7,666 matches
-
comunicate oficiale. În general, presa folosea cam același limbaj, cu deosebiri în funcție de profilul publicației. În fiecare județ existau apoi ziarele județene, organe deopotrivă ale comitetelor județene de partid și ale consiliilor populare județene. Numele acestora reflectau „culoarea” regimului: Făclia (Cluj), Drapelul (Timișoara), Flacăra Iașului (Iași) etc. Atmosfera din redacțiile comuniste era una apăsătoare, constrânsă de stricta supraveghere a unicului partid. Tovarășul nu trebuia să lipsească din niciun număr al presei. De altfel, a devenit lege ca atât numele, cât și prenumele
Comunismul și presa românească () [Corola-website/Science/318864_a_320193]
-
Dacă am consimțit să supraviețuiesc, este pentru a servi în continuare gloria noastră: vreau să scriu marile lucruri pe care le-am făcut împreună. La revedere, copiii mei! Aș vrea să vă strâng pe toți la piept; să sărut măcar drapelul vostru.
Abdicarea de la Fontainebleau () [Corola-website/Science/316022_a_317351]
-
votat o lege prin care salonul în care a fost găzduită prințesa moștenitoare la Ottawa Civic Hospital i-a fost acordat statului de „extrateritorialitate”. Pe 19 ianuarie 1943 s-a născut prințesa Margriet. A doua zi după nașterea prințesei Margriet, drapelul național al Olandei a fost arborat pe „Turnul Păcii și Victoriei” al parlamentului canadian. Aceasta a fost singura ocazie în care a fost arborat un drapel străin deasupra Parlamentului canadian. Armata I Canadiană a fost cea care a asigurat eliberarea
Istoria militară a Canadei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/316234_a_317563]
-
ianuarie 1943 s-a născut prințesa Margriet. A doua zi după nașterea prințesei Margriet, drapelul național al Olandei a fost arborat pe „Turnul Păcii și Victoriei” al parlamentului canadian. Aceasta a fost singura ocazie în care a fost arborat un drapel străin deasupra Parlamentului canadian. Armata I Canadiană a fost cea care a asigurat eliberarea celei mai mari părți a teritoriului Olandei. . Poporul olandez recunoscător a trimis în 1945 în Canada 100.000 de bulbi de lalele, în onoarea soldaților canadieni
Istoria militară a Canadei în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/316234_a_317563]
-
Drapelul național al Botswanei a fost adoptat la 30 septembrie 1966. Steagul este de culoare albastru deschis cu o bandă de culoare neagră orizontală pe centru, cu două dungi albe pe fiecare parte a dungii negre. Dungile sunt proporționate astfel 9
Drapelul Botswanei () [Corola-website/Science/320090_a_321419]
-
16 februarie este sărbătoare națională în Lituania. În această zi se desfășoară diverse ceremonii în toată țara, dar principala comemorare are loc în Casa Semnatarilor din Vilnius, locul în care a fost semnată declarația în 1918. În timpul ceremoniei, este arborat drapelul Lituaniei, și activiști culturali și politicieni lituanieni țin discursuri de la balconul clădirii pentru oamenii adunați în fața ei. În biserici și catedrale se țin liturghii speciale. În cinstea declarației, președintele Lituaniei găzduiește o recepție pentru semnatarii declarației din 11 martie 1990
Declarația de Independență a Lituaniei () [Corola-website/Science/320076_a_321405]
-
Conferința a autorizat debarcările elenilor pe teritoriul anatolian. Campania grecilor în Anatolia apuseană a început pe 15 mai 1919, după o debarcare la Smyrna. Această zi a fost marcată pentru turci de „primul glonț” tras de Hasan Tahsin împotriva purtătorului drapelului elen, care mărșăluia în fruntea trupelor de ocupație, de asasinarea colonelului Albay Fethi Bey, care refuzase să strige „Zito Venizelos” și de uciderea soldaților neînarmați din cazarma orașului, plus a aproximativ 300 - 400 de civili. Trupele grecești și-au continuat
Războiul de Independență al Turciei () [Corola-website/Science/320074_a_321403]
-
zile în Franța pe care a trebuit s-o părăsească în 1830. La 5 iulie 1871 el primește o delegație de deputați regaliști, care reunesc cele trei mari case monarhice ale Franței cu scopul de a-l convinge să adopte drapelul tricolor. Dar prințul primește, de asemenea, la Chambord mulți reprezentanți ai adepților săi din toate clasele sociale și încearcă să-i convingă că oamenii din Franța nu sunt atât de atașați de tricolor. A părăsit Franța și a lansat un
Henri, conte de Chambord () [Corola-website/Science/320269_a_321598]
-
și bicameralismului, responsabilitatea politică a miniștrilor, garantarea libertăților civile și religioase.. Totuși, contele de Chambord nu a ascuns interlocutorului său că nu va accepta niciodată steagul tricolor.. Ducele Gaston d'Audiffret-Pasquier informează francezii printr-un comunicat de presă că modificările drapelului nu pot fi făcute decât cu acordul regelui și a reprezentării naționale, fără să fie vorba de o înlocuire a steagului. Or, contele de Chambord este dispus să accepte drapelul tricolor temporar cu condiția să poată avea inițiativa de a
Henri, conte de Chambord () [Corola-website/Science/320269_a_321598]
-
Audiffret-Pasquier informează francezii printr-un comunicat de presă că modificările drapelului nu pot fi făcute decât cu acordul regelui și a reprezentării naționale, fără să fie vorba de o înlocuire a steagului. Or, contele de Chambord este dispus să accepte drapelul tricolor temporar cu condiția să poată avea inițiativa de a-l modifica. Pentru că unele ziare au scris despre definitiva raliere a contelui de Chambord la tricolor, la 27 octombrie, contele publică în ziarul legitimist "L'Union" o scrisoare în care
Henri, conte de Chambord () [Corola-website/Science/320269_a_321598]
-
contelui în Franța, a votat durata mandatul prezidențial la șapte ani, prelungind puterea lui Mac Mahon. Pentru orleaniști, acest lucru permite așteptarea morții contelui de Chambord pentru ca vărul său Philippe d'Orléans, conte de Paris să urce pe tron, acceptând drapelul tricolor. Republica nu era văzută decât ca un regim temporar. Contele de Chambord se întoarce la Frohsdorf. Nu-și pierde speranța însă veștile care vin din Franța îi indică dispariția majorității regaliste și victoria republicanilor. Republica se instituie în ianuarie
Henri, conte de Chambord () [Corola-website/Science/320269_a_321598]
-
retras spre biserică. Armata mexicană controla acum toate zidurile exterioare și mare parte din interiorul curții misiunii Alamo (cu excepția bisericii și a camerelor de-a lungul zidului estic și al celui vestic). Soldații mexicani și-au îndreptat acum atenția spre drapelul texan ce flutura pe acoperișul unei clădiri. Patru mexicani au fost uciși înainte de a înălța drapelul Mexicului în acel loc. Timp de o oră, armata mexicană a muncit să asigure controlul total al misiunii Alamo. Mulți dintre apărători se ascunseseră
Bătălia de la Alamo () [Corola-website/Science/320298_a_321627]
-
misiunii Alamo (cu excepția bisericii și a camerelor de-a lungul zidului estic și al celui vestic). Soldații mexicani și-au îndreptat acum atenția spre drapelul texan ce flutura pe acoperișul unei clădiri. Patru mexicani au fost uciși înainte de a înălța drapelul Mexicului în acel loc. Timp de o oră, armata mexicană a muncit să asigure controlul total al misiunii Alamo. Mulți dintre apărători se ascunseseră în cazărmile fortificate. În confuzia creată, texanii neglijaseră să-și neutralizeze tunul înainte de a se retrage
Bătălia de la Alamo () [Corola-website/Science/320298_a_321627]
-
imposibilitatea japonezilor de a se retrage sau de a primi întăriri, a asigurat că nu există niciun scenariu plauzibil prin care Statele Unite ar fi putut pierde bătălia. Bătălia a fost imortalizată în celebra fotografie a lui Joe Rosenthal, intitulată "Înălțarea drapelului pe Iwo Jima", ce ilustrează ridicarea drapelului SUA pe Muntele Suribachi, un deal de altitudine, de către cinci pușcași marini și un marinar. Fotografia reprezintă a doua înălțare a drapelului pe munte, ce a avut loc în ziua a cincea a
Bătălia de la Iwo Jima () [Corola-website/Science/320997_a_322326]
-
de a primi întăriri, a asigurat că nu există niciun scenariu plauzibil prin care Statele Unite ar fi putut pierde bătălia. Bătălia a fost imortalizată în celebra fotografie a lui Joe Rosenthal, intitulată "Înălțarea drapelului pe Iwo Jima", ce ilustrează ridicarea drapelului SUA pe Muntele Suribachi, un deal de altitudine, de către cinci pușcași marini și un marinar. Fotografia reprezintă a doua înălțare a drapelului pe munte, ce a avut loc în ziua a cincea a bătăliei care a durat 35 de zile
Bătălia de la Iwo Jima () [Corola-website/Science/320997_a_322326]
-
fost imortalizată în celebra fotografie a lui Joe Rosenthal, intitulată "Înălțarea drapelului pe Iwo Jima", ce ilustrează ridicarea drapelului SUA pe Muntele Suribachi, un deal de altitudine, de către cinci pușcași marini și un marinar. Fotografia reprezintă a doua înălțare a drapelului pe munte, ce a avut loc în ziua a cincea a bătăliei care a durat 35 de zile. Ea a devenit imaginea de referință a bătăliei și a fost reprodusă frecvent. Iwo Jima a fost singura bătălie a Marinei SUA
Bătălia de la Iwo Jima () [Corola-website/Science/320997_a_322326]
-
acostat și mai mulți soldați cu și mai multe echipament greu, iar invazia a avansat spre nord, capturând aerodromurile și restul insulei. Majoritatea soldaților japonezi au luptat până la moarte. Joe Rosenthal a fost cel care a realizat fotografia istorică „Înălțarea drapelului pe Iwo Jima” la 23 februarie 1945. Ea prezintă cinci pușcași marini și un membru ("corpsman") al personalului medical al Marinei înălțând drapelul Statelor Unite pe vârful Muntelui Suribachi. Fotografia a fost extrem de populară, fiind retipărită în mii de publicații. Ulterior
Bătălia de la Iwo Jima () [Corola-website/Science/320997_a_322326]
-
soldaților japonezi au luptat până la moarte. Joe Rosenthal a fost cel care a realizat fotografia istorică „Înălțarea drapelului pe Iwo Jima” la 23 februarie 1945. Ea prezintă cinci pușcași marini și un membru ("corpsman") al personalului medical al Marinei înălțând drapelul Statelor Unite pe vârful Muntelui Suribachi. Fotografia a fost extrem de populară, fiind retipărită în mii de publicații. Ulterior, a devenit singura fotografie care a câștigat Premiul Pulitzer pentru Fotografie în același an în care a fost publicată, și a ajuns în
Bătălia de la Iwo Jima () [Corola-website/Science/320997_a_322326]
-
de tuneluri. Ei se așteptau la lupte grele pentru cucerirea vârfului. Două patrule de patru oameni au fost trimise pe vârful vulcanului să observe rutele de pe partea nordică a muntelui. Legendele populare (îmbogățite de presă imediat după publicarea fotografiei „Înălțarea drapelului pe Iwo Jima”) spun că pușcașii marini au luptat până au ajuns pe vârf. Pușcașii americani se așteptau la o ambuscadă, dar în realitate aceasta nu s-a materializat. Pușcașii marini au întâlnit mici grupuri de apărători japonezi pe Suribachi
Bătălia de la Iwo Jima () [Corola-website/Science/320997_a_322326]
-
de regulă uciși. Patrulele au ajuns pe vârf, după care au coborât înapoi, raportând colonelului Chandler Johnson lipsa contactului cu inamicul. Johnson a cerut apoi unui pluton de pușcași marini să urce pe Suribachi. Acestora le-a dat un mic drapel american pe care să-l înalțe dacă ajung pe vârf. Pușcașii marini au reînceput ascensiunea, așteptându-se în orice moment la o ambuscadă. Din nou, ei au ajuns pe vârful muntelui fără vreun incident. Folosind o țeavă lungă găsită de
Bătălia de la Iwo Jima () [Corola-website/Science/320997_a_322326]
-
pe vârf. Pușcașii marini au reînceput ascensiunea, așteptându-se în orice moment la o ambuscadă. Din nou, ei au ajuns pe vârful muntelui fără vreun incident. Folosind o țeavă lungă găsită de ei printre deșeurile de pe vârful muntelui, au înălțat drapelul american pe Muntele Suribachi, primul drapel străin înălțat vreodată pe pământ japonez. Această primă înălțare a drapelului a fost imortalizată de fotograful Louis R. Lowery. Când drapelul tocmai era ridicat, secretarul Marinei James Forrestal tocmai debarca și el pe plaja
Bătălia de la Iwo Jima () [Corola-website/Science/320997_a_322326]
-
ascensiunea, așteptându-se în orice moment la o ambuscadă. Din nou, ei au ajuns pe vârful muntelui fără vreun incident. Folosind o țeavă lungă găsită de ei printre deșeurile de pe vârful muntelui, au înălțat drapelul american pe Muntele Suribachi, primul drapel străin înălțat vreodată pe pământ japonez. Această primă înălțare a drapelului a fost imortalizată de fotograful Louis R. Lowery. Când drapelul tocmai era ridicat, secretarul Marinei James Forrestal tocmai debarca și el pe plaja de la poalele Muntelui Suribachi. El a
Bătălia de la Iwo Jima () [Corola-website/Science/320997_a_322326]
-
ei au ajuns pe vârful muntelui fără vreun incident. Folosind o țeavă lungă găsită de ei printre deșeurile de pe vârful muntelui, au înălțat drapelul american pe Muntele Suribachi, primul drapel străin înălțat vreodată pe pământ japonez. Această primă înălțare a drapelului a fost imortalizată de fotograful Louis R. Lowery. Când drapelul tocmai era ridicat, secretarul Marinei James Forrestal tocmai debarca și el pe plaja de la poalele Muntelui Suribachi. El a hotărât să ia acel drapel ca amintire. Legenda populară spune că
Bătălia de la Iwo Jima () [Corola-website/Science/320997_a_322326]
-
o țeavă lungă găsită de ei printre deșeurile de pe vârful muntelui, au înălțat drapelul american pe Muntele Suribachi, primul drapel străin înălțat vreodată pe pământ japonez. Această primă înălțare a drapelului a fost imortalizată de fotograful Louis R. Lowery. Când drapelul tocmai era ridicat, secretarul Marinei James Forrestal tocmai debarca și el pe plaja de la poalele Muntelui Suribachi. El a hotărât să ia acel drapel ca amintire. Legenda populară spune că și colonelul Johnson dorea să păstreze acel drapel. De fapt
Bătălia de la Iwo Jima () [Corola-website/Science/320997_a_322326]
-
pământ japonez. Această primă înălțare a drapelului a fost imortalizată de fotograful Louis R. Lowery. Când drapelul tocmai era ridicat, secretarul Marinei James Forrestal tocmai debarca și el pe plaja de la poalele Muntelui Suribachi. El a hotărât să ia acel drapel ca amintire. Legenda populară spune că și colonelul Johnson dorea să păstreze acel drapel. De fapt, el credea că drapelul aparține batalionului 2 din Regimentul 28 Pușcași Marini, care capturaseră respectiva parte a insulei. El l-a trimis pe sergentul
Bătălia de la Iwo Jima () [Corola-website/Science/320997_a_322326]