7,937 matches
-
de lucruri este creșterea a ceea ce Desmond Morris numește "violență fictivă": "Unii membri ai supertribului pot găsi un debușeu privindu-i pe alți oameni omorând răufăcători la televizor sau la cinema. Este semnificativ că în comunitățile puternic subordonate și reprimate, cinematografele locale difuzează filme violente într-o proporție foarte mare. De fapt, se poate argumenta că plăcerea de a trăi senzații provocate de violența fictivă este direct proporțională cu gradul de frustrare a celor ce vor să fie dominanți în viata
by EMIL STAN [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
sub toate formele de manifestare ale acesteia. Reunește în spațiile sale Muzeul Național de Artă Modernă, Muzeul Constantin Brâncuși, trei galerii destinate expozițiilor temporare, o mare bibliotecă și Institutul de cercetări și coordonare acustică/muzicală IRCAM, săli de conferințe și cinematograf, spații pentru copii, spații destinate programelor educative, librării, magazine. Așa cum este prezentat și în spațiul Forum, spațiu de acomodare, informare și documentare, Centrul "își propune printre alte manifestări un program de expoziții temporare orientate în jurul artei moderne și contemporane, punînd
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
din momentele de criză a muzeelor să fi fost determinat de evoluția rapidă pe scena artistică a curentelor, școlilor și tendințelor de la sfîrșitul secolului al XIX-lea. Apariția fotografiei și posibilitatea apropierii astfel a conținutului de individ, mai apoi a cinematografului și televiziunii au produs tot atîtea mutații în cîmpul prezenței imaginii. Era vizibilă o schimbare de atitudine: apropierea de imagine, multiplicarea, apoi imaginea în mișcare, pentru ca în anii '90 ai secolului XX să apară rețelele cu un flux neîntrerupt al
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
școlar, în mediul urban și rural. Componenta timp liber personal pentru segmentul tinerilor din mediul urban este asociată de cei intervievați cu activități pe calculator, în mod deosebit jocuri, jocuri în rețea și discuții pe chat, vizionarea unor filme la cinematograf, sau urmărirea programelor TV. Ne-ar fi interesat în mod deosebit să cunoaștem frecvența acestor activități, timpul mediu alocat. Oricum, constatăm impactul covîrșitor pe care îl au media și rețelele de comunicare virtuală, un interes deosebit, obsesiv pentru acestea, motiv
by IULIAN-DALIN IONEL TOMA [Corola-publishinghouse/Science/1016_a_2524]
-
Facultății de medicină, studenți ai Institutului medico-militar, medici voluntari, care asigurau asistența de urgență la sediu pentru cei aduși de Salvare sau cei care se prezentau direct solicitând ajutorul de urgență. A înființat la teatrele din Capitală și la unele cinematografe, pe timpul programului acestora, posturi de prim ajutor asigurând și personalul medical necesar. Din rapoartele de activitate ale Salvării aflăm că au onorat aceste activități de gardă zeci și zeci de tineri medici, de interni din ultimii ani ai Facultății de
Asistența urgențelor chirurgcale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
filmul românesc de ficțiune și propaganda politică în perioada 1912-1989. Pentru a trasa cadrul de discuție, într-un prim capitol se va formula o definiție a conceptului de propagandă. Apoi vor fi trecute în revistă, cronologic, intersecțiile dintre propagandă și cinematograf din primele decenii ale secolului XX, cu accent pe cinematograful de ficțiune. Prezentarea evoluției cinematografului sovietic de propagandă între anii 1918 și 1953 se impune întrucât, prin căderea României sub dominația URSS începând cu anul 1944, cinematografia românească va fi
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Pentru a trasa cadrul de discuție, într-un prim capitol se va formula o definiție a conceptului de propagandă. Apoi vor fi trecute în revistă, cronologic, intersecțiile dintre propagandă și cinematograf din primele decenii ale secolului XX, cu accent pe cinematograful de ficțiune. Prezentarea evoluției cinematografului sovietic de propagandă între anii 1918 și 1953 se impune întrucât, prin căderea României sub dominația URSS începând cu anul 1944, cinematografia românească va fi puternic marcată de modelul sovietic. Cinematograful de propagandă din România
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
discuție, într-un prim capitol se va formula o definiție a conceptului de propagandă. Apoi vor fi trecute în revistă, cronologic, intersecțiile dintre propagandă și cinematograf din primele decenii ale secolului XX, cu accent pe cinematograful de ficțiune. Prezentarea evoluției cinematografului sovietic de propagandă între anii 1918 și 1953 se impune întrucât, prin căderea României sub dominația URSS începând cu anul 1944, cinematografia românească va fi puternic marcată de modelul sovietic. Cinematograful de propagandă din România comunistă va fi analizat din
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
XX, cu accent pe cinematograful de ficțiune. Prezentarea evoluției cinematografului sovietic de propagandă între anii 1918 și 1953 se impune întrucât, prin căderea României sub dominația URSS începând cu anul 1944, cinematografia românească va fi puternic marcată de modelul sovietic. Cinematograful de propagandă din România comunistă va fi analizat din perspectiva evoluțiilor pe fiecare dintre cele patru decenii de dictatură în relație cu evenimentele politice interne și internaționale. Apoi, prin identificarea și descrierea temelor propagandistice cu cele mai mari frecvențe de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
țările, uniți-vă !” - imagine dinamică ; „Vă promit sânge, sudoare, lacrimi și, poate, victorie !” - imagine senzitivă ; „Deutschland über alles !” - imagine înalt atmosferică ; „Ich bin ein Berliner !” - imagine identificatoare ; „Nu ne vindem țara !” - imagine enormă, țara pe tarabă, tranșată. II. Propaganda și cinematograful Dată fiind natura fundamental imagistică a propagandei, întâlnirea dintre ea și cinematograful abia născut era inevitabilă. Ba chiar se poate spune, așa cum observa Alejandro Armengol, că propaganda a salvat cinematograful. La sfârșitul anului 1897, în vârstă de abia doi ani
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
victorie !” - imagine senzitivă ; „Deutschland über alles !” - imagine înalt atmosferică ; „Ich bin ein Berliner !” - imagine identificatoare ; „Nu ne vindem țara !” - imagine enormă, țara pe tarabă, tranșată. II. Propaganda și cinematograful Dată fiind natura fundamental imagistică a propagandei, întâlnirea dintre ea și cinematograful abia născut era inevitabilă. Ba chiar se poate spune, așa cum observa Alejandro Armengol, că propaganda a salvat cinematograful. La sfârșitul anului 1897, în vârstă de abia doi ani, copilul cinema se sufoca. Publicul se plictisise de „vederile” de circa un
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
țara !” - imagine enormă, țara pe tarabă, tranșată. II. Propaganda și cinematograful Dată fiind natura fundamental imagistică a propagandei, întâlnirea dintre ea și cinematograful abia născut era inevitabilă. Ba chiar se poate spune, așa cum observa Alejandro Armengol, că propaganda a salvat cinematograful. La sfârșitul anului 1897, în vârstă de abia doi ani, copilul cinema se sufoca. Publicul se plictisise de „vederile” de circa un minut cu tematică repetitivă, stagnante în raport cu primele filme Lumière : sosiri de trenuri prin gări, activități din viața cotidiană
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
gări, activități din viața cotidiană, travellinguri peisajere. În plus, numeroase incendii soldate cu victime, care porniseră de la aparatele de proiecție, îi descurajau pe proprietarii de săli să programeze filme. Conflictele juridice de proporții între principalii producători întregeau o priveliște dezolantă. Cinematograful părea tot mai mult o modă repede trecătoare. Izbucnirea războiului hispano-american pentru controlul Cubei a fost, în 1898, o adevărată mană cerească. Primele filme au fost turnate în Statele Unite chiar înaintea declanării ostilităților : imagini ale cavaleriei și marinei americane făcând
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de D.W. Griffith (1915), dacă nu punem la socoteală Independența României (1912). Fiu al unui fost ofițer sudist în războiul Nord contra Sud, Griffith era un nostalgic al cauzei statelor Confederației. El nu a realizat acest prim blockbuster al cinematografului în urma unei comenzi politice, chiar dacă președintele Woodrow Wilson a apreciat filmul în astfel de termeni : „E ca și cum ai scrie istorie cu lumina. Singurul meu regret e că totul este atât de teribil de adevărat”. Ținta lui Griffith a fost succesul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
a fost studiat la fotogramă de marii cineaști ruși ai anilor ’20 însărcinați de partid cu propaganda bolșevică în cinema. Primul război mondial aduce conștientizarea de către puterile beligerante a rolului de armă propagandistică și manipulatorie pe care îl poate juca cinematograful. Este primul război al imaginilor, primul conflict de mari propor ții mediatizat. Se folosesc în scop propagandistic reportajul cinematografic, filmul de actualități, didactic, de ficțiune. În Franța, în primă instanță, autoritățile au interzis filmările în zonele de front. Apoi, marii
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
lungmetraj de propagandă, Puterea militară a Franței, care cunoaște un succes deosebit atât în țară, cât și în Statele Unite. Realizatorul lui, Henri Desfontaines, teoretiza astfel scriindu-i profesorului său André Antoine, cunoscut regizor de teatru : În acest moment, nu interesează cinematograful în general. [...] E vorba de susținerea moralului, de evidențierea responsabilităților, a crimelor germane... și toate astea prin imagini pentru copii... Acum, propaganda se face și trebuie să se facă cu cărți poștale, nu cu opere de artă... Altfel, scopul, penetrarea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
era Wir Barbaren (1915), înfățișând un soldat german care se străduiește să salveze opere de artă dintr- un castel ocupat, imagine pusă la bătaie cu cele ale torționarilor germani, răspândite în toată lumea de către Aliați. Cel care conceptualizează importanța și viitorul cinematografului ca armă politico- militară este generalul Ludendorff, în iulie 1917 : Războiul a arătat că imaginea și filmul au o forță remarcabilă atunci când sunt utilizate ca mijloace de educare și ca instrumente de influență politică și militară. [...] Iată de ce este de
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
început să răspândească povești terifiante despre violurile și crimele comise de soldații Legiunii Străine. Această campanie de demonizare rasială a influențat pe termen lung opinia publică germană, pregătind-o pentru propaganda nazistă privind supremația rasei ariene în raport cu rasele „inferioare”. Datorită cinematografului, fenomenul de contrapropagandă a fost posibil să apară și fără contribuția dușmanului. Discursul oficial al Franței îi prezenta pe germani ca agresori, în vreme ce francezii nu făceau decât să se apere. În presă era omniprezentă tema barbariei Fritzilor, Hunilor sau, cu
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
relatat îndelung și cu cinism [...] mărturie a sălbăticiei foștilor noștri inamici...”. O notă stranie a Ministerului francez de Interne, datând din 1913, interzice, „în scopul evitării incidentelor din sălile de spectacol”, apariția uniformelor germane pe scenele teatrelor și pe ecranele cinematografelor. Așa se face că în filmele de război franceze din 1914 și 1915 soldații inamici nu se văd ! Abia în ianuarie 1916, prin autorizație oficială, Henri Pouctal introduce în filmul Alsace imagini cu militari germani. După aceea, ecranul se umple
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de trupele țarului, iar în Das Tagebuch des Dr. Hart, de Paul Leni, violențele comise de cazaci împotriva populației civile. Până la începutul anului 1916, filmul de ficțiune euro pean inspirat de război exaltă valorile civismului, onoarei, datoriei patriotice. În Franța, cinematograful mitologizează războiul așa cum o fac teatrul, literatura, presa scrisă. „Les notres” se năpustesc mereu cu elan asupra pozițiilor inamice, pe care le cuceresc, fără ca măcelurile produse cu acel prilej să fie înfățișate pe ecran. Scopul propagandistic principal este menținerea moralului
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
franțuzești, accesorii franțuzești, actori francezi în acest film, el este înainte de toate american. Minuțiozitatea, precizia, puterea sobră, adevărul, tactul cu care sunt alese detaliile, semnificația întregului fac din acest film o capodoperă a artei mute americane (Paris Midi). Începuturile influenței cinematografului asupra realității New York, 12 octombrie 1896. Candidatul republican în alegerile prezidențiale William McKinley se adresează suporterilor săi din New York fără să părăsească locuința sa din Ohio, printr- un film realizat cu o cameră Biograph. Cinematograful este utilizat pentru prima dată
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
americane (Paris Midi). Începuturile influenței cinematografului asupra realității New York, 12 octombrie 1896. Candidatul republican în alegerile prezidențiale William McKinley se adresează suporterilor săi din New York fără să părăsească locuința sa din Ohio, printr- un film realizat cu o cameră Biograph. Cinematograful este utilizat pentru prima dată ca mijloc de propagandă politică. Washington, 5 august 1897. Primul film publicitar, Admiral Cigarette, produs de Thomas Edison. Paris, 25 martie 1898. Polonezul Bolesław Matuszewski publică broșura intitutală Une nouvelle source d’histoire, în care
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Maudite soit la guerre (Blestemat fie războiul ), realizat în Belgia de Alfred Machin. Totuși, Charles Pathé nu duce gestul de curaj până la capăt, suspendând difuzarea filmului ca să nu ofenseze publicul prin mesajul antirăzboinic. August 1914. Guvernul austriac, îngrijorat de impactul cinematografului asupra opiniei publice, nu mai permite decât difuzarea de filme patriotice, interzicând importul de filme din statele inamice. Paris, 1 martie 1915. Prefectul poliției interzice difuzarea filmelor care conțin scene cu localități devastate de inamic. Pe 17 aprilie, în semn
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
nici un fel de morți violente câtă vreme un război e în desfășurare”. Tot poliția îl obligă la schimbări în scenariu pe Louis Feuillade, întrucât e nemulțumită de eșecurile repetate ale justiției în „Nopți de sânge”, episodul 10 al Vampirilor. IV. Cinematograful sovietic de propagandă E dificil de estimat contribuția cinematografiei sovietice la bolșevizarea populațiilor din URSS, dar invers, influența Revoluției bolșevice din octombrie 1917 asupra evoluției cinematografului se poate afirma fără dubii că a fost hotărâtoare. Visul lui Lenin, extinderea revoluției
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
de eșecurile repetate ale justiției în „Nopți de sânge”, episodul 10 al Vampirilor. IV. Cinematograful sovietic de propagandă E dificil de estimat contribuția cinematografiei sovietice la bolșevizarea populațiilor din URSS, dar invers, influența Revoluției bolșevice din octombrie 1917 asupra evoluției cinematografului se poate afirma fără dubii că a fost hotărâtoare. Visul lui Lenin, extinderea revoluției în întreaga lume, nu s- a împlinit, dar cineaștii sovietici ai anilor ’20 au înrâurit cinemaul mondial până în momentul de față, la două decenii de la dezintegrarea
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]