită în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
balada preluând doar acele elemente care au putut fi adaptate formei sale artistice. O călătorie inițiatică propriu-zisă întreprinde mezina lui Mizil-crai. În basme, structura epică ar face parte, conform clasificării lui Lazăr Șăineanu, din „ciclul fecioarei războinice”, tipul a cu basmul tip un ochi râde și altul plânge, cu diferența că ajutorul năzdrăvan vine de la o cățea, și nu de la cal. Travestită în flăcău, mezina împăratului depășește probele de vitejie și încercările de demascare a sexului ei, împlinind obligația tatălui de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
depășește probele de vitejie și încercările de demascare a sexului ei, împlinind obligația tatălui de a trimite un fecior la oastea dușmanului său. Situația inițială, a cerinței aparent imposibil de îndeplinit, a fost catalogată de V. I. Propp în Morfologia basmului drept funcția („faptă săvârșită de un personaj și bine definită din punct de vedere al semnificației ei pentru desfășu¬rarea acțiunii”) cu numărul VIIIa, în basm, a cărei diferență sintetică e lipsa. Plecarea de acasă, funcția cu numărul IX, este
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cerinței aparent imposibil de îndeplinit, a fost catalogată de V. I. Propp în Morfologia basmului drept funcția („faptă săvârșită de un personaj și bine definită din punct de vedere al semnificației ei pentru desfășu¬rarea acțiunii”) cu numărul VIIIa, în basm, a cărei diferență sintetică e lipsa. Plecarea de acasă, funcția cu numărul IX, este urmată de încercări (XXV), trecute cu succes (XXVI), în urma cărora este eliberată Mizilca și se întoarce acasă (XX) remediind în același timp lipsa inițială și închizând
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
IX, este urmată de încercări (XXV), trecute cu succes (XXVI), în urma cărora este eliberată Mizilca și se întoarce acasă (XX) remediind în același timp lipsa inițială și închizând cercul narativ (XIX). În Ardiu crăișor I(30), întâlnim două tipuri de basm comprimate în același fir epic. Începutul baladei poate fi înrudit, conform clasificării lui Lazăr Șăineanu, cu descinderile infernale, și anume Hesperidele: mărul de aur din grădina împăratului este jefuit periodic de ființe misterioase, prinse doar de eroul ce dă și
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
broască în urma unui blestem și nici nu conține hybrisul arderii pieii de animal de către erou. Deznodământul e dat de moartea punitivă a împăratului care cere de nevastă tocmai pe nora sa, broasca. Revenind la funcțiile identificate de Propp, subiectul de basm al baladei Broasca Roasca începe prin lipsa miresei (VIIIa,1) care declanșează mecanismul epic. Eroul pleacă de acasă în căutarea suliței indicator (funcția XI) și se întoarce rușinat, urmat de broască. Aceasta îndeplinește probele grele (XXV și XXVI) cerute de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
XIX,1) și Gruicea se întoarce cu el (XX), dar este urmărit de zâne (funcția XXI). Calul îl învață cum să scape de ele și cei doi revin victorioși în împărăție (XXII). Funcția care de obicei încheie firul narativ al basmului, cea cu numărul XXI, a căsătoriei eroului și domnia lui fericită, este însă urmată de un deznodământ tragic, atipic: craiul Marcu îl închide pe Gruicea și-o ia cu forța pe nora sa, fata de împărat, care piere de supărare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
de un deznodământ tragic, atipic: craiul Marcu îl închide pe Gruicea și-o ia cu forța pe nora sa, fata de împărat, care piere de supărare. Regatul se ruinează. Este de acum evident că baladele au preluat aceleași funcții din basme, acelea flexibile la mutația de specie. Absența inițială, pereche cu remedierea, plecarea, dobândirea ajutoarelor năzdrăvane, succesul cu care sunt trecute probele și căsătoria eroului, finalitate a ritualului de inițiere eroic, sunt motivele recurente în baladele ce conțin alegoria căsătoriei. Balada
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fete surori I (5) și Vidros I(11) derulează subiectul declanșat de funcția I, 3, a plecării de acasă (la cules de flori, la pescuitul unor pești mitici) a tinerilor, adică a neofiților. Apropierea celor două specii epice, balada și basmul, prin tiparele inițiati- ce comune demonstrează coerența perfectă a formei în care se materializează imaginarul mitic românesc. Dincolo de legea evoluției folclorice, care spune că „genul viu, în plină expansiune, preia și primește numeroase elemente din moștenirea unor genuri mai vechi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
temă integratoare a motivelor inițiatice constituie, adeseori, finalitatea ritualului eroic. Ea este precedată de probe voinicești de o dificultate progresivă, care condiționează plecarea în sacru, unde energiile primordiale devin accesibile. Deși probele constituie „unul din cele mai răspândite motive ale basmului”, încercările aparent imposibile au depășit limita speciei. Fratele îndrăgostit de sora lui din balada Soarele și luna I(1) întâmpină o rezistență motivată moral la cererea lui în căsătorie și, abia în urma rugăminților repetate, i se acordă proba: „Soarele-mi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
un traseu pe verticală, început cu podul din metalele durabile în plan uman, fixat de așezarea sfântă și dus la apogeu prin scara către planul uranian. Repetiția fierului, ca element structural pentru încercările soarelui, amintește de pedeapsa drumului lung din basme și are aici aceeași încărcătură thanatică. Legătura cu malul celălalt al Mării Negre se face în fapt cu lumea morților prin care trebuie să treacă neofitul înainte de a urca în dimensiunea cerească. Marea românească mărginește creația însăși și ridicarea podului peste
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
mai departe, în căutarea forțelor zămislitoare. Ocupațiile magice pentru neofiți descoperite în colinde constau în lupta dreaptă cu fiara acvatică sau terestră pentru feciori și în proba țesutului, „chindisitului”, pentru fete. În balade apare, așadar, un scenariu nou, venit dinspre basm, în care întâlnim un motiv recurent: construcția fabuloasă. În spatele atributelor gospodărești ce se cer testate (tânărul trebuie să știe să întemeieze o casă), eroului i se solicită „să dovedească faptul că știe casa (de pe celălalt tărâm)”. Ridicarea miraculoasă a construcției
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a fost dincolo, a înfrânt tenebrele și cunoaște secretele primordiale. Același ritual al construcției ce presupune o cunoaștere anterioară este cerut și în Broasca-Roasca I(32), însă aici „constructorii” sunt chiar ființele de pe lumea cealaltă, devenite „ajutoare năzdrăvane”. Într-un basm din Măldăieni, Teleorman, casa mitică refăcută în plan social poartă simboluri ascensionale ce amintesc de drumul inițiatic parcurs: „Impăratu a dat ordin așa: Cari-i faciun castel d-un kilometru-nălțimi, îi va da fata de soțâi. Șî nu s-
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
vie/ De-o lină fântână/ Cu apă sălcie”. Lumea arhetipală conține esența vieții și, o dată cufundat în ea, eroul va putea provoca oriunde și oricând fertilitatea. „Iscusința de a stăpâni natura”, care se cere dovedită aici, frecventă mai ales în basme, a fost pusă în relație cu „reprezentările referitoare la magi și preoți” pentru aceleași abilități de inițiat. Când aparține lumii, rodirea fantastică este pusă în primejdie de ființele neantului, așa cum am văzut că era prădat lanul de aur și mărgăritare
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
fost pusă în relație cu „reprezentările referitoare la magi și preoți” pentru aceleași abilități de inițiat. Când aparține lumii, rodirea fantastică este pusă în primejdie de ființele neantului, așa cum am văzut că era prădat lanul de aur și mărgăritare în basmul Șperlă Voinicul. Imaginea rodului maxim apare în orația plugușorului, în care un efect optic capătă substrat magic: „Cât e grâul de frumos!/ De departe îngălbenia,/ De aproape înverzia” (Stoicani - Galați). Privită de aproape, planta sacră arată legătura directă cu seva
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
brațul demiurgic să îi dea un sens. „Simbol al Gliei-mumă”, piatra se lasă brăzdată de plugul ordonator și duce la pârg fructul din care se trage băutura nemuririi. Amintirea mai recentă a valorificării agricole a spațiilor sălbatice a dus în basme la cerințe cu un grad de accesibilitate mai mare: „Dacă până mâine dă dimineață - ’ce, vez’ pădurea aia - nu mi-ei aduce pâine coaptă de-acolo din pădurea aia, eu-ț’ tai capu!” (Voia - Dâmbovița). Defrișarea solicitată anulează existența spațiului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lumii, fiindcă forțele ei roditoare se află la apogeu. Alteori dealul și șesul sunt indicate ca spații ce trebuie subsumate domeniului uman, iar geografia contingentului se supune eforturilor de expansiune menită a hrăni comunitatea umană. Și în balade și în basme, mirelui i se mai cere „pod de-aramă -/ Preste vamă;/ Pod de-argint -/ Preste pământ”. Eroul pontifex demonstrează și în acest fel că cealaltă lume îi este accesibilă, că știe drumul spre ea. Metalele (prețioase) fac sigură trecerea „de la lumea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sufletele în Lumea de Dincolo” și deschide o cale de comunicare regeneratoare pentru Cosmos. „Vama” peste care se face puntea duce în sacru și de aceea biserica se află la capătul ei opus: ea este Casa mitică din creștinism. În basm, tot noaptea este timpul ctitoriei mirifice: „Sî-mi faci pod di aur pisti prapastia asta, cî dacî nu-mi faci îți tai capu” (Izvoare - Soroca) Prăpastia este echivalentul simbolic al Mării Negre, ideea de ruptură la marginea universului ordonat fiind comună celor
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
face/ Șî săți faci ochinci de hier/ Și să ocoli noauă țări!/ Ș-o bătut și ș-o făcut,/ Noauă țări o ocolit,/ Ca soru-sa n-o găsât” (Malu - Ilfov). Călătoria cu opincile de fier, peste nouă țări, răscumpără în basme tabu-ul încălcat. Aici ea este echivalentă călătoriei prin rai și iad (din subtipul I, 1.I) a Soarelui, fiind menită a „deschide ochii” pretendentului asupra gravității păca¬tului. Neîntors din hotărârea sa, fratele își pierde sora definitiv prin transformarea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
profanului, acolo unde stau divinitățile eterice: Sorilă, Serilă, Arian. Numai cel din urmă, familiarizat cu lumea arhetipală, recuperează fata de-mpărat prin istețime și învinge zmeii. Arian este adevăratul mire, dobândit printr-o coborâre forțată a prințesei în Infern. În basm, groapa primește limite metrice: „. împăratu de aicea - creștin, de, nu era cătcăune - are o fată de măritat și fata asta are o ghicitoare. Cine sare groapa dă cinci metri dă lată și ia inelu dă pă fundu gropii, îi dă
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
convertesc în energie fecundă pentru lume. Imaginea simbolului marital pe fundul gropii încurajează această perspec¬tivă a coborârii implicite în spațiul subpământean. Inelul adus din adâncuri conferă eroului statutul suprem, prin nuntirea cu fecioara care a strunit potopul. Într-un basm din Izvoare, Soroca, inelul este asociat în mod direct cu lumea morților, legătura nupțială pe care o consfințește în mod obișnuit fiind încărcată aici puternic de energii sepulcrale: „.. .uiti, eu îți spun sî ti duci la tata pi ceilantî lumi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]