7,866 matches
-
prin faptul de a-și fi publicat cărțile în străinătate. Tot sub forma literaturii ""Samizdat"" circulă poeziile lui Iosif Brodski, expulzat în 1972 din URSS. - V. Tarsis scrie romanele satirice "Musca albastră" (1963), "Mesaj din casa de nebuni" (1965) și "Combinatul plăcerilor" (1967). În anul 1966 este expulzat din URSS. Proza literară a acestor ani cunoaște două orientări: - Tematizarea vieții la țară sau în provincie - Literatura zisă "urbană", cu descrierea problemelor din marile orașe La mijlocul anilor '80, o dată cu politica de transparență
Literatura rusă () [Corola-website/Science/305066_a_306395]
-
de meserii: un spital pentru bolnavi. Țăranii posedau pământ de împroprietărire 770 desetine. Proprietarul satului, d. E. Râșcan-Derojinski, posedă aci, la Răcăria și Nagoreni, peste 6860 desetine pământ. Pe parcursul anilor 60-70 se constituie un șir de întreprinderi industriale: fabrica de brânzeturi, combinatul de panificație, fabrica de uleiuri eterice, fabrica de confecții, stație avicolă de incubație, punct de colectare a tutunului. La Râșcani funcționau 5 organizații de construcții, coloana de transport auto ATB-17, coloana itercolhoznică de transporturi auto „Colhoztrans”, asociația raională „Moldplodovoșiprom”, tipografie
Rîșcani () [Corola-website/Science/305083_a_306412]
-
În anul 1963 Dondușeni devine centru raional și începe intensiv să se dezvolte infrastructura urbană, se deschide o bază auto, o organizație de construcții, instituții preșcolare, magazine, o întreprindere de reparație a drumurilor, etc. În anii 70 se pune temelia combinatului de carne. La aniversarea 100 de la întemeiere orașul Dondușeni avea o populație de peste 11.000 de locuitori. Chiar și în ziua de azi locuitorii satului Dondușeni numesc orașul Dondușeni - gara Dondușeni. Astfel, des poți auzi de la ei „am fost la
Dondușeni () [Corola-website/Science/305089_a_306418]
-
cele mai mari și dezvoltate orașe atât din nordul republicii, cât și din întreaga țară. După cel de al doilea război mondial, Lipcaniul se transformă într-un important centru industrial. În oraș s-au deschis fabrici de conserve, bere, unt, combinatul de panificație, de deservire socială și multe alte unități economice. În prezent este spre finalizare construcția podului peste râul Prut, fapt ce va da un imbold relațiilor de colaborare dintre agenții economici de pe ambele maluri și va permite înviorarea economică
Lipcani () [Corola-website/Science/305085_a_306414]
-
1947, în orășel apare prima întreprindere industrial - artelul ”Novîi trud”, care avea la început 42 de muncitori, un cal, un bou și o căruță și se situa într-o singură încăpere. Mai tîrziu, în 1959, această întreprindere este restructurată în combinatul industrial alimentar, iar în 1962 - în combinat de deservire social, unde se află și o secție de textile. În 1972 aici s-a instalat fabrica de coavoare. Tîrgul Romanovca se contopește cu nodul de căi ferate Basarabeasca îndeplinind pînă în
Basarabeasca () [Corola-website/Science/305082_a_306411]
-
artelul ”Novîi trud”, care avea la început 42 de muncitori, un cal, un bou și o căruță și se situa într-o singură încăpere. Mai tîrziu, în 1959, această întreprindere este restructurată în combinatul industrial alimentar, iar în 1962 - în combinat de deservire social, unde se află și o secție de textile. În 1972 aici s-a instalat fabrica de coavoare. Tîrgul Romanovca se contopește cu nodul de căi ferate Basarabeasca îndeplinind pînă în 1959 funcția de centru raional. Peste 10
Basarabeasca () [Corola-website/Science/305082_a_306411]
-
fabrica de coavoare. Tîrgul Romanovca se contopește cu nodul de căi ferate Basarabeasca îndeplinind pînă în 1959 funcția de centru raional. Peste 10 ani populația orașului Basrabeasca depăși 13 mii de locuitori, majoritatea angajați la panoul de locomotive și vagoane, combinatul industrial, fabrica de unt și brînzeturi, stația de reparare a tractoarelor, coloana mecanizată de meliorație. Printr-un decret din 1979 Basarabeasca devine iarăși reședință administrativă de raion. Se construiesc case de locuit cu multe etaje, uzina ”Dunărea” ( o filială a
Basarabeasca () [Corola-website/Science/305082_a_306411]
-
cel de al doilea război mondial în oraș au început să se construiască case cu multe etaje, deschise noi unități de producție, fabrica de panificație, de brânzeturi, de vinuri, de etero-oleoginoase, tipografia, baza de transport auto 25, organizația de construcție, combinatul de deservire socială, spitalul și policlinica, farmacii, stația veterinară, școala auto, școala profesională, librăria, grădinițe de copii, cinematograful, casa de cultură, stația sanitaro-epidemiologică. În 1998 apare primul ziar independent din orașul Leova "CUVANTUL LIBER" - . În orașul Leova s-a născut
Leova () [Corola-website/Science/305086_a_306415]
-
sunt calde și uscate iar iernile reci și blânde. Aici sunt diferite instituții administrative că școlii: școală rusă nr.77; liceul teoretic "A. Mateevici"; școală pentru tineret de Arte, grădiniță nr.33; primărie, casa de cultură, farmacie, spital, alimentare, minereuri, combinate(3), etc. Localitățile vecine sunt Porumbeni, Ciorescu, Măgdăcești, Hrușova. 1947-Primele experiențe în hrubele de piatră făcute de către academicianul Ungureanu Petru. Depunerea spre maturare a primului lot de vinuri spumante clasice. 1952-Fondarea Combinatului de Vinuri ”Cricova” Ș.A. 1954-Crearea colecției de vinuri
Cricova () [Corola-website/Science/305088_a_306417]
-
primărie, casa de cultură, farmacie, spital, alimentare, minereuri, combinate(3), etc. Localitățile vecine sunt Porumbeni, Ciorescu, Măgdăcești, Hrușova. 1947-Primele experiențe în hrubele de piatră făcute de către academicianul Ungureanu Petru. Depunerea spre maturare a primului lot de vinuri spumante clasice. 1952-Fondarea Combinatului de Vinuri ”Cricova” Ș.A. 1954-Crearea colecției de vinuri Cricova în baza vinurilordin colecția Moldovei și a vinurilor rare din colecția lui Goering revenite URSS în calitate de reparații după al 2-lea Război Mondial. 1957-Producerea spumantului clasic în cantități industriale. 1970-Crearea asociației
Cricova () [Corola-website/Science/305088_a_306417]
-
pe piețele mondiale. 1986-Fondarea întreprinderii de producerea a spumantului original. 1991-Trecerea de la economia centralizată la valorile economiei de piață. 1998-Fondarea centrului de business și turism „Cricova-Vin” 2001-Crearea bazei materiale proprii de plantații vinicole hipermoderne, clone divirozate. 2002-Decernarea Ordinului Republicii. 2004-Declararea Combinatului de Vinuri ”Cricova” Ș.A. ca obiect al patrimoniului național cultural al țării 2007-Reconstrucția Complexului de Degustare ”Cricova” 2008-Implementarea Sistemului ISO 9001 2009-Implementarea Sistemului de Management al Siguranței Alimentelor ISO-22000 2011-Reconstrucția fabricii de prelucrare primare a strugurilor 2012-Combinatul de Vinuri ”Cricova
Cricova () [Corola-website/Science/305088_a_306417]
-
școli 84 de pedagogi instruiau 763 de elevi. În 1961 biserica este închisă, luându-i-se icoanele. Biserica a fost transformată într-un depozit pentru cereale, apoi părăsită cu totul. În 1971 satul avea 3332 de locuitori. Aici se construiește combinatul piscicol, care produce anual circa 30 mii centnere de pește. În anul 1982 școala medie trece în clădire nouă modernă, cu 1200 de locuri. Reconstrucția bisericii începe în 1989, când a fost întocmit proiectul și devizul de cheltuieli. La 1
Crihana Veche, Cahul () [Corola-website/Science/305143_a_306472]
-
ruble, producția realizată fiind 2,3 mln ruble. Venitul net a constituit 527 mii ruble. Gospodăria dispunea de 72 de tractoare, 28 combine, 25 autocamioane. Sectorul de prelucrare era reprezentat de fabrică de vinuri, filiala asociației „Moldselhoztehnica”, filiala asociației „Moldplodovoșiprom”, combinatul avicol, punct de colectare a cerealelor. În anii 70, sec. XX, la Tîrnova funcționau școala profesională tehnică, 2 școli medii, casă de cultură cu instalație de cinematograf cu ecran lat, 2 biblioteci, casă a pionierilor, orchestră de muzică populară, oficiu
Tîrnova, Dondușeni () [Corola-website/Science/305160_a_306489]
-
colectate și prelucrate 649 tone de poamă, apoi n 1955 cifra depăși 3600 tone. În 1971 întreprinderea capătă statutul ”Fabrică experimentală de vinuri din Bardar”. Apoi a fost întemeiat un laborator științific modern, condus de tehnologul D.M.Vîsocianski. La prosperarea combinatului vinicol din Bardar au pus vîrtos umărul foștii directori Mihail Anfimkin(1951 - 1964), Larisa Diacova (1964 - 1987), Boris Duca (1987 - 1998), Ștefan Odagiu(1998 - 2001), actualul director Ion Plugaru. În noiembrie 1994 fabrica vinicolă din Bardar se reorganizează în societate
Bardar, Ialoveni () [Corola-website/Science/305183_a_306512]
-
Bocovăț, ci numai Valea Bucovățului și râul Bucovăț, limitându-se doar la satele de pe malul drept al acestuia. În anul 1952 Bucovăț devine orășel. În acea perioadă se dezvoltă activ industria orașului, se deschid întreprinderi de vinificație, fabrica de conserve, combinatul avicol, etc. Din anul 2002 Bucovăț este în relații de înfrățire cu orașul Appenino din Provincia Montefalcone, Italia, cu care efectuează schimburi socio-culturale și menține relații de colaborare. Suprafața totală a fondului funciar este de 789 ha, dintre care 286
Bucovăț () [Corola-website/Science/305247_a_306576]
-
candidat independent (Melnic Victor). Economia orașului este reprezentată de trei societăți pe acțiuni, o întreprindere cu răspundere limitată și 13 întreprinderi individuale. Cea mai mare întreprindere din teritoriu, ponderea căreia în economia orașului constituie peste 80%, este întreprinderea mixtă Moldo-Germană „Combinatul de zahăr” S.A., care prelucrează, depozitează și realizează zahăr din sfeclă de zahăr. În prezent, capacitatea de producție a combinatului este de 4.500 tone/zi. O altă întreprindere este „Gips-Biruința” care se ocupă cu producerea gipsului pentru construcție și
Biruința () [Corola-website/Science/305255_a_306584]
-
întreprinderi individuale. Cea mai mare întreprindere din teritoriu, ponderea căreia în economia orașului constituie peste 80%, este întreprinderea mixtă Moldo-Germană „Combinatul de zahăr” S.A., care prelucrează, depozitează și realizează zahăr din sfeclă de zahăr. În prezent, capacitatea de producție a combinatului este de 4.500 tone/zi. O altă întreprindere este „Gips-Biruința” care se ocupă cu producerea gipsului pentru construcție și cu destinație medicală. Întreprinderea „Multival” S.R.L. se ocupă cu prelucrarea melasei și obținerea spirtului pentru vinificație și ultima întreprindere din
Biruința () [Corola-website/Science/305255_a_306584]
-
64,55%, urmate de defalcări - 472,4 mii lei, ceia ce constituie 31,8%, restul revin veniturilor proprii. Până în anul 2002 bugetul local era format doar din defalcări 84,6% și venituri proprii. Principalul contribuabil în teritoriu este întreprinderea mixtă „Combinatul de zahăr” S.A. Cheltuielile publice locale sunt formate din 2 articole de bază: pentru educație - 80,3% și întreținerea aparatului primăriei și contabilitatea centralizată 13,6%, restul 6,1% sunt utilizate pentru activități de interes local.
Biruința () [Corola-website/Science/305255_a_306584]
-
gaz cu o lungime de 30 km. Petrom a inițiat proiecte acoperind diferite surse de energie convenționale și surse regenerabile (energie geotermală, energie eoliană, hidroenergie, energie solară) care nu au fost finalizate până în acest moment. În industria chimică din România, combinatul de produse chimice Doljchim contribuie semnificativ la producția de îngrășăminte chimice și metanol, atât pentru piața internă, cât și pentru export. În 2010, Petrom a înmagazinat un volum total de 708 mil. mc de gaze naturale în depozitele subterane, în comparație cu
OMV Petrom () [Corola-website/Science/306102_a_307431]
-
în Schleswig la 1 februarie 1864, au început luptele. Inițial, danezii au încercat să-și apere țara cu ajutorul "Danewerk", un zid de pământ antic, care însă s-a dovedit de neapărat. Danezii nu se puteau opune forțelor prusace și austriece combinate și nu puteau conta pe ajutorul aliaților lor din celelalte state scandinave (Danemarca încălcase Protocoalele). Al Doilea Război al Schleswigului s-a încheiat cu victoria armatelor aliate austro-prusace și cele două țări au preluat controlul Schleswigului și Holsteinului în urma acordului
Unificarea Germaniei () [Corola-website/Science/306173_a_307502]
-
a ziarului "Scînteia", „organ” al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român. Antena de pe această clădire a susținut pentru o vreme, începând din 1956, emițătorul Televiziunii Române. După anul 1989, Casa Scânteii a devenit cunoscută sub denumirea de Casa Presei Libere. Fostul Combinat Poligrafic „Casa Scânteii” s-a transformat și el, după 1989, în Regia Autonomă a Imprimeriilor „Coresi”. La rândul său, regia s-a transformat în februarie 1999 în Compania Națională a Imprimeriilor Coresi. Clădirea este un ansamblu format din patru laturi
Casa Scânteii () [Corola-website/Science/304736_a_306065]
-
fost un adevărat "conflict mondial". Caracterul mondial al conflictului, evident în zilele noastre, nu a fost sesizat de cei mai mulți politicieni și generali în anul 1939. Invadarea Poloniei a marcat declanșarea celui de-al doilea război mondial în Europa, conflict care combinat cu invazia japoneză în China începută în 1937 și cu războiul din Pacific declanșat în 1941, va forma ceea ce numim azi al doilea război mondial. Invadarea Poloniei va face ca Franța și Regatul Unit să declare război Germaniei pe 3
Invadarea Poloniei (1939) () [Corola-website/Science/304828_a_306157]
-
Suceava, dar și cartierul cu cel mai mare număr de locuitori, aproape o treime dintre suceveni locuind în această zonă. Începând din 1959, în valea râului Suceava, care despărțea odinioară comuna Burdujeni de orașul Suceava, au fost construite fabrici și combinate industriale, care au unit practic cele două localități. Astfel, în partea de sud a cartierului, pe malul stâng al râului Suceava, a apărut platforma industrială „Valea Sucevei”, cea mai mare zonă industrială a orașului. O mare parte dintre locuitorii din
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]
-
apărut platforma industrială „Valea Sucevei”, cea mai mare zonă industrială a orașului. O mare parte dintre locuitorii din Burdujeni, dar și din restul orașului au lucrat, în perioada regimului comunist, la unitățile industriale de aici. Primele întreprinderi deschise au fost Combinatul de Prelucrare a Lemnului (CPL, în 1959) și Combinatul de Celuloză și Hârtie (CCH, în 1962). Au fost construite apoi: Întreprinderea de Utilaje și Piese de Schimb (IUPS), Întreprinderea de Mașini Unelte (IMUS), Întreprinderea de Reparații Auto (IRA), Întreprinderea de
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]
-
industrială a orașului. O mare parte dintre locuitorii din Burdujeni, dar și din restul orașului au lucrat, în perioada regimului comunist, la unitățile industriale de aici. Primele întreprinderi deschise au fost Combinatul de Prelucrare a Lemnului (CPL, în 1959) și Combinatul de Celuloză și Hârtie (CCH, în 1962). Au fost construite apoi: Întreprinderea de Utilaje și Piese de Schimb (IUPS), Întreprinderea de Mașini Unelte (IMUS), Întreprinderea de Reparații Auto (IRA), Întreprinderea de Fibre Artificiale (IFA), termocentrala, stația de epurare a orașului
Burdujeni () [Corola-website/Science/305626_a_306955]