38,100 matches
-
ce au prilejuit, pe lângă necesara destindere, incursiuni în Portugalia profundă, și profund culturală încă din vremuri străvechi, care, să nu uităm, a fost timp de un secol una din marile puteri maritime ale lumii. Este poate momentul să menționez, pentru cititorii care au mai călătorit cu ocazii asemănătoare că, în ajunul începerii lucrărilor, soții Soares ne-au invitat la ei acasă, lucru care, cred eu, ar fi de neimaginat în Germania sau Franța, de exemplu! Aproape fără să vreau, prin intermediul uitatului
Et in Algarve ego... by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8970_a_10295]
-
tresăririle ființei umile și exprimând identități dintre cele mai generoase (limba, geniul, națiunea...). Exigențele capitalismului barbar nu modifică realitatea, ci, eventual, o tulbură. Piața tulbură, dar nu învinge o realitate totuși infailibilă. Ea, piața, se insinuează în raportul scriitorului cu cititorul. Dar cerințele pieței nu sunt întotdeauna și cerințele cititorului, care este și el derutat de multe ori, abătut de la exigențele proprii. Nici acestea nu sunt ascultate sau cultivate întotdeauna. Cititorul este și el o ființă cu suflet, nu oricând înțeleasă
Scrisul nu este un simplu produs de piață by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/8977_a_10302]
-
generoase (limba, geniul, națiunea...). Exigențele capitalismului barbar nu modifică realitatea, ci, eventual, o tulbură. Piața tulbură, dar nu învinge o realitate totuși infailibilă. Ea, piața, se insinuează în raportul scriitorului cu cititorul. Dar cerințele pieței nu sunt întotdeauna și cerințele cititorului, care este și el derutat de multe ori, abătut de la exigențele proprii. Nici acestea nu sunt ascultate sau cultivate întotdeauna. Cititorul este și el o ființă cu suflet, nu oricând înțeleasă. Influențat de comportamentul pieței, își modifică și el comportamentul
Scrisul nu este un simplu produs de piață by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/8977_a_10302]
-
totuși infailibilă. Ea, piața, se insinuează în raportul scriitorului cu cititorul. Dar cerințele pieței nu sunt întotdeauna și cerințele cititorului, care este și el derutat de multe ori, abătut de la exigențele proprii. Nici acestea nu sunt ascultate sau cultivate întotdeauna. Cititorul este și el o ființă cu suflet, nu oricând înțeleasă. Influențat de comportamentul pieței, își modifică și el comportamentul. Își însușește așteptări generate de pretențiile pieței. Interesată de profit, piața îl transformă foarte ușor în furnizor de profit pentru o
Scrisul nu este un simplu produs de piață by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/8977_a_10302]
-
înțeleasă. Influențat de comportamentul pieței, își modifică și el comportamentul. Își însușește așteptări generate de pretențiile pieței. Interesată de profit, piața îl transformă foarte ușor în furnizor de profit pentru o instanță goală, îndepăr-tându-l de ținta scrisului. Sau tot atât de bine cititorul îți asumă așteptările ființei înscrise într-un alt timp, al unui prezent ce îi face oferte inedite. Cum, de altfel, comportamentul cititorului este determinat și de posibilitățile financiare restrânse când e vorba să acceseze ofertele pieței. Oricum, atât scriitorul, cât
Scrisul nu este un simplu produs de piață by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/8977_a_10302]
-
transformă foarte ușor în furnizor de profit pentru o instanță goală, îndepăr-tându-l de ținta scrisului. Sau tot atât de bine cititorul îți asumă așteptările ființei înscrise într-un alt timp, al unui prezent ce îi face oferte inedite. Cum, de altfel, comportamentul cititorului este determinat și de posibilitățile financiare restrânse când e vorba să acceseze ofertele pieței. Oricum, atât scriitorul, cât și cititorul sunt afectați de un termen al relației care îi condiționează, dar nu îi rezolvă în întregime, eficient și în beneficiul
Scrisul nu este un simplu produs de piață by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/8977_a_10302]
-
asumă așteptările ființei înscrise într-un alt timp, al unui prezent ce îi face oferte inedite. Cum, de altfel, comportamentul cititorului este determinat și de posibilitățile financiare restrânse când e vorba să acceseze ofertele pieței. Oricum, atât scriitorul, cât și cititorul sunt afectați de un termen al relației care îi condiționează, dar nu îi rezolvă în întregime, eficient și în beneficiul lor. Există, desigur, și scriitori care se descurcă și în economia de piață, și încă de ieri, nu de azi
Scrisul nu este un simplu produs de piață by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/8977_a_10302]
-
produs de piață este forțată să-și asume o nouă condiție. Ea se suprapune peste ființa scrisului. În sistemul de piață, ea tinde să-și creeze propriul paradis, din care, deocamdată îi exclude tacit pe scriitor și tot atât de bine... pe cititor. În exercițiul românesc postdecembrist, a tins și ea să devină un produs industrial, a disipat rețeaua de distribuție existentă, a scăzut cuantumul financiar aferent al scriitorului (care este plătit mai prost). Asigură profit tipografiilor și, eventual, editurilor. Dincolo de faptul că
Scrisul nu este un simplu produs de piață by Olimpiu Nușfelean () [Corola-journal/Journalistic/8977_a_10302]
-
e decât o oglindă deformatoare pentru vibrațiile interioare incontrolabile. Atmosfera redată prin amănuntele specifice epocii reprezintă o sursă de pitoresc captivant, iar scriitura antrenantă și umorul savuros, datorat în cea mai mare parte jocului cu registrele stilistice, mențin treaz interesul cititorului și salvează romanul de pericolul, de multe ori iminent, al pateticului în exces. Trebuie menționat încă de la început că partea forte a romanul este dată de amprenta stilistică inconfundabilă a autoarei, dinamica, energia expresivă pierzându-se la orice încercare de
Prin lumea evgheniților by Dana Pîrvan-Jenaru () [Corola-journal/Journalistic/8983_a_10308]
-
interesant. Totuși am început să răsfoiesc cartea cu prudență, ca să nu mă trezesc păcălit de titlu. În cuvîntul înainte, Dan Ceul povestește că Irene și Grigore Arsene i-au propus să se gîndească la o carte despre România pentru uzul cititorilor din Uniunea Europeană. Lui îi place ideea, dar, lector pățit, se gîndește la o carte care să le spună ceva despre România mai întîi cititorilor din țară. Și alege în acest scop texte semnate de șase femei, care au trăit în
România lui Dan C. Mihăilescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8995_a_10320]
-
și Grigore Arsene i-au propus să se gîndească la o carte despre România pentru uzul cititorilor din Uniunea Europeană. Lui îi place ideea, dar, lector pățit, se gîndește la o carte care să le spună ceva despre România mai întîi cititorilor din țară. Și alege în acest scop texte semnate de șase femei, care au trăit în cam aceeași perioadă. Regina Maria, Martha Bibescu, Maria Cantacuzino-Enescu, Alice Voinescu, Elisabeta Rizea și Anița Nandriș-Cudla. Fiecare text are înainte o scurtă prezentare a
România lui Dan C. Mihăilescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8995_a_10320]
-
trec din denotația austeră în tangajul poematic al unei epopei fără sfîrșit. Sever cu lumea exterioară și de o suavitate extatică și blîndă cu cea interioară, din care nu lasă nimic în calea risipei, el se preschimbă, chiar sub ochii cititorului, în ceea ce este de fapt: într-un poet baroc, într-o sursă inepuizabilă de incantații, de construcții lexicale surprinzătoare, de inovații sintatctice și de expresivitate în sine, gratuită ca foșnetul trestiilor în vînt. Cerebralitatea sa, divagațiile teoretice și instrumentele obișnuite
Alexandru Chira, între transă și silogism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8993_a_10318]
-
și de expresivitate în sine, gratuită ca foșnetul trestiilor în vînt. Cerebralitatea sa, divagațiile teoretice și instrumentele obișnuite ale logicii, de care textele se impregnează pînă la saturație, sînt simple strategii de poet care se simte dator să întindă capcane cititorului naiv și să diversifice planurile de lectură. În esență, Alexandru Chira este un constructor atipic, posedat de mirajele sale lăuntrice, chinuit de iminența ciocnirii cu realitatea de fiecare zi, care folosește frecvent silogismul, de cele mai multe ori doar pentru a ieși
Alexandru Chira, între transă și silogism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8993_a_10318]
-
autorul ei este, așadar, chiar Daniela Chirion, iar de inexactitatea care însoțește fotografia mă fac singurul vinovat. Această rectificare trebuie înțeleasă și ca o restituire a imaginii proprietarului ei legitim, dar și ca o scuză prezentată deopotrivă artistei deposedate și cititorului dezinformat.
Alexandru Chira, între transă și silogism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/8993_a_10318]
-
Cronicar Drama pisicilor Cronicarul mărturisește că este un devotat cititor al rubricii SOS București , ținută în DILEMA Veche de Andrei Pippidi. Impărtășește îngrijorările sale pentru felul în care Capitala noastră se degradează pe zi ce trece, primind lovitură după lovitură tocmai din partea acelora care ar trebui să o gospodărească și
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/8976_a_10301]
-
în anii din urmă pentru a nu mai fi necesară, din partea mea, mimarea surprizei critice. Totuși, dacă o anume coerență se vede cu ochiul liber, proba definitivă a acesteia se poate regăsi în oricare, jucăușă, încercare de colaj pe care cititorul ar încerca-o. Un jazz pe voci. Traian T. Coșovei: "Sosesc pe rând paznicii singuratici ai farului - /grădina din spatele stației de salvare/ urcă treptele albe acum -/în urma lor timpul/va apăsa pe butonul sticlos al soneriei". Nichita Danilov: "Aburi ușori
Optzecismul pe înțelesul tuturor by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/8980_a_10305]
-
se achită, într-un volum de la Cugetarea - Georgescu Delafras, din '41, Al. Busuioceanu. Prezentată sobru, ca toate cărțile interbelicului tîrziu, purtînd, în ediția mea, o semnătură (de proprietar) din februarie '42, în cerneală, ediția include tot ce-i trebuie unui cititor pentru a-și începe lectura pe deplin lămurit. Adică, o pagină cu "lucrări literare de același autor", grupate pe eseuri, traduceri și ediții, cronologic. O notă a autorului, datată iulie '41, care precizează că eseurile sînt spicuite din Gândirea anilor
Suflul ideilor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8994_a_10319]
-
Sorin Lavric O teamă de care nu scapă nici unul dintre cititorii presei culturale este aceea de a nu fi păcălit. Nu vrem să fim păcăliți de insistența cu care reprezentanții mentalității dominante vor să ne convingă că lumea nu poate fi înțeleasă decît așa cum vor ei. Ca urmare a acestei temeri
Onestitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8979_a_10304]
-
al sintaxei folosite. Scrisul lui Ion Papuc are ceva din rafinamentul arhaic al scriitorilor de modă veche, rafinament vădit în lungirea frazei peste pragul obișnuit al modei actuale, dar și în imprimarea unui ritm lent, de curgere grea, care dă cititorului certitudinea unei profunzimi apăsătoare. Ion Papuc scrie profund, onest și fără calcule meschine. Iar desconsiderarea pe care o are față de scrisul facil, repezit și aruncat în pagină sub forma unor șarje telegrafice de o spontaneitate necizelată i-a indus, în
Onestitate by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/8979_a_10304]
-
în "Istoria literaturii române" - apărută în iulie 1941 - G. Călinescu n-ar fi putut discuta, chiar dacă ar fi vrut, o seamă de circumstanțe legate de scrisul lui Mircea Damian, pe atunci încă vii în memoria contemporanilor. Din "Dicționarul scriitorilor români" cititorii de astăzi pot afla, de pildă, că Mircea Damian a avut "o existență dezordonată și nomadă, trăind de pe o zi pe alta, peregrinând din oraș în oraș (Bistrița, Dej, Bacău, Galați, Constanța), întemeind sau colaborând la diverse publicații obscure. S-
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
răutatea aceasta conține parcă și un grăunte de ură. " Tot atâtea aprecieri ce nu prea pot stârni curiozitatea iubitorului de literatură. Mai nuanțat în judecarea lui Mircea Damian, I. Negoițescu ni-l aduce - în "Istoria literaturii române" - mai aproape de înțelegerea cititorului scriind: "Folosind în romanul "De-a curmezișul" (1935) un material autobiografic, urmând a fi utilizat probabil altă dată, cândva, de alții, tot ca document de epocă, Mircea Damian e în schimb veritabil artist în câteva din nuvelele strânse în culegerile
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
Mircea Damian nu înțelegea, însă, să se schimbe. Și când, către sfârșitul lui martie 1941, a obținut aprobarea să scoată o "gazetă obscură", ziarul "București", articolul de fond din 25 martie, semnat de el și intitulat " Bună ziua", și-a asigurat cititorii: "Ziarul nostru va fi un ziar liber în cea mai largă înțelegere a cuvântului. Știm: cuvântul "liber" sună ciudat sau nou ori pare, mai ales, lipsit de sens fiindcă a fost compromis. Vă asigurăm, însă, că o libertate de gândire
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
ajunge să tulbure piața și să creeze adesea o atmosferă dăunătoare intereselor Statului. Pentru că dacă un eveniment petrecut cu adevărat trăiește atâtea ceasuri sau atâtea zile și pe urmă moare - zvonul, dimpotrivă, stăruie, capătă suprafață, adâncime și uneori înțeles". Iar cititorii puteau trage concluziile ce se impuneau. Marți, 8 aprilie 1941, deci într-un moment când țara, total aliniată Reichului nazist și Italiei mussoliniene, se zbătea în tot felul de lipsuri, ziarul "București" informa că "Un om a declarat război foametei
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
să plătesc în viață totul, uneori cu dobânzi foarte sângeroase. Și ca să nu stau degeaba, fiindcă la închisoare zilele sunt lungi, iar nopțile nesfârșite, am scris cartea de față. Cum o fi ieșit, nu știu, întrucât e scrisă pe furiș. Cititorul să hotărască..." Jilava-Văcărești 1942 Eliberat, și după ce a publicat "Rogojina", în 1945, autorul ei n-a mai avut parte decât de doi ani de viață, până când a fost răpus de un cancer la gât, la 48 de ani.
Un scriitor uitat: Mircea Damian - Cum a scris Celula Nr. 13 și Rogojina by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/8965_a_10290]
-
Dar această falsă proză scurtă, cu douăzeci și șapte de "povestiri", cum scrie pe pagina de gardă, se organizează sub ochii noștri ca un jurnal romanesc ori un roman de notații diaristice, centrându-se pe experiențele eului, expunându-le privirii cititorului. Sinceritate maximă, patetism asumat, autenticitate fără halou literar, am zice, parcurgând episoadele de spital ale autorului-narator-protagonist, povestaș neobosit al vieții sale. Însă, așa cum nu avem aici proză propriu-zisă, pseudo-referențială, nu descoperim nici un jurnal în accepțiunea curentă, un document al mișcărilor
Un testament literar by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/8982_a_10307]