8,103 matches
-
planuri de învățământ elaborate conform standardelor universitare naționale și internaționale. Sistemul de Credite Transferabile asigură libertatea studenților de a participa la cursuri și în alte centre universitare din țară sau străinătate. Pentru fiecare specializare se asigură și posibilitatea de a frecventa cursurile Departamentului de Pregătire Pedagogică, oferindu-li-se un plus de oportunități absolvenților. Un număr însemnat de lucrări cu caracter didactic se găsesc în biblioteca Universității: cursuri, culegeri de probleme și îndrumătoare de lucrări sau proiecte, site-uri educaționale, CD
Universitatea Petru Maior din Târgu Mureș () [Corola-website/Science/303980_a_305309]
-
15 iunie 1938, Davos, Elveția) a fost un pictor german, principal reprezentant al expresionismului. Kirchner a studiat la început arhitectura la Dresda, unde l-a întâlnit în anul 1902 pe Fritz Bleyl. În 1903 a plecat la München, unde a frecventat școala de pictură "Debschitz" până în 1904. După ce s-a întors la Dresda, l-a regăsit pe Bleyl și l-a cunoscut pe Erich Heckel, care i l-a prezentat pe Karl Schmidt-Rottluff. Cei patru tineri se adună regulat în atelierul
Ernst Ludwig Kirchner () [Corola-website/Science/304050_a_305379]
-
tatăl ei James Moore fiind veteran al războiului din Vietnam, iar mama ei, Judy Kugel, asistenta. Din partea tatălui are origini germane și irlandeze iar din partea mamei lituaniene evreiești. Pink se numește singură „Evreică-irlandezo-germano-lituaniană”. A crescut în Doylestown, Pennsylvania, unde a frecventat liceul "Central Bucks West High". Tatăl îi cântă melodii la chitară și cu vocea, astfel Pink și-a dorit de mică să devină un star rock. În timpul liceului, Pink s-a alăturat primei sale formații, numită Middleground, care însă nu
Pink () [Corola-website/Science/304114_a_305443]
-
iubitor al culturii umanistice și al artelor. Cunoștea mai multe limbi moderne și clasice, citea în original și comenta pe marii filozofi; în 1984 a ținut la Măgurele o memorabilă prelegere despre "Miracolul grecesc". În paralel cu Facultatea de Științe, frecventase în tinerețe "Conservatorul din București", studiind armonie și contrapunct în clasa lui Alfons Castaldi; îndrumat de Silvia Șerbescu, și-a perfecționat aptitudinile de pianist, devenind un sensibil interpret. A practicat alpinismul în Bucegi și Piatra Craiului, descoperind, împreună cu fratele său
Șerban Țițeica () [Corola-website/Science/304138_a_305467]
-
(n. 16 mai 1900, Lugoj - d. 18 iulie 1988, Cluj) a fost un pictor și desenator român. A urmat Liceul Coriolan Brediceanu și a fost ucenic al pictorului academic Virgil Simonescu. În timpul primului război mondial a frecventat școala liberă de pictură de la Baia Mare. A urmat apoi cursurile Academiei de Arte din București și apoi îl găsim la Academia Julian din Paris, ca bursier. În perioada studiilor la Paris, a fost impresionat de opera pictorilor Pierre-Auguste Renoir, Paul
Aurel Ciupe () [Corola-website/Science/304184_a_305513]
-
este cuprinsă între 1.000 m și 5.000 m avem de-a face cu fenomenul numit " negură " sau " pâclă ". Uneori particulele de apă din aerul de la suprafața solului refractă astfel lumina, încât acesta apare opalescentă, lăptoasă. Ceața este mai frecventă toamna și primăvara, când temperaturile sunt mai scăzute și vaporii ating starea de saturație la o cantitate mult mai mică în unitatea de volum decât în timpul verii. Ceața se formează îndeosebi dimineața și seara. Ceața se formează mai frecvent în
Ceață () [Corola-website/Science/304195_a_305524]
-
formala a unirii religioase. Dintre preoții Gălănești amintiți în 1761, cea mai importantă activitate pusă în slujba sătenilor săi a desfășurat preotul Artene Gălan. S-a născut în 1715 și e ultimul dintre preoții care n-au avut ocazia să frecventeze școalele năsăudene. În vremea militarizării s-a stabilit hotarul comunelor grănicerești prin întrunirea unor comisii, la care delegatul leșenilor a fost popa Artene, unit, “un om iscusit și gazdă mare”. Popa Artene a obținut pentru leșeni Piciorul Oancului care era
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
anatomist, scriitor și profesor universitar român. S-a născut la Galați, în familia medicului militar Constantin Papilian, viitor general, doctor în medicină de la Paris. Studiile secundare le-a început la Craiova, apoi la liceul Sf. Sava din București. Aici a frecventat în paralel „Conservatorul” de muzică, la secția de vioară. După ce a absolvit Conservatorul, a fost angajat ca violonist în orchestra „Ministerului Instrucțiunii Publice”, urmându-și pasiunea pentru muzică. Cariera tânărului a luat însă o puternică întorsătură deoarece tatăl său s-
Victor Papilian () [Corola-website/Science/304247_a_305576]
-
închisoare ca adept al "ideologiei burgheze" pentru "atitudine refractară ideilor socialiste" (este închis la Văcărești la 16 august 1952 cu termen de eliberare la 16 august 1954, www.iiccmer.ro, accesat la 28.12.2016). După eliberarea din închisoare a frecventat serviciile religioase clandestine săvârșite de preotul Vasile Chindriș. Din căsătoria cu Catherine, de profesie medic stomatolog a avut doi copii (vezi fișa matricolă de la închisoare), fiind bunicul criticului și istoricului de artă Victor Ieronim Stoichiță și romancierului Alexandru Papilian (pseudonimul
Victor Papilian () [Corola-website/Science/304247_a_305576]
-
1815 și restaurarea monarhiei Bourbonilor în Franța, toți membrii dinastiei Bonaparte au fost forțați să plece în exil. Louis-Napoléon a ajuns în Elveția, unde a locuit cu mama sa la Castelul Arenenberg din cantonul Thurgau și în Germania, unde a frecventat gimnaziul de la Augsburg, Bavaria. Mai târziu s-a stabilit în Italia, unde, împreună cu fratele său mai mare, Napoléon Louis, au îmbrățișat politicile liberale și s-au implicat alături de Carbonari, o organizație care lupta pentru dominația austriacă în nordul Italiei. La
Napoleon al III-lea al Franței () [Corola-website/Science/304256_a_305585]
-
cenzurii guvernului, fiindu-i interzis să călătorească sau să publice. În acest timp scrie drama "Boris Godunov", pe care însă nu reușește să o publice decât cinci ani mai târziu. În 1831 se căsătorește cu Natalia Goncearova. Împreună încep să frecventeze cercurile din înalta societate, poetul devenind un apropiat al curții. Soția lui era o femeie foarte admirată, inclusiv de țar, care pentru a-l umili îi oferă cel mai neînsemnat titlul de la curte. În 1837, înglodat în datorii și în mijlocul
Aleksandr Pușkin () [Corola-website/Science/304262_a_305591]
-
Vulpescu, cu care a avut o fiică, Ioana (d. 2012). a încetat din viață la vârsta de 79 de ani pe 18 septembrie 2012. A urmat, la București, școala primară, liceele „Sf. Andrei” (1939-1948) și „Gh. Șincai” (1948-1951), unde a frecventat clasele X-XI la seral, în paralel cu o școală profesională (1950-1951), devenind și strungar calificat. S-a înscris apoi la Facultatea de Filologie, Secția Limba și Literatura Română, a Universității din București, pe care a absolvit-o în 1955. După
Romulus Vulpescu () [Corola-website/Science/304253_a_305582]
-
licențe: în matematică și în fizico-chimice. În 1926 obține certificatul de studii superioare de chimie fizică și radioactivitate al "Facultății de Științe din Paris". Lucrează apoi la "Institut du Radium" (1927-1934), pregătindu-și teza de doctorat sub îndrumarea Mariei Curie. Frecventează simultan, la Sorbona și Collège de France, cursurile ținute de Eugène Bloch, Louis de Broglie și Paul Langevin. În 1933 își susține teza de doctorat, cu mențiunea "„très honorable”". Declină oferta de a rămâne cercetător la "Institut du Radium" și
Gheorghe Manu () [Corola-website/Science/304442_a_305771]
-
19 decembrie 1996, Paris), a fost un actor italian, protagonist multilateral de mare talent în cinematografia din a doua jumătate a secolului al XX-lea. După terminarea studiilor liceale, se înscrie la facultatea de Economie și Comerț, dar preferă să frecventeze grupul Centrului Universitar de Teatru din Roma, unde este remarcat de regizorul Luchino Visconti, care îl distribuie, împreună cu Vittorio Gassman, în spectacole de teatru cu piesele ""Un tramvai numit dorință"" de Tennessee Williams, ""Moartea unui comis-voiajor"" de Arthur Miller și
Marcello Mastroianni () [Corola-website/Science/297980_a_299309]
-
și are acum în evidență peste 14.000 volume de carte, ca urmare a unor donații din partea Asociației Române pentru Patrimoniu și din partea d-lui Mihail Aristotel Ungureanu, fiu al satului, fost secretar de stat în guvernarea 1996-2000. Biblioteca este frecventată de circa 1000 cititori anual. In afara bibliotecii publice își desfășoară activitatea și alte cinci biblioteci școlare cu un număr total de 29.987 volume. În anul 2012, Asociația "Semanatorul Tismana" a înființat "Editura Semănătorul" Tismana iar din octombrie 2013
Tismana () [Corola-website/Science/298017_a_299346]
-
natal. Printre marii săi profesori putem menționa: Johann Christian Reil și tatăl său, Philipp Friedrich Theodor Meckel. În afară de medicină (în special anatomie și farmacologie), Meckel mai studiat și câteva limbi străine ca: engleza, franceza, italiana, latina. În perioada 1801 - 1802, frecventează Universitatea din Göttingen unde, sub îndrumarea lui Johann Friedrich Blumenbach, studiază anatomie, antropologie și obstetrică. În 1802 își dă doctoratul la Halle cu lucrarea "De cordis conditionibus abnormibus", referitoare la anomalii cardiace. Apoi întreprinde o călătorie de studii la Würzburg
Johann Friedrich Meckel () [Corola-website/Science/312579_a_313908]
-
cu lucrarea "De cordis conditionibus abnormibus", referitoare la anomalii cardiace. Apoi întreprinde o călătorie de studii la Würzburg și Viena. În 1883 este nevoit să se întoarcă datorită decesului tatălui său. Ulterior pleacă la Paris în scopul completării cunoștințelor, unde frecventează cursurile de anatomie ale lui Georges Cuvier. Meckel a fost unul din fondatorii teratologiei, ocupându-se în special defectele congenitale și anomaliile din perioada dezvoltării embrionare. Ca adept al naturalistului evoluționist, Jean-Baptiste de Lamarck, Meckel considera că dezvoltarea formațiunilor anormale
Johann Friedrich Meckel () [Corola-website/Science/312579_a_313908]
-
mică neglijență. Eva era și o sportivă desăvârșită, practicând înotul, gimnastica și schiul. Adora animalele având un câine ciobănesc, un basset și doi foxterieri: Negus și Stasi. Mare admiratoare a vedetelor din lumea artistică, colecționa articolele din reviste despre ele, frecventând pe cât posibil cinematografele și teatrele. Au existat câteva afirmații conform cărora amanta lui Hitler ar fi avut origini evreiești, lucru ce nu este adevărat. Înainte ca relația lor să devină una serioasă, mâna dreaptă a führerului, Martin Bormann a verificat
Eva Braun () [Corola-website/Science/312547_a_313876]
-
se instalează în Chatou. Maurice își cumpără o bicicletă, cu care face numeroase curse dealungul Senei și participă la competiții cicliste. În aceeași perioadă începe să picteze împreună cu pictorul Henri Rigal, dar Maurice este mai degrabă un autodidact, nu a frecventat vreun atelier celebru, nu a vizitat muzeele de artă, refuzând să copieze operele maeștrilor pentru a nu-și altera propria sa inspirație, cum avea să afirme mai târziu. În 1896 se căsătorește cu Suzanne Berly, cu care va avea trei
Maurice de Vlaminck () [Corola-website/Science/312612_a_313941]
-
Prin culoare ei pun în evidență elementele fundamentale ale motivelor din natură, alăturând tonuri cromatice variate și multiplicând contrastele. Colaborarea lor este întreruptă de serviciul militar al lui Derain, rămân însă în contact printr-un bogat schimb de scrisori. Vlaminck frecventează cercurile anarhiste și - în anul 1902 - publică primul său roman de nuanță "decadentă", "D'un lit dans l'autre", cu evidente pasaje pornografice, ilustrat de Derain. Descoperirea picturii lui Van Gogh cu prilejul unei expoziții consacrată acestuia în anul 1901
Maurice de Vlaminck () [Corola-website/Science/312612_a_313941]
-
experimentale", apărută în 1865, a pus bazele metodei experimentale în cercetarea științifică în general, și medicală în special. Ea presupunea efectuarea de observații și experiențe pe animale pentru studiul unor boli, al cauzelor lor și a remediilor posibile. După ce a frecventat o școală de tip iezuit din orașul învecinat, Villefranche-sur-Saône, la 19 ani, Bernard merge la colegiul din Lyon, unde se pregătește și ca preparator pe lângă un farmacist. După studii de farmacologie, își încearcă norocul în domeniul dramaturgiei, reușind să scrie
Claude Bernard () [Corola-website/Science/312695_a_314024]
-
declarând că dacă se vor căsători nu mai conta la care se va afla talismanul. Myra pleacă în dimineața zilei următoare și Roy începe să o caute cu frenezie. El cere ajutorul lui Kitty și ea îl duce la locurile frecventate de Myra. El află curând de viața ei dublă, dar continuă să își dorească să se căsătorească cu ea și continuă să o caute. Între timp, Myra ajunge pe Podul Waterloo și, văzând apropiindu-se un convoi de ambulanțe ale
Podul Waterloo (film din 1940) () [Corola-website/Science/312008_a_313337]
-
ea și o pune să pozeze de mai multe ori pentru pictorul George Romney. De la Greville, Emma are trei copii (pe care acesta nu i-a recunoscut niciodată) și datorită lui ea începe să primească o educație adecvată și să frecventeze societatea londoneză. În 1786, Greville decide să se căsătorească cu o femeie bogată, astfel o trimite pe Emma la Neapole, cu scopul de a o face amanta unchiului său sir William Hamilton, ambasador englez în capitala regatului. El speră că
Emma Hamilton () [Corola-website/Science/312009_a_313338]
-
din ilustrațiile create de Bednarik pentru Basmele românilor (1925/26), culese de Petre Ispirescu. Nostalgia și reveria sunt sentimente preferate, atât în portretele compoziționale precum Ioana, (1920), „Scrisoarea” (1921), cât și în Portretul Doamnei M. Tomescu -(1923). Misterul, ca domeniu frecventat de simboliști apare în compoziții filosofice precum „Spre Styx, 1916”, „Enigma vieții, 1919”, Himera, sau lucrarea din 1922 intitulată „A fi sau a nu fi !” ș.a. O altă expresie a evazionismului simbolist este lumea senzațiilor rafinate, a „corespondențelor” În opera
Ignat Bednarik () [Corola-website/Science/312029_a_313358]
-
țară. Paciurea se va împlini doar în portretistică realizând lucrări ca „Himerele”. Acesta execută numeroase portrete ale contemporanilor săi: Petrașcu, Luchian, Hașdeu, sau a unor personalități ale culturii universale: Spiru Haret, Beethoven, Tolstoi, Shakespeare. Constantin Brâncuși, remarcat prin talentul său, frecventează cursurile Școlii de Arte și Meserii din Craiova, Școala de Belle-Arte din București apoi Școala de Arte Frumoase din Paris. Brâncuși se află la polul opus față de Paciurea, abordând alt stil în sculptură. El învață tehnica modelajului în atelierul lui
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]