7,522 matches
-
s-au transformat de la o perioadă istorică la alta. Urmând ideile unor W. James sau Fr. Nietzsche, gânditorul francez este de părere că adevărul (despre sex, despre nebunie, despre puterea politică) se află nu în permisibil, ci în interdicție, iar cenzura și ascunderea adevărului îmbracă trei forme esențiale (interzicerea, negarea, împiedicarea sau eliminarea). Istoria sexualității este o carte atât a discursurilor despre sex, cât și a comportamentelor sexuale derivate din acele discursuri sau drept reacție la acele discursuri. De exemplu, Practicarea
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
partea I, 449-464; Cristea, A scrie, 140-146; Marian Barbu, Aspecte ale romanului românesc contemporan, II, Craiova, 1995, 119-137; Alex. Ștefănescu, Viața romanțată a poporului român, RL, 1996, 28; Rotaru, O ist., IV (1997), 260-265; Perian, Pagini, 158-161; Marin Radu Mocanu, Cenzura comunistă. Secret. Strict secret, București, 2001, 419-420; Popa, Ist. lit., II, 926; Dicț. scriit. rom., IV, 820-822; Firan, Profiluri, II, 354-357. C. B., L. Cr.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290669_a_291998]
-
Cernăuți și în noiembrie la Craiova, aceste manifestări aveau scopuri multiple: * să dovedească activitatea partidului și acțiunea sa de "veghe, de informație și de luptă pentru restaurarea moralității și normalului"; * să lămurească masele populare asupra "adevărului ascuns de guvern, prin cenzură "; * să informeze poporul asupra problemelor zilei și situației generale interne și externe; * să realizeze o apropiere între popor și fruntașii partidului 183. Într-adevăr, la Timișoara, președintele organizației bănățene georgiste, Iuliu Coste, aprecia că participarea masivă a membrilor și simpatizanților
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
județ, pentru a se afirma punctul de vedere al partidului asupra tuturor problemelor la ordinea zilei"187. Menită să marcheze declanșarea unei campanii pentru răsturnarea guvernului, acțiunea avea să devină cel de-al doilea Congres general al liberalilor georgiști. Cum cenzura și starea de asediu erau în vigoare, conducerea partidului a intervenit pe lângă Prefectura Poliției pentru a obține aprobare pentru desfășurarea manifestării 188. Aprobarea a fost acordată pentru ziua de 2 decembrie 1934, dar numai în urma promisiunii că va fi un
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
parlamentar constituțional 405. Acuzații asemănătoare au fost formulate de Gheorghe Brătianu și în discursul rostit la Camera Deputaților, în 16 decembrie 1934, când a fost adusă în discuție problema demiterii generalului Ion Antonescu, de la Statul Major al Armatei. Protestând împotriva cenzurii și a stării de asediu, șeful georgiștilor se întreba retoric: "Sub ce regim ne aflăm? Mai există Constituțiune, mai există Parlament? [...] Țara vrea să fie lămurită. Ea vrea să știe [...] pentru ce se mențin măsurile excepționale"406. Cum guvernul nu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de asediu, șeful georgiștilor se întreba retoric: "Sub ce regim ne aflăm? Mai există Constituțiune, mai există Parlament? [...] Țara vrea să fie lămurită. Ea vrea să știe [...] pentru ce se mențin măsurile excepționale"406. Cum guvernul nu a renunțat la cenzură nici după această dată, grupul parlamentarilor georgiști a refuzat, din nou, în noiembrie 1935, să participe la deschiderea corpurilor legiuitoare, în semn de protest. În aceeași lună, Gheorghe Brătianu a afirmat la Cameră că, datorită cenzurii, i se interzisese să
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
nu a renunțat la cenzură nici după această dată, grupul parlamentarilor georgiști a refuzat, din nou, în noiembrie 1935, să participe la deschiderea corpurilor legiuitoare, în semn de protest. În aceeași lună, Gheorghe Brătianu a afirmat la Cameră că, datorită cenzurii, i se interzisese să publice cuvântările susținute la întruniri ale "Frontului Constituțional", în care abordase subiecte interzise, precum atitudinea partidelor politice față de politica internă și externă, caracteristicile monarhiei române, sau dezvoltarea curentelelor sociale și politice extremiste. În decembrie 1935, Radu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
susținute la întruniri ale "Frontului Constituțional", în care abordase subiecte interzise, precum atitudinea partidelor politice față de politica internă și externă, caracteristicile monarhiei române, sau dezvoltarea curentelelor sociale și politice extremiste. În decembrie 1935, Radu Lascu aprecia că, în condițiile menținerii cenzurii, discuția asupra Mesajului regal devenea un simplu simulacru. El critica indiferența guvernului față de țărănime și de muncitori, precum și tendința de suprimare a libertăților cetățenești, care reieșea din proiectele de legi anunțate de cabinet 407. În iarna anului 1936, în timpul discuției
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în timpul discuției la Mesajul tronului, C. Zamfirescu constata, din nou, că, în România, unde executivul avea puterea de a dizolva Camera și Senatul, parlamentarismul încetase să reprezinte o realitate. Analizând activitatea guvernului, deputatul georgist aprecia că acesta folosise în exces cenzura, starea de asediu și guvernarea prin decrete legi, evitând să abordeze "chestiunile mari, de principiu" ale societății. În consecință, în numele PNL-Gheorghe Brătianu, C. Zamfirescu refuza să voteze Răspunsul la Mesaj 408. În primăvara anului 1937, Gheorghe Brătianu a participat la
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
viitor, să aducă în discuția Camerei, problema apărării naționale 476. Câteva note descoperite în arhiva președintelui PNL-Gh. Brătianu pun în evidență opinia liderului georgist, asupra unor implicații ale afacerii Skoda, precum și explicații care nu puteau să apară în presă din cauza cenzurii. Gheorghe Brătianu consideră că în această afacere erau implicate interesele consorțiului De Wendel, de la Paris, stăpân al uzinelor Schneider și Skoda. Acest consorțiu, se afirmă în material, era interesat să înăbușe formula economiei dirijate și a monopolului bancar de stat
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ar fi format un nou guvern, georgiștii urmau să-și îndrepte voturile spre susținerea noii echipe guvernamentale 552. Evenimentele din prima jumătate a anului 1934 s-au desfășurat pe un fundal politic tensionat. La prelungirea stării de asediu și a cenzurii s-au adăugat și tulburările din armată, produse în lunile aprilie-mai. Victor Precup, împreună cu alți ofițeri puseseră la cale un complot împotriva lui Carol al II-lea și a Elenei Lupescu 553. În aceste împrejurări, când s-au organizat alegeri
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Iuliu Maniu rezultă din faptul că fruntașii georgiști au primit libertatea de a participa la banchetul care urma să se desfășoare la 14 august 1934, în cinstea liderului național-țărănist. Banchetul era organizat din inițiativa președintelui Partidului Conservator, Grigore Filipescu. Sfidând cenzura, ziarul "Mișcarea" încerca lămurirea opiniei publice, asupra scopurilor urmărite de liderul georgist, arătând că "pentru a reda României cadrul ei legal pe care în ultimul timp o conducere nefastă i l-a zdruncinat", PNL va sta, dacă va fi nevoie
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
zdruncinat", PNL va sta, dacă va fi nevoie "cot la cot cu adversarii [...] de ieri și de mâine" și va participa la "o mișcare populară [...] în contra minciunii oficiale"555. Declarația făcea trimitere la guvernarea liberală, proaspăt instaurată, care prin menținerea cenzurii și a stării de asediu încălcase legea fundamentală a statului. Ea exprima intenția liderului georgist de a lupta împotriva acestei guvernări alături de partidele din opoziție și de a dezvolta o mișcare populară, care să apere valorile liberalismului, împiedicând denaturarea lui
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
sporit intensitatea colaborării dintre cele două grupări. În aceste condiții, acordul dintre PNL-Gheorghe Brătianu și Partidul Poporului a primit denumirea de "Front Constituțional". Era o alianță care viza apărarea Constituției existente, ale cărei prevederi fuseseră eludate de guvernul care transformase cenzura și starea de asediu într-o practică permanentizată. Alianța era, în egală măsură, îndreptată împotriva guvernului, dar și împotriva camarilei. Pe parcursul lunilor mai-iunie 1935, au avut loc întrunirile georgisto-averescane de la sala Gib din București, cea de la Netezești și cea de la
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
septembrie, "Frontul Constituțional" anunțase o nouă întrunire, pentru ziua de 29 septembrie, în sala Marna din Capitală. Atât Gheorghe Brătianu, cât și Alexandru Averescu au protestat în discursurile susținute cu ocazia noii întruniri, față de menținerea stării de asediu și a cenzurii și față de guvernul care le aplica 575. Gheorghe Brătianu observa că politica internă a României, așa cum era promovată, zădărnicea apărarea națională și pregătea aservirea țării unor puteri străine. El concluziona că această politică se datora unui etatism care concentra "bogățiile
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
se datora unui etatism care concentra "bogățiile în mâinile câtorva profitori". Din nou era vizată camarila. La rândul său, Alexandru Averescu afirma că cea mai urgentă cerință în acele momente era revenirea la prevederile Constituției, pentru că starea de asediu și cenzura reprezentau o încălcare flagrantă a acesteia. Participanții au adoptat o moțiune prin care adresau un protest împotriva regimului politic din România, chemând pe toți iubitorii de țară să se alăture "Frontului Constituțional". Manifestația de la Marna a fost un triumf al
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
iubitorii de țară să se alăture "Frontului Constituțional". Manifestația de la Marna a fost un triumf al "Frontului Constituțional", la care au aderat grupările "Blocul Cetățenesc" de sub conducerea lui Grigore Forțu și "Cruciada Românismului", condusă de Mihai Stelescu 576. Ambele condamnau cenzura și starea de asediu, promovate de guvernul Gheorghe Tătărescu, cerând intrarea în legalitate. Acțiunea lui Gheorghe Brătianu în cadrul "Frontului Constituțional" s-a intensificat spre sfârșitul anului 1935. Potrivit surselor informative ale poliției, la începutul lunii noiembrie, șeful georgiștilor a convocat
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
și președintele georgiștilor, Dinu Brătianu apreciase că acest act politic nu era nici necesar, nici oportun. Afirmând că legea fundamentală a țării "nu este aplicată în spiritul ei liberal și social, că se abuzează de starea de asediu și de cenzura presei"598, șeful partidului de guvernământ lăsase să se simtă o nuanță critică la adresa modului în care Guvernul Gheorghe Tătărescu aplica prevederile Constituției. Primele luni ale anului 1935 au fost marcate de intensificarea acțiunilor comune ale partidelor aflate sub conducerea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
membrii guvernului aveau orientări politice "de centru-dreapta" și au răspuns chemării regelui din dorința de a restabili ordinea în țară, fiind însă călăuziți în acțiunea lor și de anumite rațiuni oportuniste"876. Noul guvern a introdus starea de asediu și cenzura, a anulat convocarea alegerilor anunțate pentru luna martie și a numit noi prefecți, din rândul militarilor. La 20 februarie a fost publicat textul noii Constituții, potrivit căreia, regele, desemnat drept "cap al statului" participa efectiv la guvernare. Era legiferat astfel
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
guvernamentale. În realitate, motivațiile refuzurilor repetate dovedesc că liderul georgist își apăra cu consecvență principiile, cerând respectarea regimului monarhiei constituțional-parlamentare, a liberalismului, democației și a statului național. Ca partid de opoziție, PNL-Gh. Brătianu a protestat consecvent împotriva abuzurilor autorităților în privința cenzurii și a stării de asediu, a refuzat să voteze legile corespunzătoare propuse de diferitele guverne, a criticat amestecul camarilei și metodele de guvernare ale regelui. Parlamentarii georgiști au folosit tribuna parlamentară pentru a respinge, corecta sau completa diferitele proiecte de
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Casa Regală, dosar 19/1934, filele 6, 7, 8, 9,12, 13, 15.). Marea întrunire liberală de la sala Rio. 40000 de cetățeni, veniți din toată țara au aclamat ieri pe dl. Gheorghe Brătianu și au cerut înlăturarea guvernului profitorilor, al cenzurii și al stării de asediu. Declarațiile d-lui Gheorghe Brătianu "[...] Unde s-a ajuns astăzi? Ce liniște și ce siguranță ne înfățișează un regim de asuprire și de teroare, de sfărâmare a libertăților cetățenești? Ce liniște și ce siguranță ne
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
morală, tocmai de la postul de comandă de unde nu pot și nu trebuie să lipsească, pentru apărarea țării. [...]" Moțiunea întrunirii de ieri "Partidul Național Liberal ridică protestul cel mai energic și cel mai hotărât împotriva prelungirii fără rost a măsurilor excepționale, cenzură și starea de asediu, care împiedică expresiunea firească și liberă a vieții naționale. Aceste măsuri arbitrare care falsifică viața statului național și a societății românești, acoperă, în același timp, lipsa sancțiunilor cerute de atâta vreme de opinia publică, adânc frământată
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
se referă la finalul Însemnărilor din subterană, din care, în momentul expedierii scrisorii, nu apăruse decît prima parte, la cea de-a doua Dostoievski scriind din greu, după cum mărturisește, în aceeași scrisoare, ceva mai jos. Nu știm în ce măsură a intervenit cenzura oficială; de fapt, în Însemnări din subterană însuși Dostoievski este cenzorul impetuosului său erou, căruia îi întrerupe discursul delirant. Despre partea a doua, în legătură cu posibilele intervenții ale cenzurii, nu avem nici măcar informații colaterale. Oricum, un final în spirit creștin, cum
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
mărturisește, în aceeași scrisoare, ceva mai jos. Nu știm în ce măsură a intervenit cenzura oficială; de fapt, în Însemnări din subterană însuși Dostoievski este cenzorul impetuosului său erou, căruia îi întrerupe discursul delirant. Despre partea a doua, în legătură cu posibilele intervenții ale cenzurii, nu avem nici măcar informații colaterale. Oricum, un final în spirit creștin, cum crede Ion Ianoși, era imposibil pentru că, structural, această operă nu prevede mîntuirea. Un semnal în această privință îl găsim în refuzul comparației oamenilor cu niște clape de pian
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
partidului comunist francez. Dar, avid de cunoaștere, am știut să dejoc această manipulare istorică. M-am întors spre literatură. Marii clasici francezi erau acolo și, cu excepția unor proscriși celebri, ca Rétif de la Bretonne, Sade sau Gide, în ansamblu, scăpaseră de cenzură. Tinerețea mea și lipsa mea de experiență mă făceau fetișist: mai mult colecționam decât sesizam fizionomia epocii istorice. Căutam mai ales anecdote asemănătoare cu cele pe care le povestesc ghizii turiștilor în fața monumentelor dintr-un loc istoric. Se aflau în
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]