7,921 matches
-
intră într-o stare avansată de degradare. Ulterior, cinematograful este închis, asemenea multor alte cinematografe din România. În 2008 clădirea Cinematografului „Modern” este preluată de administrația locală a orașului de la Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor (RADEF), împreună cu clădirea Cinematografului „Arta” din cartierul Ițcani, în conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 7/2008. La sfârșitul anului 2010, clădirea cinematografului este în mare parte demolată de autoritățile locale, pentru ca pe ruinele sale să se ridice, în următorii ani, Centrul Cultural „Bucovina”. Din vechea clădire
Cinematograful Modern din Suceava () [Corola-website/Science/328900_a_330229]
-
România. În 2008 clădirea Cinematografului „Modern” este preluată de administrația locală a orașului de la Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor (RADEF), împreună cu clădirea Cinematografului „Arta” din cartierul Ițcani, în conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 7/2008. La sfârșitul anului 2010, clădirea cinematografului este în mare parte demolată de autoritățile locale, pentru ca pe ruinele sale să se ridice, în următorii ani, Centrul Cultural „Bucovina”. Din vechea clădire a rămas doar fațada, adică partea care este vizibilă din sensul giratoriu, în vreme ce partea din spate
Cinematograful Modern din Suceava () [Corola-website/Science/328900_a_330229]
-
adică partea care este vizibilă din sensul giratoriu, în vreme ce partea din spate este refăcută în întregime, fiind extinsă și supraetajată, pentru a face loc unui număr mare de birouri, săli de spectacole și de repetiții. Costul lucrărilor de transformare a Cinematografului „Modern” în Centrul Cultural „Bucovina” se ridică la circa două milioane de euro. Lucrările, începute în octombrie 2010, prevăd, printre altele, repararea tencuielilor interioare și exterioare, refacerea acoperișului, montarea de instalații sanitare, de apă caldă și rece, de încălzire, electrice, de
Cinematograful Modern din Suceava () [Corola-website/Science/328900_a_330229]
-
Județean și au fost date în folosință gratuită primăriei, în anul 2003, pe o perioadă de 15 ani. La data de 16 mai 2008 este inaugurat sediul din cartierul Burdujeni al Primăriei Municipiului Suceava. Acesta se află în clădirea fostului Cinematograf „Burdujeni”, imobil preluat de administrația publică locală a orașului de la Regia Autonomă a Distribuției și Exploatării Filmelor (RADEF). Sediul din Burdujeni al primăriei deservește cei peste 30.000 de locuitori ai celui mai mare cartier sucevean. Este localizat la limita
Primăria Municipiului Suceava () [Corola-website/Science/328901_a_330230]
-
locativ, unul de impozite și taxe locale, un compartiment de Poliție Comunitară și unul de Apărare Civilă, un cabinet medical și o stație de ambulanță. Pe parcursul anului 2010, Primăria Municipiului Suceava organizează un sediu în cartierul Ițcani, în clădirea fostului Cinematograf „Arta”, preluat de administrația locală de la RADEF, împreună cu clădirea Cinematografului „Modern” din centrul orașului, în conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 7/2008. Clădirea fostului cinematograf din Ițcani se află pe Strada Gheorghe Doja, în apropiere de pasajul rutier. Ea a fost modernizată
Primăria Municipiului Suceava () [Corola-website/Science/328901_a_330230]
-
Poliție Comunitară și unul de Apărare Civilă, un cabinet medical și o stație de ambulanță. Pe parcursul anului 2010, Primăria Municipiului Suceava organizează un sediu în cartierul Ițcani, în clădirea fostului Cinematograf „Arta”, preluat de administrația locală de la RADEF, împreună cu clădirea Cinematografului „Modern” din centrul orașului, în conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 7/2008. Clădirea fostului cinematograf din Ițcani se află pe Strada Gheorghe Doja, în apropiere de pasajul rutier. Ea a fost modernizată de către Primăria Suceava, dispunând în continuare de o sală de
Primăria Municipiului Suceava () [Corola-website/Science/328901_a_330230]
-
de ambulanță. Pe parcursul anului 2010, Primăria Municipiului Suceava organizează un sediu în cartierul Ițcani, în clădirea fostului Cinematograf „Arta”, preluat de administrația locală de la RADEF, împreună cu clădirea Cinematografului „Modern” din centrul orașului, în conformitate cu Ordonanța Guvernului nr. 7/2008. Clădirea fostului cinematograf din Ițcani se află pe Strada Gheorghe Doja, în apropiere de pasajul rutier. Ea a fost modernizată de către Primăria Suceava, dispunând în continuare de o sală de film. Pe parcursul secolelor al XIX-lea și al XX-lea, administrația locală a
Primăria Municipiului Suceava () [Corola-website/Science/328901_a_330230]
-
loc la 20 august 1984, cu trei zile înainte de ziua de 23 august, când urmau să se sărbătorească 40 de ani de la răsturnarea regimului politic al mareșalului Ion Antonescu. Filmul "Surorile" a fost vizionat de 1.321.071 spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. În "„Istoria filmului românesc (1897-2000)”" (Ed. Fundației Culturale Române, București
Surorile (film din 1984) () [Corola-website/Science/328895_a_330224]
-
procesului de sistematizare din perioada comunistă, pe locul multor dintre vechile imobile ridicându-se blocuri de locuințe. Între clădirile importante dispărute se numără: Casa Națională (edificiu emblematic pentru oraș în prima jumătate a secolului al XX-lea), Teatrul de Vară, Cinematograful „Tineretului” și Hotelul „Langer”. Cu toate acestea, câteva clădiri au supraviețuit până astăzi și au statutul de monumente istorice și de arhitectură: Hanul Domnesc (care găzduiește Muzeul Etnografic și reprezintă cea mai veche clădire civică ce s-a păstrat în
Centru, Suceava () [Corola-website/Science/328915_a_330244]
-
ce au devenit în timp reprezentative pentru oraș. Tot reprezentativ este și Hotelul „Bucovina”, construit pe locul fostului Teatru de Vară. În prezent, este cea mai mare unitate hotelieră din Suceava. Între clădirile emblematice ale Sucevei se numără edificiul fostului Cinematograf „Modern” (care a funcționat între 1959-2010, astăzi transformat în Centrul Cultural „Bucovina”) și Casa de Cultură (ridicată în perioada 1965-1969, după planurile arhitectului Nicolae Porumbescu). În fața Casei de Cultură a fost amenajată esplanada centrală, cunoscută și sub numele de Piața
Centru, Suceava () [Corola-website/Science/328915_a_330244]
-
Personajele au fost incredibil întruchipate.” "L.A. Confidențial" a fost lansat la data de 19 septembrie 1997 în 769 de teatre, având încasări de 5,2 milioane de dolari în prima săptămână. Pe 3 octombrie, a fost distribuit la 1625 de cinematografe. A avut încasări totale de 64,6 milioane de dolari in SUA și 61,6 milioane $ în restul lumii, încasările totale ridicându-se la 126,2 milioane de dolari. "L.A. Confidențial" a fost bine primit de critici, fiind cotat cu
L.A. Confidential (film) () [Corola-website/Science/328944_a_330273]
-
d. 2 decembrie 2013 București), pe numele său real Octavian Segall, a fost un autor de texte umoristice, dramaturg, redactor, realizator TV și scenarist român. S-a născut la 1 februarie 1928, în orașul București. Bunicul său era proprietar de cinematograf și importator de filme, iar tatăl său a fost o lungă perioadă directorul adjunct al Cinematografului Aro, actualmente Patria. S-a înscris în 1946 la Facultatea de Medicină, la dorința mamei sale. În perioada studenției a colaborat la Ora Tineretului
Octavian Sava () [Corola-website/Science/328984_a_330313]
-
texte umoristice, dramaturg, redactor, realizator TV și scenarist român. S-a născut la 1 februarie 1928, în orașul București. Bunicul său era proprietar de cinematograf și importator de filme, iar tatăl său a fost o lungă perioadă directorul adjunct al Cinematografului Aro, actualmente Patria. S-a înscris în 1946 la Facultatea de Medicină, la dorința mamei sale. În perioada studenției a colaborat la Ora Tineretului și Ora Școalei și i s-a propus să devină redactor la radio. a abandonat studiile
Octavian Sava () [Corola-website/Science/328984_a_330313]
-
națiunilor. Filmul a avut premiera la 2 iunie 2013 la Londra și a fost programat să apară în deschiderea ediției a 35-a a Festivalului Internațional de Film de la Moscova. În Statele Unite premieră a fost la 21 iunie 2013 în cinematografe 2D și RealD 3D. Era o zi cam aglomerată în orașul Philadelphia, unde într-o casă locuia fostul agent ONU Gerry și soția sa Karin împreună cu cele 2 fiice ale lor. În acea zi totul părea o zi foarte ciudată
Ziua Z: Apocalipsa () [Corola-website/Science/328981_a_330310]
-
541.000 lei. Scenaristul Octav Pancu-Iași (1929-1975) a decedat în dimineața zilei de 16 sau 17 aprilie 1975, numele său fiind trecut pe genericul filmului încadrat în chenar negru. Filmul "" a fost vizionat de 1.515.070 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Într-o cronică publicată în 1975 în revista „Cinema”, jurnalista
Tată de duminică () [Corola-website/Science/328999_a_330328]
-
Matei (Cornelia Gheorghiu), de această întâmplare, curierul află că fata întâlnită nu era agentul cu care urma să se întâlnească în seara precedentă. Bucur este nevoit să-și schimbe locuința și să se mute într-o magazie din subsolul unui cinematograf. Îndrăgostit însă de fata întâlnită, el se duce să o caute în atelierul profesorului (Radu Beligan); profesorul era simpatizant comunist și realiza ilustrații pentru o carte despre Magellan, având intenția să ridice poporul prin cultivarea gustului pentru frumos. Bucur găsește
Întoarcerea lui Magellan () [Corola-website/Science/329019_a_330348]
-
el în căutarea fetei, temându-se că ea va avea de suferit dacă i se va găsi pistolul în poșetă. Magellan se întoarce în cămăruța lui Bucur pentru a-l aștepta, dar este urmărită de agenți și intră în sala cinematografului. Acolo este observată de Bucur, care-i strigă să fugă. Magellan vede însă că Zvorișteanu se pregătește să tragă asupra ilegalistului și atunci scoate pistolul din poșetă și-l împușcă pe comisar. Ea este prinsă de agenții Siguranței și arestată
Întoarcerea lui Magellan () [Corola-website/Science/329019_a_330348]
-
finalizată în decembrie 1973. Costurile de producție s-au ridicat la suma de 2.935.000 lei. Premiera filmului a avut loc la 11 februarie 1974. Filmul "Întoarcerea lui Magellan" a fost vizionat de 1.636.340 de spectatori la cinematografele din România, după cum atestă o situație a numărului de spectatori înregistrat de filmele românești de la data premierei și până la data de 31.12.2007 alcătuită de Centrul Național al Cinematografiei. Criticii de film au scris cronici apreciative la adresa acestui film
Întoarcerea lui Magellan () [Corola-website/Science/329019_a_330348]
-
bande de bețivani o fată ciudată care își spune Magellan - numele celui neîntors din marea expediție. Fata, care dispare mereu fără explicații, ar putea fi o capcană întinsă de Siguranță sau un joc al întâmplării. Acostați de agenți într-un cinematograf, Magellan trage în ei, în timp ce Bucur fuge... Principalul merit al regiei e transfigurarea împrejurărilor impuse de convenție într-o vibrantă poveste de dragoste despre întâlnirea, în fața ecranului, a două suflete-surori. Totuși prea multe secvențe cad victime unei poetizări livrești.”" Jurnalistul
Întoarcerea lui Magellan () [Corola-website/Science/329019_a_330348]
-
și evenimente cu caracter special, ca de exemplu festivaluri de film sau spectacole muzicale care atrag o audiență largă și din afara universității. În anul 2007, Institutul a participat la organizarea festivalului de film DEFA/RDG, care a avut ca subiect “Cinematograful german în spatele Cortinei de Fier”. În anul 2008 a găzduit dramă muzicală cu titlul “Mit și Realitate în Viața lui Marlene Dietrich.” Institutul Bucerius susține un program activ de burse și subvenții felurite pentru teze de master și de doctorat
Institutul Bucerius () [Corola-website/Science/325391_a_326720]
-
teamă, susținătorii financiari și-au vândut imediat drepturile lor către distribuitorul Louis Aubert. Cu toate acestea, filmul a devenit repede un succes imens și a avut încasări mari, ducând la câștiguri mari de bani pentru Aubert; filmul a rulat în cinematograful parizian mai mult de un an și a fost foarte bine vândut în străinătate. Aubert a relansat filmul în 1928, având iarăși un mare succes. O versiune pentru DVD a fost lansată în 2004, bazată pe o copie restaurată de
Atlantida (film din 1921) () [Corola-website/Science/325437_a_326766]
-
camion și duși în oraș, dar pe drum Brian evadează și fuge cu motocicleta sa. Meg este dusă în oraș unde tatăl ei îi spune că fratele ei mai mic, Kevin, lipsește. După ce află că s-a dus la un cinematograf din zonă, Meg se duce după el. Kevin și prietenul său, Eddie, tocmai urmăreau un film de groază când Picătura, care este din ce în ce mai mare, începe să se hrănească cu oamenii din jurul lor. Meg reușește să-i salveze pe Eddie și
Picătura () [Corola-website/Science/325483_a_326812]
-
un timp mai mare de pregătiri - cinci ore și jumătate pentru scenele în care Meeker ia foc, și șapte ore și jumătate pentru scenele în care Meeker s-a vindecat și are cicatrici pe față. Filmul a fost lansate în cinematografele americane de către TriStar Pictures în august 1988, având încasări de 8.247.943 $ la box office. "Picătura" a beneficiat de recenzii împărțite din partea criticilor, în acest moment are un scor de 59% pe Rotten Tomatoes, cu o notă medie de
Picătura () [Corola-website/Science/325483_a_326812]
-
fost inspirat de o experiența personală, pe când locuia în Los Angeles. Considerat inițial ca unul dintre cele mai tari scenarii de la Hollywood, filmul a avut o producție cu probleme și a fost difuzat în cele din urmă la numai cinci cinematografe într-o săptămână, primind recenzii critice slabe; filmul a avut însă încasări de aproximativ 50 milioane de dolari din vânzările de casete video și a dezvoltat ulterior un cult. Secvența de final a filmului, care prezintă pe oamenii din Boston
Răzbunarea gemenilor () [Corola-website/Science/325487_a_326816]
-
el, și îl părăsește pe Armând. Pe masura trecerii deceniilor, Louis explorează lumea singur, fiind încă îndurerat pentru pierderea Claudiei, înainte de a reveni în Statele Unite ale Americii. El vede "răsăritul soarelui pentru prima data in 200 de ani", într-un cinematograf, vizionând filmele "", "Nosferatu", "Pe aripile vântului" și "Superman". Louis se întoarce la New Orleans în 1988 și constată că Lestat este încă în viață, dar o umbră a ceea ce a fost cândva. Louis îi dă involuntar lui Lestat o idee
Interviu cu un vampir (film) () [Corola-website/Science/325497_a_326826]