10,875 matches
-
fost imposibil. Amabilul și relaxatul reprezentant al companiei Aer Lingus n-a vrut să-mi vândă biletul decât într-o manieră relaxată și nonșalantă. Între o discuție despre președinția Rusiei (nu-i așa că băutura îți aduce numai necazuri?) și o conversație despre vreme (să sperăm că n-o să plouă curând), am reușit și eu să-mi fac rost de un bilet pe o cursă care pleca în scurtă vreme la Londra. N-au fost nici un fel de probleme. Mare păcat, m-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
cu disperare să-mi exersez proasta dispoziție. Să mă pregătesc pentru adevăratul război în care aveam să fiu implicată mai târziu. Dar nu mi-a mers. Apoi mi s-a făcut rușine de mine și-am încercat să înjgheb o conversație cu omul de afaceri, zâmbindu-i mai mult decât ar fi fost cazul atunci când mi-a trecut tava cu mâncare, oferindu-mă, cu delicatețe, să-i deschid cutiuța de lapte atunci când am văzut că nu reușea, cedându-i bomboana mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
că și Anna era superbă. Dar Kate era și mai superbă. Începuse să-și formeze propria personalitate. Când îi vorbeai, scotea niște sunete gângurite, iar uneori râdea și se uita în ochii tăi. Era aproape ca și când ai fi purtat o conversație cu ea. Momentan, nu râdea prea mult. Fețișoarea ei durdulie era de un roz aprins și strălucea sub pălăria de soare galbenă. Kate părea că nu mai voia să stea la soare. „Mi-e cald și m-am plictisit“, spunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
ai putea imagina. Poate, a conchis Adam, dar ar trebui s-o vezi. E splendidă. Ar trebui să aibă un nume frumos. Mirabelle sau ... Ăsta nu-i un restaurant? l-am întrerupt. Nu-mi plăcea direcția pe care o luase conversația noastră. Mai ales cu Kate prin preajmă. Nu voiam ca fiica mea să dezvolte vreun complex. Dumnezeu știa că deja avea destule chestii împotrivă. Mi-era teamă ca nu cumva peste treizeci de ani, când Kate avea să fie dependentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
simple, visele, incursiunile psihologice, tușele de deriziune, abstract sau absurd, picturalizarea ori simplificarea spațiului, axele subconștientului, halucinațiile, modificările temporale, contururile nete sau difuze, rupturile de formă, rupturile de fond, rupturile de atmosferă, costum, echilibru, profunzimea cîmpului, planul secund, jocul secund, conversația directă alături de cea imaginară, Întrepătrunse sau distincte, vocea „peridiegetică” (Metz), debreiajul (treceri de la o primă povestire la o a doua), condensările și deformările vizuale, dozarea tensiunii, efectele de apnee, asfixia, violența, repetiția, unghiurile inedite, digresiunile, devierile, derapajele, simbolismul, cadrajele sacadate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
povestiri (neegalatul volum de proză scurtă al lui J. D. Salinger), Micul prinț, Marele Gatsby, Infernul tandreței, Ajutorul de călău, Cevengur, Geamilia, Maestrul și Margareta, Fiesta, Vorbește, memorie. Iarna vrajbei noastre, Lumină de octombrie, Barnaba, omul munților, Războiul sfîrșitului lumii, Conversație la Catedrala, Povestea Erendirei și a nesăbuitei sale bunici, Parfumul, Un veac de singurătate, Concert baroc, Harpa și umbra, Cei trei mușchetari, Golem, Justiție, trilogia lui Manuel Scorza, Herzog, Raport către El Greco, Don Quijote, Bibliografia generală, Pluta de piatră, Alte glasuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
generația oarecum tînără. În Thelma și Louise (realizat În 1991), e greu de spus pe cine admiri mai mult Între Davis și Sarandon (cu sînii ei excepționali, blonzi, de mare actriță. Acum pleoștiți.). Am spus pe undeva, cred, Într-o conversație, că școala de film americană se distinge prin cîteva teme unde e imbatabilă. Una dintre ele, poate principala, cea a drumului, de regulă parcurs de un duo care traversează Într-o mașină America, realul și diferite stări afective; motivație pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de naștere la zi, examene de laborator sofisticate, pedigree, balcon, Îi voi scrie diseară. Pentru că ea este Helena, femeia misterioasă de curînd sosită-n oraș cu dorința de-a se răzbuna pe Gene Hackman, care-i ucisese tatăl Într-o Conversație pierdută. În acest scop, actrița poartă cămășuțe de noapte adezive, cizme negre, și-l omoară. C-un glonț obișnuit, ce produce Însă-n pieptul lui Gene o gaură prin care trec razele solare, spectatorul se bucură că s-a făcut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
treptat formatul uman, privîndu-l de-o particularitate dinamică, bucuria de a trăi, pe care aici o văd prezentă peste tot. E o presupunere. Dar În țara asta poți prea lesne și numai În chip misterios lega, În lipsa acestei presupuneri, o conversație despre Antonioni sau Joyce cu un inginer constructor, de pildă. Și uite-așa a Început prima mea dragoste la prima vedere cu un popor, imposibilă și perversă, descoperind o lume cunoscută pe care nu aveam cum s-o cunosc, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
după numele autorului de blănuri. Dacă Ion Vianu ne spune că blana e un simbol al ambivalenței sexuale, Sacher-Mason susține că Venus o poartă ca să nu răcească. Cartea Înflorește În descrieri de peisaje și toalete și e hașurată cu nenumărate conversații cu replici lungi, filozofice, oribile, ca Între iubiți. Dacă așa se vorbea spre sfîrșitul secolului XIX cînd a fost scrisă capodopera, nu mă mir c-a Început Primul Război Mondial. Să dezvoltăm. La Început personajele se află Într-o vilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
pagini mai tîrziu, Wanda-l biciuiește și Îi place, pentru că el a trezit elemente periculoase În natura ei. Și cînd În sfîrșit, la p. 88, pieptul ei gol se mlădie și citeam cu sufletul la gură, ăsta-și pierde cunoștința. Urmează conversație. Postcoital, Wanda formulează contractul prin care Severin Îi va deveni servitor. În Italia ea Își dă seama de natura lui de cîine. O să-l cheme Gregor. Ajunși la Florența, masochistul semnează convenția prin care poate fi umilit, bătut și chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
ale ochelarilor Îi dădeau un aer de tip neîndurător. El i-a răspuns că neîndurător e mai bine decît moale - căpitanii-băieței au nevoie de ajutor. Ea a rîs. Asta se Întîmpla acum cîțiva ani, cînd ei doi mai rîdeau... Plasă conversația În timp: spre sfîrșitul lui 1954. Inez, analitică: Ești o hienă dacă te-ai dus să-l vezi pe omul ăla, pe Stensland, cum moare. Un an și jumătate după Nite Owl. Azi se făceau patru ani și nouă luni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
care avea o revistă de scandal, a fost asasinat cam În aceeași vreme? — Da. Caz nerezolvat. — Îți amintești ca Vincennes să fi vorbit despre asta? Nu, dar se zvonește că el și Hudgens erau amici. Ed zîmbi. — Mulțumesc, domnule sergent. Conversația noastră este neoficială, dar doresc să nu o relatezi nimănui. S-a Înțeles? Stathis se ridică În picioare. — Nu vorbesc, dar Îmi pare rău de Vincennes. Am auzit că ajunge la douăj’ de ani În cîteva luni. Cred c-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
și sărutați, salutați și felicitați, îmbiați cu băuturi, întrebați de noutățile din viața lor și de starea sănătății lor. Rebecca nu putea distinge jumătate din chipuri; nici n-a știut un timp cu cine vorbea și amintirea ei despre fiecare conversație va rămâne ulterior pentru totdeauna tulbure, fără contur. Cât despre noi, vom profita între timp de ocazia oferită de această adunare pentru a cunoaște mai bine, în special patru membri ai familiei. Iată-l mai întâi pe Thomas Winshaw: treizeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
bună colegilor mei. Foarte bună. — Adevărat? Cum anume? Thomas începe să-i relateze o discuție care avusese loc între funcționarii superiori ai băncii la un dejun în City într-o după-amiază de vineri; dejun la care fusese invitat și Mark. Conversația se orientase spre demisia recentă a unuia dintre asociați în urma rolului asumat de bancă în criza din Kuweit. Thomas se simte dator să-i explice detaliile crizei lui Mildred, presupunând că, femeie fiind, nu știa nimic despre ea. De aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
tot mai mult. Ei bine, probabil că ideea le trecuse tuturor prin minte, înțelegi, dar el a fost singurul care a avut curajul s-o spună deschis. Se întoarce spre Mark, a cărui față a rămas total neutră în timpul acestei conversații. O să ajungi departe în domeniul bancar, dragă Mark. Foarte departe. Mark zâmbește. — A, ca să fiu sincer, nu cred că mi se potrivește acest domeniu. Aș prefera să fiu în miezul lucrurilor. Dar îți mulțumesc că mi-ai oferit această șansă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
adult față de un copil naiv -, ceea ce provoacă răspunsul ei insolent. Știi ceva, tati spunea întotdeauna că tu și mătușa Tabitha sunteți ciudații familiei. Dorothy pune jos paharul, își face loc pe lângă unchiul ei și se duce repede să se alăture conversației din cealaltă parte a încăperii. Între timp, sus, în camera copiilor sunt alți doi membri care vor avea un rol în istoria familiei. Roddy și Hilary, de nouă și șapte ani, s-au plictisit de căluțul de lemn, de trenulețul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
bucurase de la început fusese prezența soției lui, Rebecca, de care era tot mai dependent în ultimii ani pentru a-l ocroti de familia sa detestată. Acum, în absența ei, este silit să-și petreacă o mare parte a serii făcând conversație cu sora lui, Olivia; Olivia cea seacă și acră, iremediabil loială pedigriului familiei Winshaw, până într-atât încât s-a măritat cu unul din propriii ei veri și care turuie acum nemilos despre administrarea domeniului, despre iminenta înnobilare a soțului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
dar nu voiam să recunoaștem asta unul față de celălalt și reușeam să ne descurcăm improvizând: o combinație între jocul de dame și de fotbal cu pioni. Mama, retrasă și gânditoare ca întotdeauna, se uita pe geam: sau poate că asculta conversația din față. — Ce se-ntâmplă? spuse bunicul. Vrei să faci economie de benzină? Tata nu-l băgă în seamă. Aici poți să mergi cu optzeci la oră, continuă el. Viteza maximă e de optzeci la oră. Nu vrem să ajungem
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
clipă. Simțeam clocotind în mine o nouă energie, și tentația de a râde, deși părea bizară, era foarte puternică. — Știi ce e ciudat? am spus. Să-ți spun ce este cu adevărat ciudat? — Te rog. — Aceasta este cea mai lungă conversație pe care am purtat-o - adică am vorbit cel mai mult cu cineva - de vreo doi ani încoace. Cred că de mai mult de doi ani. A fost cea mai lungă. Fiona râse, nevenindu-i să creadă. — Dar n-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
istoricului ei oficial. Și cu cât obțineam mai greu fapte solide și demonstrabile, cu atât mai des trebuia să-mi folosesc imaginația în relatarea lor, adăugând incidente despre care aveam doar o vagă cunoștință, speculând motivații psihologice sau chiar inventând conversații. (Da, inventând, nu ocolesc acest cuvânt, chiar dacă mă ferisem s-o fac timp de aproape cinci ani). Și astfel, a renăscut, din scârba față de acești oameni, personalitatea mea literară și aceasta a dus la o schimbare de perspectivă, la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
rog, Patrick, spune-mi. — Păi... Se ridică și se duse la fereastră. Parcarea și zidul de cărămidă nu păreau să-l inspire. Nu cred că îți amintești despre ce am vorbit când ne-am văzut ultima oară, nu? Ultima noastră conversație din urmă cu atâția ani... Mi-o aminteam perfect. — În clipa asta, nu. Am vorbit mult despre scrierile tale. Am vorbit mult despre ultima ta carte și despre viitoarea carte și despre cea pe care o scriai atunci. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
cum de poți spune că nu există pasiune în carte. — Poate că „pasiune“ nu e cuvântul potrivit. Ezită, dar doar o secundă. De fapt, nu acesta a fost cuvântul pe care l-am folosit când am avut prima oară această conversație. Ca să fiu absolut sincer, Michael, am spus că din cartea ta lipsea sexul - sexul a fost cuvântul pe care l-am folosit, acum mi-am aminit - și apoi am continuat făcând speculații pe ideea că asta ar putea să însemne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
există nici o condiție - spirituală, metafizică, psihologică sau emoțională - care să nu poată fi exprimată matematic, printr-o formulă oarecare. (Lucrarea pare să fi făcut oarece impresie: Gillam i-a spus unchiului, în treacăt, că titlul ei era invariabil amintit în conversații ori de câte ori era menționat numele meu.) După dejun, unchiul și cu mine am băut ceaiul în apartamentul meu. L-am felicitat că a reușit să-l ia peste picior pe Gillam, dar el m-a asigurat că vorbise foarte serios și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
și mă disprețuiește. Nu-mi răspunde niciodată la salut nici la Comisii, nici în Cameră. Am stat șase ani, fir-ar să fie, pe băncile astea și nu mă las până n-o să mă aleg cu ceva. 8 noiembrie 1967 Conversație scurtă, dar umilitoare cu Richard Crossmanân salonul de ceai azi după-amiază. S-a oprit ostentativ lângă mine ca să mă felicite pentru numire, dar i se simțea ironia în glas. Am auzit-o clar. Ticăosul! Ei și ce? Subsecretar al parlamentului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]