10,007 matches
-
făcut simțit din ce în ce mai mult ca o binefacere. Am putea spune că a perfecționat și a făcut să progreseze arta bunelor relații între oameni: prietenia ca artă care împodobește, înnobilează și dăruiește totul în jurul ei. Spiritul de partid era atunci în culmea violenței sale. Ea dezarma mâniile, îndulcea asperitățile, îți lua brutalitatea și îți inocula indulgența. Nu se dădea bătută până nu făcea să se întâlnească la ea prieteni de apartenențe politice diferite, până nu-i făcea să se împace sub puterea
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
sarmato-miocene) argilo-nisipoase (cu subțiri și discontinui intercalații grezoase), în care s-au adâncit văile, plus depozite cuaternare continentale, de alunecare locală (pornituri) pe unii versanți, și de acumulare aluvială (luto-nisipoasă sau nisipo-pietroasă) pe fundul văilor curgătoare. Relieful este reprezentat prin culmi deluroase paralele N-S, cu înălțimi de 300-450m (maximum de altitudine fiind de 485m în D.Măngălăriei și de 481m în D.Țâioara din N și NE regiunii), ce alternează cu văi adânci și relativ înguste, cele mai importante fiind
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
județului Vaslui Limitele, relieful și vegetația Comunei Voinești Climatul temperat, moderat continental, cu valori medii anuale termice de 8,50-9,50C și pluviometrice de 550-650mm, favorizează o vegetație forestieră de stejereto-carpinete cu arțar, jugastru, tei etc., doar parțial conservate pe culmile deluroase mijlocii, și de goruneto-făgete cu paltin, mesteacăn ș.a., sub formă de masive aproape compacte pe culmile mai înalte, în timp ce pe culmile mai joase și versanții văilor domină o vegetație de silvostepă (pajiști cu rare pâlcuri sau fragmente de pădure
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de 8,50-9,50C și pluviometrice de 550-650mm, favorizează o vegetație forestieră de stejereto-carpinete cu arțar, jugastru, tei etc., doar parțial conservate pe culmile deluroase mijlocii, și de goruneto-făgete cu paltin, mesteacăn ș.a., sub formă de masive aproape compacte pe culmile mai înalte, în timp ce pe culmile mai joase și versanții văilor domină o vegetație de silvostepă (pajiști cu rare pâlcuri sau fragmente de pădure), înlocuită aproape în totalitate prin culturi agro-viti-pomicole, ce exprimă caracterul economic de bază al comunei Voinești. O
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
pluviometrice de 550-650mm, favorizează o vegetație forestieră de stejereto-carpinete cu arțar, jugastru, tei etc., doar parțial conservate pe culmile deluroase mijlocii, și de goruneto-făgete cu paltin, mesteacăn ș.a., sub formă de masive aproape compacte pe culmile mai înalte, în timp ce pe culmile mai joase și versanții văilor domină o vegetație de silvostepă (pajiști cu rare pâlcuri sau fragmente de pădure), înlocuită aproape în totalitate prin culturi agro-viti-pomicole, ce exprimă caracterul economic de bază al comunei Voinești. O statistică a utilizării teritoriului comunal
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
omise când este vorba de tributuri umane în vremuri de război și de tot felul de tributuri financiare sau de voturi electorale. Dealurile, atât de reprezentative în peisajul regiunii, se constituie ca element dominant și în relieful Stâncășenilor. Două sunt culmile deluroase, paralele pe direcția nord-sud, ce încadrează valea satului nostru: Dealul Iezerului de la vest, ce separă Valea Stâncășenilor de Valea Iezerului și Dealul Corodeștilor de la est, ce separă valea noastră de Valea Studinețului (de asemenea, afluent al Tutovei, cu care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de Valea Studinețului (de asemenea, afluent al Tutovei, cu care confluiază la Iana-Hălărești). Dealul Corodeștilor, cu importantul punct trigonometric din Vârful Gugiumanu (441m), este component al uneia dintre cele mai importante dintre Colinele Tutovei, colină care începe din nord, de la Culmea Racovei prin D.Măngălăriei (485m) și se continuă spre sud prin D.Obârșenilor (care în Vârful Țâioara atinge 481m) D.Măgura (470m) D.Gugiumanu (441m) D.Cociuba (390m) D.Tigăii (310m) până la confluența Studinețului cu Valea Tutovei de la Hălărești. Printre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
481m) D.Măgura (470m) D.Gugiumanu (441m) D.Cociuba (390m) D.Tigăii (310m) până la confluența Studinețului cu Valea Tutovei de la Hălărești. Printre înălțimile Gugiumanu și Cociuba trece drumul transversal ce leagă Stâncășenii cu Corodeștii. Dealul Iezerului se înscrie pe o culme secundară nord-sud, reprezentată prin D.Lesa (332m) D.Iezer (260m) D.Onești (221m), culme desprinsă de valea mai tânără a Stâncășenilor (prin adâncire și evoluție regresivă spre nord) din corpul principal al culmii Obârșeni-Corodești, cu care se leagă prin înșeuarea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
confluența Studinețului cu Valea Tutovei de la Hălărești. Printre înălțimile Gugiumanu și Cociuba trece drumul transversal ce leagă Stâncășenii cu Corodeștii. Dealul Iezerului se înscrie pe o culme secundară nord-sud, reprezentată prin D.Lesa (332m) D.Iezer (260m) D.Onești (221m), culme desprinsă de valea mai tânără a Stâncășenilor (prin adâncire și evoluție regresivă spre nord) din corpul principal al culmii Obârșeni-Corodești, cu care se leagă prin înșeuarea Gârdeștilor. Este locul prin care trece drumul ce leagă satul Stâncășeni cu satul Gârdești
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Corodeștii. Dealul Iezerului se înscrie pe o culme secundară nord-sud, reprezentată prin D.Lesa (332m) D.Iezer (260m) D.Onești (221m), culme desprinsă de valea mai tânără a Stâncășenilor (prin adâncire și evoluție regresivă spre nord) din corpul principal al culmii Obârșeni-Corodești, cu care se leagă prin înșeuarea Gârdeștilor. Este locul prin care trece drumul ce leagă satul Stâncășeni cu satul Gârdești de pe Valea Iezerului și mai departe cu centrul de comună, satul Voinești, din apropierea văii Tutova. Cu satul Iezer (Ezăr
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
văii Tutova. Cu satul Iezer (Ezăr), cel mai apropiat de Stâncășeni, legătura se face printr-un drum de țară, sau și mai direct, printr-o potecă peste Dealul Bisericii. Important pentru sătenii noștri este și Dealul Fântânelelor (313m), component al culmii unitare ce pleacă din Dealul Ghelmegioaei (cu punctul trigonometric 345m), la nord-est de satul Voinești, și se continuă spre sud cu D.Cârțibașu (305m) D.Pădurea Sânzănești (325m) D. Fântânele (313m) D.Chilia (cu punctul trigonometric 318m și Pădurea Ruși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
drumului. La întrebarea noastră dacă putem continua mersul pe Valea Stâncășenilor ni s-a răspuns că este imposibil, căci de mult timp nu s-a mai refăcut nici un pod din cele distruse de torenți. Am fost nevoiți să urcăm pe culmea Dealului Iezer (dintre cele două văi Iezerului și Stâncășenilor), culme îngustă, cu cioate sau gropi ale acestora (din vechea pădure ce o acoperea). Am admirat răbdarea și măiestria deosebită a colegului de a fi asigurat mașinii echilibristica necesară ajungerii în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Stâncășenilor ni s-a răspuns că este imposibil, căci de mult timp nu s-a mai refăcut nici un pod din cele distruse de torenți. Am fost nevoiți să urcăm pe culmea Dealului Iezer (dintre cele două văi Iezerului și Stâncășenilor), culme îngustă, cu cioate sau gropi ale acestora (din vechea pădure ce o acoperea). Am admirat răbdarea și măiestria deosebită a colegului de a fi asigurat mașinii echilibristica necesară ajungerii în sat. Faptul însă că am putut să-mi revăd satul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
beneficiară a atâtor utilități moderne). Și când te gândești că multe s-ar rezolva printr-o singură șosea de numai 15km între Stâncășeni și Gura Iezerului, măcar bine prunduită și cu toate accesoriile (îndeosebi poduri) în bună stare de funcționare. Culmile acestor dealuri au fost, până nu demult, bine împădurite cu arbori de mare utilitate directă, gospodărească, dar și indirectă, pentru protecția solului și ameliorarea climatului. Stejarul, gorunul, arțarul, jugastrul, paltinul, ulmul, teiul, carpenul, fagul și numeroase esențe de arbuști făceau
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
până nu demult, bine împădurite cu arbori de mare utilitate directă, gospodărească, dar și indirectă, pentru protecția solului și ameliorarea climatului. Stejarul, gorunul, arțarul, jugastrul, paltinul, ulmul, teiul, carpenul, fagul și numeroase esențe de arbuști făceau fala acestor păduri de culme, care adesea coborau și pe versanți, cu rol de stăvilire a eroziunii terenului și alunecărilor. Trecerea de la proprietatea în devălmășie la proprietatea privată, individuală s-a făcut cu atribuirea nu numai de loturi agricole, ci și de suprafețe limitate de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
ne invita și pe noi la această sărbătorire). Cât privește drumul, nu numai că își dublează kilometrajul, dar are două sectoare care se impun atenției din motive diferite: primul, între Stâncășeni și șeaua Gârdeștilor, pentru care am preferat drumul de culme al Dealului Iezerului D.Lesa, pentru a vedea pădurea menționată de care mă leagă atâtea amintiri. Drumul e acceptabil, doar că este îngust și puțin umblat. În schimb, pădurea de culme aproape compactă în trecut, inclusiv pădurea visurilor mele, lipsește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
și șeaua Gârdeștilor, pentru care am preferat drumul de culme al Dealului Iezerului D.Lesa, pentru a vedea pădurea menționată de care mă leagă atâtea amintiri. Drumul e acceptabil, doar că este îngust și puțin umblat. În schimb, pădurea de culme aproape compactă în trecut, inclusiv pădurea visurilor mele, lipsește cu desăvârșire ... nici un copăcel măcar ce să mai amintească că a fost cândva pădure; al doilea sector, respectiv coborârea abruptă din șeaua Dealului Gârdeștilor spre satul Gârdești de pe Valea Iezerului nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
o mamă văduvă și singură, a optat pentru "lăsarea la vatră". Deși i-a făcut cinste, opțiunea nu trebuie să surprindă ... chemarea sângelui și a pământului erau cele două deziderate majore ale unui țăran, mai ales ale unui țăran răzeș. Culmea a fost însă că, în drum spre descazarmare, citește într-un ziar (din mâna unui coleg ce alesese rămânerea în armată) că la Curtea de Argeș se organizează pe țară o "Școală de notari comunali", cu internat și școlarizare gratuită pe timp
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
De la Stâncășeni, pentru a ajunge la șoseaua de pe Valea Tutovei unde să prindem autobuzul de Bacău-Bârlad, trebuia să escaladăm cele două dealuri care se interpuneau: D.Iezerului și D.Fântânelelor, despărțite de V.Iezerului. După ce traversăm pădurea și ajungem pe culmea celui de al doilea deal ... ce credeți? ... bucurie sau ghinion? ... ne întâlnim cu tata ... care, după vreo doi ani de front, obținuse o permisie de câteva zile. În bucuria revederii am dat fuga să-l îmbrățișăm, dar privirea lui severă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Eram într-o zi de Paște, copil de 9-10 ani. Tata mă trezește în zori să mănânc ceva și să merg cu boii la păscut ... "căci ei nu știu de sărbători". Mi-a indicat să merg cu ei păscând pe culmea Dealului Iezerului până în poienile pădurii noastre de pe "Lesa". A fost pentru mine o tortură, nu pentru treaba în sine căci o mai făcusem și altă dată, nici pentru că boii, fiind slobozi, o luau când într-o parte când în alta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
pentru obținerea "Diplomei de Învățător", în iunie 1945. Evenimente personale din perioada școlarizării bârlădene au fost, desigur, mai multe, dar două mi-au rămas întipărite prin importanța cu care m-au marcat atunci, fără consecințe ulterioare... Primul s-a întâmplat ... culmea ... la o teză de sfârșit de an la "geografie", obiect care mi-a plăcut de la început ... dată fiind originea mea țărănească pe de-o parte și lecțiile antrenante prin conținutul și atractivitatea lor ținute de profesorul și directorul școlii de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
avea legătură cu cele ce urmează. Deși mă pregătisem intens la Bârlad ... examenul de diferențe mi s-a părut mult mai greu decât m-am așteptat. Cei 12 candidați care ne-am prezentat cu "aprobări" ... șase normaliști și șase seminariști (culmea ... am rămas stupefiat că acel Mihai Prăvălici care a obținut aprobarea de la Minister și pentru mine nu numai că nu s-a prezentat, dar nu ne-am mai văzut și nici nu am mai auzit nimic despre el) am fost
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
cât să-și aprovizioneze "pipa" (cum glumea el) dar și prin exemplul de dârzenie, fără a se tângui, cu care își înfrunta viața. Mai mult, eu fiind un timp coleg de birou cu domnia-sa, am asistat la o discuție ... culmea, o discuție aprinsă ... între el și domnul Gugiuman ... fostul său student, acum șef de catedră ... care-l implora să-i dea un memoriu de activitate, cerut de Academia de la București, spre a-l face membru al Academiei Române. Nu a acceptat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Humorului), de unde, cu toate bagajele în spate și în mâini, ne-am început epopeea celor două săptămâni. Mai întâi ne-am deplasat până în satul Mălini, de unde am început primul asalt montan pe panta estică a M-ților Stânișoarei până pe șeaua de pe culme, la circa 1000m altitudine, pe unde mergea poteca de legătură dintre Mălini pe Valea Moldovei și Broșteni pe Valea Bistriței. Aici, pe pajiștea de pe culme, fiind și vremea amiezii, și panorama admirabilă spre vest dincolo de Valea Bistriței a M-ților Bistriței
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
de unde am început primul asalt montan pe panta estică a M-ților Stânișoarei până pe șeaua de pe culme, la circa 1000m altitudine, pe unde mergea poteca de legătură dintre Mălini pe Valea Moldovei și Broșteni pe Valea Bistriței. Aici, pe pajiștea de pe culme, fiind și vremea amiezii, și panorama admirabilă spre vest dincolo de Valea Bistriței a M-ților Bistriței și a Ceahlăului, ni s-a hotărât popas și gustare, fiecare din "ce are". Nu departe de noi, sub coama domoală a M-telui Bivolul (1530m
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]