10,418 matches
-
Așa era pe atunci, la Începutul veacului trecut. Mama mea, care-i fusese elevă, și-l aducea aminte ca fiind un om nu prea mare de stat dar bine făcut. Purta părul pieptănat În cărare, avea ochii albaștri și privirea blândă. Se mânia foarte rar, dar când se Întâmpla, Îi dispărea de pe chip orice urmă de zâmbet. Fața, mereu rasă proaspăt, Începuse să-i fie brăzdată de două cute, iar la tâmple Îi răsăreau deja fire albe. Era Încălțat cu cizme
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Dă-te mai Încolo și nu mai sforăi atâta că trezești băieții! Bărbatul Îi făcu loc la pieptul lui și, după ce trase țolul să o Învelească, Întinse mâna noduroasă și-o apropie de el simțindu-i sânii calzi și respirația blândă de căprioară care revine În culcușul ei lângă omul drag. Printre perdele, o rază de lumină se furișase În odaie parcă pentru a mângâia cele cinci suflete căzute pradă somnului adânc. Motanul se ridică din culcușu-i de după sobă și se
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
chiar mai mare decât cei de la câmpie. Pasiuni, iubiri Înfrânte, ambiții zădărnicite le Întâlnim și aici, ele țin de omenesc. Mulți Își conduc victimele la altar care-și Închid ochii sub povara suferinței și rostesc un da convențional. În ochii blânzi și obosiți ale acestor victime se poate citi o povară a suferinței. Oricum, a vorbi numai despre căsătorii din dragoste, și acum și despre cele din trecut, Înseamnă să fabulăm și să observăm doar idilismul rural. Firește că adolescenților nu
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
chiar afirmau că metodele lui pedagogice țin pe un sfert de pedagogia învățată la școala normală a lui Maiorescu și pe trei sferturi de principiile părintelui Ioan din Humulești, de la care a moștenit, se pare, dragostea pentru copii și sufletul blând și înțelegător. Scopul final al pedagogiei sale era înțelegerea lecțiilor de către „băieții” lui și cultivarea unui spirit nobil, moral. Principiile bunei morale guvernau ideile pedagogice ale lui Creangă, iar pedepsele aplicate aveau scop de îndreptare. De fapt, la pedepse fizice
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
său, mila față de aproapele și recunoștința pentru făcătorul său de bine.* DĂNILĂ PREPELEAC ( Poveste ) p. 27, r. 7 : „De multe ori fugea el de noroc și norocul de dânsul” o expunere ușor nuanțată și edulcorată a unei vieți mai puțin blânde și fericite; r. 9 11: „Nevasta acestui sărac era muncitoare și bună la inimă, iar a celui bogat era pestriță la mațe și foarte zgârcită” o altă idee potrivit căreia bunătatea și hărnicia este dată ca o compensare a traiului
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
și fără intenții ascunse, pentru a se câștiga respectul și susținerea acestora; 89 p. 95, r. 2 4 : „mai trebuie să poseadă o doză bună de curagi și energie, pentru a brava obstacolele ce are să-ntâmpine neapărat.” pe lângă trăsăturile duhovnicești, blânde, preotul trebuie să dea dovadă și de forța necesară depășirii tuturor obstacolelor care inevitabil îi vor apărea în cale. IEZUITISMUL ÎN ROMÂNIA p. 96, r. 4 6 : „Societatea omenească n-a avut niciodată mai mari adversari, dușmani mai neîmpăcați decât
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
de Sânziene o particularitate bine definită a stilului eliadian. Dacă în celelalte două romane asociațiile de adjective erau prezente constant, aici exemplele sunt rare și apar de obicei tocmai în scurtele fragmente de descriere (,,[...] crengile păreau înmugurite în lumina umedă, blândă, aurie.” - vol.II, p.145). puținele elemente care arătau în romanele anterioare o minimă preocupare pentru învelișul stilistic al textului dispar în totalitate în Noaptea de Sânziene. Aici predomină narațiunea extinsă (ca formă de rememorare a unor experiențe trecute ale
Mircea Eliade : arta romanului : monografie by Anamaria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1263_a_1954]
-
prin lume, rămase gură-cască...Sau să vedem anume cum deapănă chiar dînsul Mămicii ce-a pățit: "Trecusem munții ăștia ce mi-au stîrnit uimirea Și, ca un Șoarece mare, umblam încolo-încoace, când două dobitoace mi-au și atras privirea: întîiul blînd și pașnic, în totul plin de vrajă, au celălalt năprasnic, cu ochi tăioși, de strajă, și glas dogit și aspru, menit să te-nfioare... Avea pe țeastă creastă și ca un fel de brațe cu care vrea să zboare și-o
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
facem cunoștință cu „fericirea amăgitoare” (Ieremia 12), a sinelui, a prea-plinului din noi. Care să fie morala acestui context subtil?! Comentând a treia “Fericire”, Părintele Galeriu conchide optimist: “Noi credem și mărturisim că în istorie, până la urmă, vor birui cei blânzi...”, adăugând... cei drepți, cei milostivi, cei înțelepți, cei care au capacitatea de a se “lepăda” de orgoliul sinelui, adică... verticalii... Particularizând, cu referire la drama unui patriarh, la dramele politicului și ale ierarhiilor..., zicem, precum Părintele Profesor Galeriu: Da, ar
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
unii explică sacrificiul lui Isus nu are logică și nu poate explica realitatea. Isus a venit pe pământ să aducă Buna Vestire, adică vestea că o lege cosmică care acționase până atunci, ,,dinte pentru dinte“ ,este înlocuită cu alta mai blândă, în care greșelile se pot ierta. Este cam același lucru cu grațierea din justiți a o menească acordată celor cu bună purtare. Și asta pentru că scopul pedepsei este îndrepta rea celui în cauză. Văzând probabil că nu mai progresează, în
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
84) Cînd trec pe lîngă ea, simte mirosul lor pătrunzător amestecat cu aroma mării. Simte miros pătrunzător de scoici și de pămînt din părul des și negru aflat între picioarele bronzate, acolo unde membrul face mișcări de du-te-vino, uneori mai blînde, iar alteori mai sălbatice. (84') Deasupra ei, aproape sus, pe verticală, privește, fără să vadă însă, la mustățile de spumă ce se ițesc de-o parte și de alta a etravei vasului de pescuit... (84'') El răsfoiește pînă ajunge la
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de comunicare. Oamenii sunt puși din ce în ce mai rar în fața unor interacțiuni directe datorită telefoanelor, faxurilor, Internetului etc., care dau iluzia unui contact direct. Cei mai afectați sunt copii, care s-au născut în această epocă guvernată de tehnică. Copii timizii, aparent blânzi și calmi trăiesc, de fapt, într-o continuă stare de nesiguranță, analizându-și permanent părțile negative și preocupându-se peste măsură de părerea celorlalți despre ei. Astfel apar o serie de probleme sociale ca: dificultate de a face cunoștință cu
Familia şi şcoala în parteneriat pentru o educaţie de calitate by Mihaela Băsu, Angela Sava, Doina Helene Partenie, Adriana Petrovici () [Corola-publishinghouse/Science/1283_a_1956]
-
Bisericii ortodoxe. Nu voi uita niciodată în viața mea cuvintele Sf. Apostol Pavel, care cere ca preotul să fie fără prihană, bărbat al unei femei, priveghetor, treaz, cumpătat, ospitalier, învățător; nu bețiv, nu bătăuș, nu râvnitor de câștig urât; ci blând, nesfadnic, nelacom, bine chivernisindu-și casa sa, că dacă cine nu știe a-și chivernisi casa sa, cum va îngriji de biserica lui Dumnezeu ? (Timotei III 2-6). Declar însfârșit că întru toate voi fi supus și ascultător Chiriarhului meu Prea
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
biserică și am realizat în deplină credință cât de scurtă și deșartă este slava trecătoare a acestei lumi. În ziua următoare, cardinalii l-au ales pe Honoriu [al III-lea] (18 iulie 1216), un bătrân bun, pios, foarte simplu și blând, care împărțise săracilor aproape toată averea sa. În prima duminică după alegeri, a fost consacrat suveran pontif. 5. Apoi, duminica următoare (31 iulie), eu am primit consacrarea episcopală. Papa Honorius [al III-lea] m-a primit cu multă familiaritate și
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
a spus: „Eu sunt creștin. Duceți-mă înaintea conducătorului vostru”. Ei l-au dus înaintea sultanului. Când fiara învrăjbită l-a văzut pe Francisc, l-a recunoscut drept un om al lui Dumnezeu și s-a transformat într-un om blând, apoi l-a ascultat cu multă atenție timp de câteva zile în timp ce le vorbea despre Cristos lui și oamenilor săi. Apoi, fiindu-i teamă ca nu cumva vreunul din armata sa, prin puterea cuvintelor folosite de predicator, să se convertească
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
am venit ca să mântuim suflete; suntem pregătiți să demonstrăm cu argumente temeinice că nimeni nu se poate mântui fără să împlinească legea creștină”. Și, pentru această credință, s-au arătat dispuși să înfrunte chiar moartea. Sultanul, care era un om blând la inimă, i-a ascultat cu bunătate. Apoi a convocat o adunare cu arhiepiscopii, episcopii, alți învățați ai religiei sale și comandanți ai armatei sale. Când le-a făcut cunoscut motivul convocării lor, unul dintre ei, în numele tuturor, a răspuns
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
guardienii și predicatorii. Ioan din Pian del Carpine, eliberat din oficiul său, a fost transferat la Köln și a fost ales ca cel de-al doilea custode al Saxoniei fratele Iacob, ce era deja custode al Alsaciei, o persoană amabilă, blândă, modestă și evlavioasă. Împreună cu el au fost trimiși unii dintre frații mai bătrâni, clerici și laici, care, prin umilința și exemplul vieții lor, au câștigat în scurt timp respectul clerului și al poporului. 38. În același an, fratele Albert din
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
Parma 41. Era de o statură medie, spre mică, frumos și bine proporționat în toate membrele, sănătos și rezistent la oboseală, indiferent că se datora călătoriilor sau studiului. Avea o față de înger, mereu grațioasă și fericită. Era generos, amabil, umil, blând, binevoitor și răbdător. Un om de mare evlavie și rugăciune, îngăduitor și milostiv. Celebra în fiecare zi cu atâta evlavie, încât cei ce asistau se simțeau copleșiți de har. Predica cu o așa fervoare clerului și fraților, încât cei ce
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
adăugând: «să fie Duhul Sfânt!». Iar apoi spunea: «Aleluia, Aleluia, Aleluia». Atunci suna trâmbița și apoi predica, rostind câteva cuvinte spre lauda lui Dumnezeu. După ce termina predica, o saluta pe Sfânta Fecioară cu aceste versuri: «Bucură-te, Marie, miloasă și blândă, etc.» (p. 100-101). Fratele Gerard de Modena 53. Din grupul predicatorilor din acel timp, caracterizat de o mare evlavie, făcea parte și fratele Gerardo din Modena, din Ordinul Fraților Minori: a săvârșit fapte minunate și a făcut multe lucruri bune
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și autocritic etc. Sarcina didactică: reconstituirea acțiunii pe care ar fi fost posibil s-o întâlnească în viață, folosind drept repere mici amănunte. Material didactic: cartonașe colorate care cuprind 21 informații de tipul: ... era noapte; ... un Țipăt puternic; ... necunoscutul; ... chip blând; ... dușman. Elemente de joc: aplauze, surpriza, manipularea materialului didactic. Desfășurarea jocului: copiii sunt anunțaȚi că au de reconstituit faptele unei nopți, că au drept repere informațiile scrise pe cartonate, iar presupusele întâmplări, pe care le vor crea, să fie inspirate
Jocul de rol, Universul copiilor by Mirela Bondrea, Lică Prisecaru () [Corola-publishinghouse/Science/1296_a_2061]
-
nu ni se pare potrivită pentru a sugera dezmățurile Iuliei minor, așa cum se face în general. Ceea ce poetul vrea constant să fie avut în vedere de diverșii prieteni, cărora le trimite scrisori de la Tomis ca să le solicite un loc mai blând de exil, este ca ei să insiste pe orrigo erroris. Ovidiu nu neagă vina, din moment ce a recunoscut-o pe deplin, ci, ca să ne exprimăm cu o terminologie juridică modernă, antecedentele faptei, care, dacă nu pot anula delictul, cel puțin îi
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
mi-au fost luate; norocul meu nu a fost dat altora; nici în termenii edictului nu sunt numit exilat. Mi-a fost frică de toate aceste pedepse, pentru că îmi dădeam seama că le meritasem; dar furia ta a fost mai blândă decât greșeala mea. Tu mi-ai ordonat să plec ca relegat în teritoriile pontice și să brăzdez cu o navă de fugar marea Scitică"111. Într-un alt pasaj, adresându-se soției lui de data aceasta, reia: "Cezar nu mi-
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
meu); dar, deoarece intenția criminală (facinus) a fost departe de păcatul meu, el nu mi-a ordonat decât să abandonez căminul patriei, și așa cum s-a întâmplat și cu alții, care nu pot fi numărați, divinitatea lui Cezar a fost blândă și cu mine. El însuși folosește la adresa mea denumirea de relegat și nu pe aceea de exilat; cauza mea se află la adăpostul justiției lui."112. Din aceste pasaje și din altele de acest fel rezultă cu precizie că vina
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
sau inventată, Cezarul ar fi putut să-i aplice sulmonezului pedeapsa cu moartea. Ovidiu se grăbește să ne aducă la cunoștință acest lucru: Când mi-a dat pedeapsa, clemența sa a fost atât de mare, încât pedeapsa a fost mai blândă decât mă temeam. Mi-a fost acordată viața; furia ta s-a oprit dincoace de moarte 113, o principe, ai fost cumpătat în ceea ce privește folosirea puterii tale. În plus, mi-a fost lăsat și patrimoniul, de parcă viața ar fi fost un
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Acesta este un reproș amar adus procedurii urmate de împărat care, pentru a împiedica un proces public, a vrut să-l lovească pe poet fără nicio altă hotărâre judecătorească și a mușamalizat, în mod ipocrit, cruzimea efectivă a pedepsei prin blânda ordonanță a relegării / expulzării"118. În cuvintele poetului, în ciuda formei îmbibate de adulații la adresa împăratului, se simte un fel de amărăciune prost ascunsă, un fel de dispreț care îi ajunge imperceptibil la inimă: poetului i-a fost lăsată viața, nu
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]