7,814 matches
-
joasă morală și corupător de minore creștine etc.” <endnote id="(814, p. 30)"/>. Acuzații similare au fost aduse evreilor și În perioada interbelică, În reviste românești antisemite, precum Porunca Vremii : chipurile, codoașe evreice făceau trafic de carne vie, abuzând de „biete fete creștine” <endnote id=" (718)"/>. În mod surprinzător, această imagine a evreului a supraviețuit până În era contemporană. În 1968, de exemplu, la Orléans au fost Înregistrate tulburări Împotriva comercianților evrei, acuzați că ar fi răpit tinere franțuzoaice și le-ar
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
cârtească și scandalul ajunse la culme când tata se Îmbrăcă «nemțește». Un apikores (necredincios, cuvânt stricat din Epicur), nu altceva ! Dar el, odată pornit pe această cale a pierzaniei, nu ținu seama de furtuna stârnită și-și văzu de treabă. Biata mamă se găsea Între două focuri. Dar În taina sufletului ei era bucuroasă să-și vază bărbatul lepădând urâtul port strein adus În țară de imigrații polonezi Împreună cu jargonul lor...” <endnote id="(754, p. 14)"/>. „Fost-au evreii din Moldova
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
ebraicul ba’al agalah (ad litteram : „stăpân al carului”) <endnote id="(248, p. 160)"/>. Termenul a circulat și În Basarabia, Moldova <endnote id="(436)"/>, Bucovina, Podolia, Galiția și Maramureș : „tatăl ei [evreu dintr-un sat de dincolo de Tisa] era un biet balagulă ce-și câștiga anevoie o pâine pe capra unei cotiuge” <endnote id="(791, p. 75)"/>. Uneori, balagula desemna nu numai „căruțașul”, dar și „căruța” propriu-zisă : un car mare și greoi - cu sau fără coviltir -, menit să transporte mai ales
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
se pot decela unele urme. Bun cunoscător al folclorului muzical, Abraham Goldfaden Își nota În memorii faptul că În a doua jumătate a secolului al XIX-lea lăutarii evrei din România interpretau În idiș un cântec popular evreiesc intitulat „Eu, biet cioban” <endnote id="(201)"/>. În Basarabia și Dobrogea Experimentul habsburgic al Împroprietăririi evreilor cu pământ a fost repetat În Basarabia, În prima jumătate a secolului al XIX-lea, de țarii Rusiei. În 1804, țarul Alexandru I oferea scutiri de taxe
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nici viclenia, dusă la nevoie până la diavolism”, scria În 1937 F. Aderca, preocupat de imaginea evreului În ochii românilor. „Această reputație nu e susținută numai de dușmanii evreilor - În scopul de a-i prezenta cât mai periculoși -, dar chiar de bieții evrei Înșiși” <endnote id="(510, p. 119)"/>. Clișeul pozitiv basculează În contrariul său, păstrându-și totuși caracterul stereotip. Inteligența evreului, se crede, Îi face viclenia mai primejdioasă. Sociologii au observat existența acestei teme antisemite : „Evreul este o amenințare serioasă tocmai
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
existența unei relații simbolice și semnificative dintre evreu și viezure ? Sau este vorba, mai degrabă, de o asociere gratuită și Întâmplătoare ? Una menită să demonstreze tocmai absurdul acestui tip de gândire : puțin Îmi pasă că strigați „Moarte jidanilor !”, dar cu bieții viezuri ce aveți ? ! Revenind la „darurile” pe care divinitatea le Împarte diverselor nații, voi aminti o scurtă invocație populară, În care Dumnezeu este chemat să le dea „bunătăți” creștinilor și „răutăți” tuturor celorlalți : Să trimeată Dumnezeu sănătate La creștinătate, Păgânii
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
chiar dacă nu explicit) clișee ale imaginii „evreului rătăcitor” : Eu sunt un om fără de țară, Un strop de foc purtat de vânt, Un rob răzleț scăpat din fiară, Cel mai sărac de pe pământ. Eu sunt un mag de legea nouă, Un biet nebun, orbit de-o stea, Ce-am rătăcit să v-aduc vouă Poveștile din țara mea. [...] Și printre voi Îmi duc povara Stropit de râs și de noroi, Căci vai de cine-și pierde țara Ca să și-o ceară de la
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
carte englezească de bucate din 1599 <endnote id="(688, p. 36)"/>. Deci imaginea unui evreu, dintr-un stetl din Moldova, ținând În mână o gâscă nu constituia nimic neobișnuit. Hazul uriaș al situației reprezentate În tablou constă În faptul că bietul evreu Își Închipuia că un plocon minor - o gâscă (și Încă vie !) - poate fi „Înmânat” Parlamentului român pentru rezolva rea unei probleme atât de importante („problema evreiască”, așa zicând). Astfel a fost Înțeleasă până acum pictura lui Grigorescu din 1880
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
nu mai puțin de trei cronici moldovenești din secolul al XVIII-lea și În alte documente din epocă <endnote id="(44)"/>. De exemplu, ambasadorul Franței pe lângă Înalta Poartă istorisește astfel această Întâmplare : „Domnitorul Moldovei a reînviat o veche născocire Împotriva bieților evrei, scoasă la iveală de atâtea ori de către spoliatori. Evreii din principat [= Moldova] au fost acuzați că ar fi omorât un copil grec [= creștin-ortodox] pentru a-i pune sângele În azima lor și, sub acest pretext, ca un nou Atila
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
liberalilor ruși” din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea Într-un roman istoric (Fata căpitanului, 1836). „Biliardul e foarte necesar pentru frații noștri militari”, spune un ofițer din armata țaristă. „Când, de pildă, În timpul manevrelor, ajungi Într-un biet târg prăpădit, ce poți face ca să omori timpul ? Nu poți Întotdeauna snopi evreii În bătaie. Fără să vrei, te Îndrepți spre han ca să joci biliard” <endnote id="(733)"/>. Bătaia aplicată evreilor - ca sport național ruso-ucrainean - apare și la Șalom Alehem
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
o substanță epică (mărturisirea subiectului). Nici una, nici alta nu a interesat pe cronicarul de la Orizont. Opacitate? Nu aș crede. Mai degrabă iritarea pricinuită de „Hîrtii uitate”, în care a văzut (complet eronat) o răfuială a autorului cu critica, în realitate bietul autor nefăcînd altceva decît să imagineze un model pentru acel tip de critic ce-și pune o serie de probleme insolubile. În sfîrșit, toate mi se par inutile, inclusiv rîndurile acestea. }ncerc de o viață să subliniez valorile oriunde le
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
iertare pentru întîrzierea scrisorii care sper totuși ca să vă găsească acasă. I. M. </citation> (23) <citation author=”Ion Maxim” loc="[Timișoara]" data =”14 august 1979”> Domnule Călin, Cer de două ori iertare: o dată pentru întîrziere, a doua pentru că bat aceste biete rînduri la mașină, dar îmi pare că așa vor fi ceva mai descifrabile. Am întîrziat dintr-o mie și una de motive despre care cu altă ocazie vă voi scrie. În primul rînd din pricina versurilor care sînt de un tragism
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Orașului prin facere de licitație”. Recomandările continuau astfel: „Prețul care se va obține pe ea Împreună cu foaia de licitație, să mil presentați spre a se vărsa la tesauru conform Ordinului Dlui Ministru de Resbel no.21.001”. Deci, pentru o biată piele de oaie moartă, era nevoie de o bogată corespondență cu ditamai ministrul! Din fericire și spre amuzamentul tuturor, am găsit la dosarul cercetat și rezultatul licitației sub forma unui laborios proces verbal pe care Îl vom cita aproape În
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
cu fundurile bine puse la adăpost În spatele numeroaselor trupe sovietice existente În acel an 1946 pe teritoriul țării noastre. Istorici de prestigiu au apreciat numărul acestora la mai bine de 600 de mii, toți bine hrăniți și adăpați pe sudoarea bieților noștri țărani deveniți sclavi ai noilor stăpâni. Mai trebuie spus că popularitatea comuniștilor fusese mult afectată și de executarea „lotului Ion Antonescu” la 1 iunie, În același an cu alegerile. La capitolul „Priviri politico-organizatorice și starea de spirit a masselor
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
aici reieșind titlul „Îmbunătățit” prin extirpare: „Desăvîrșirea unității de stat și semnificația ei pentru istoria contemporană”. Frumos tras din condei, ce să mai zicem...! c.e. Titu Maiorescu - marxistu’ Denaturându-se complet ideile acestui mare critic, scriitor și ministru, ajunsese, bietul de el, să fie ridicat În slăvi În timpul dictaturii proletariatului datorită concepțiilor dogmatice...marxiste! Dacă cel citat ar fi trăit ca să citească minunăția ieșită din mintea zburdalnică a tovului Ion D. Zamfirescu, ar fi sucombat de mirare și obidă, dar
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
Poezia <<Speranța>> de Gheorghe Huzum deoarece exprimă dorul autorului de evaziune În alte lumi; c) Proza absurdă <<Nu mai am idee>> de Coca Andronache, Întrucît exprimă un gol total cerebral al autoarei”. Cu una, cu alta, Țanea o declarase pe biata tovarășă nebună de legat. c.i. Noi sîntem „multilaterali”, nu „desăvîrșiți”! „Nota de sesizări” cu caracter „confidențial”, conținea o perlă rară zămislită de cochilia cerebrală a vreunui ziarist zăpăcit de atâta politichie bolnavă. Tov. cenzor A. Iordăchescu a zăpsit-o
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
De 13 ani, În comuna noastră nu a mai existat secția germană În cadrul școlii (subl.În orig.). Anul acesta s-a reînființat o secție germană. Ne-am bucurat foarte mult”. Partea subliniată a fost eliminată că, de unde avea să știe biata pionieră că moșu-său Ceaușescu bătuse laba cu niscaiva ștabi din vest, În fața cărora Își luase angajamentul să?! Iată-ne ajunși la epuizarea fondului arhivistic „Direcția Generală pentru Presă și Tipărituri - Colectivul Vaslui”, după o lungă și exhaustivă parcurgere a
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
mama ei. Putea fi și acolo, și acolo ? și, chiar dacă putea, de ce s-ar fi obosit ? Dacă deja era mare pește la oraș, de ce s-ar mai fi obosit să se însoare (și să coabiteze un timp, presupun) cu o biată văduvă de la țară ? Naiba să înțeleagă construcțiile lui Cărmăzan ! Important e că iubirea învinge. Iubirea e un fotograf sensibil (Marius Florea Vizante) care o pozează o dată pe Margo, își petrece restul filmului cerîndu-i mîna prin telefon și la final o
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
a acelor imagini : distanța dintre două puncte de pe mapamond, oricare ar fi ele, pare dintr odată înfricoșătoare, insurmontabilă ; circulația informației pare cea mai jalnică și mai futilă dintre toate activitățile o dramă din Maroc ajunge la Tokyo sub forma unei biete știri la care cineva schimbă canalul ; mult mai eficient circulă necazul, dat din mînă în mînă odată cu pușca aceea. E drept că bona mexicană are parte și de puțină plăcere (la o nuntă), ca și adolescenta japoneză (în club), dar
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
lui Diego, dar cum să le iei așa atunci cînd Kusturica îți tot aduce aminte din off, cu vocea lui cea mai venită din suflet, că golul înscris cu mîna de eroul său a fost un act justițiar, că o biată țărișoară ca Argentina (sau Serbia ?) nu-și poate lua revanșa decît prin fotbal (sau prin cinema ?) în fața mai marilor lumii, că, dacă n-ar fi fost fotbalist, Diego ar fi fost revoluționar și că, de fapt, este continuatorul lui Che
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
orice mister (orice ambiguitate privind condiția psihică a eroinei), punîndu-i de la bun început pe polițiști în cea mai sinistră lumină : ei sînt de vină. și, secvență după secvență, filmul le denunță abuzurile, matrapazlîcurile, crimele. Iată-i cum o aruncă pe biata eroină la casa de nebuni. Iată infirmierele cu fețe de gardience de lagăr. Iată dușurile reci, examenele medicale umilitoare, electroșocurile. Secvențele astea par făcute cu o singură intenție să provoace indignare ; sînt melodramatice (melodramaturgii fiind acei dramaturgi care o țin
Bunul, Răul și Urîtul în cinema by Andrei Gorzo () [Corola-publishinghouse/Memoirs/818_a_1758]
-
și susține că ar fi fost cinci frați, desi recunoaște că în anii războiului a locuit la o soră a tatălui, o mătușa (probabil Aristita sau Vergina)? De ce le-o fi scos Ion Iliescu din biografia oficială pe cele două biete femei, surorile propriului tata, mătușile Aristita și Vergina? Cu ce-or fi greșit oare sârmanele, încât Ion Iliescu le-a repudiat din biografie? Faptul că soțul uneia lucrase la Abator, în anii războiului, ca mățar? Singură ipoteza plauzibilă ar putea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
indică și titulatura -subordonată direct conducerii Komsomolului. cu alte cuvinte, Ion Iliescu a fost - în timpul studiilor sale în U.R.S.S. - secretarul unei organizații sovietice a studenților și aspiranților Români. Altfel spus, Ion al nostru nu era la Moscova doar un biet student român, ci un slujbaș sovietic, subordonat ierarhiilor sovietice. Iin ultimă instanță, Ion Iliescu, pe timpul studiilor sale în U.R.S.S., a fost de fapt un cetățean român în slujba statului sovietic. Exact ca și tatăl, Alexandru Iliescu, cel care în calitate de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/85070_a_85857]
-
Am apucat să le poruncesc copiilor mei, Mihăiță și Gheorghiță să meargă iute la bunici, să le spună ce s-a întâmplat iar aceștia, care cunoșteau adevărul, să vină la post ca să spună și șefului de post care este acesta. Bieții copii erau speriați, eu eram amețit de mersul lucrurilor de nici nu vedeam pe unde merg și mă feream de privirile mirate ale cunoscuților care nu știau de ce sunt însoțit de cei doi jandarmi”. „Ajuns la post, am fost închis
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
-se că el s-ar putea întâlni acolo cu prietenul lui cel mai apropiat, Abacei Costică. − Da, bădie Gheorghiță, că tocmai mă gândeam în ce parte să merg cu a nimalele că pe imaș s-a cam uscat iarba și bieții cârlani și viței nu prea au ce paște. Doar pe lângă lacul lui Macovei este ceva iarbă, da’ acolo sau îngrămădit mai toate vitele din sat; − Atunci pregătește-te să mergem după deal, am și eu oleacă de treabă și te
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]