12,265 matches
-
și trăsături de caracter, expresive și morale, într-un mod tipic, ideal. Doctrina virtuților a lui Aristotel s-a format pe marginea literaturii homerice și a problematicii omului din tragediile grecești, pentru a ghida comportamentul în noua situație a polisului grec, iar Teofrast s-a inspirat din comediile vremii și din caracterizările făcute în cursul vieții de zi cu zi a oamenilor ce trăiau la Atena și care cooperau pe baza simțului lor comun. Pentru omul real, eroii de literatură, de
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
pentru a se încadra în generalitatea unui tip de erou, vesel sau trist. Masca avea și calitatea de a amplifica sunetul (etimologiaă, persona derivă de la personare. Este vorba deci de o „față” simbolică, de reprezentare a unui erou fictiv. Echivalentul grec era prosopon care înseamna, de asemenea, „fața” a ceva, a unei armate, nave, inclusiv a unui om, dar și figură artificială, mască de teatru. Termenul de prosopon a rămas celebru prin imprimarea feței lui Isus pe un ștergar pe care
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
urmăresc cum acționează alții, cele care se Întreabă ce se Întâmplă și cele care habar nu au că se Întâmplă ceva.” (Anonim) 3.1. Noțiunetc "3.1. Noțiune" Noțiunea de strategie provine din epoca antică a Greciei. Inițial, În Antichitatea greacă timpurie, termenul „strategos” se referea la rolul generalului care comanda o armată. Ulterior, a dobândit sensul de „artă a generalului”, referindu-se la abilitățile psihologice și comportamentale care Îi dădeau generalului posibilitatea să-și Îndeplinească rolul. În timpul lui Pericle (450
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
ani temniță grea. Rămâne însă nouă ani în închisorile de la Galați, Sighet și București, iar la eliberare i se stabilește domiciliu forțat în Bărăgan, până în 1962. Își reia activitatea de gazetar, cu cronici teatrale îndeosebi, și semnează traduceri din limbile greacă, franceză și italiană. Debutează editorial în 1939 cu Viața de glorie și de pasiune a marii cântărețe Darclée, o evocare romanțată, în care documentația riguroasă se dizolvă în pagini literare de bună calitate. Lucrarea fusese publicată în vara aceluiași an
CARANDINO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286099_a_287428]
-
DE RÂMNIC, (c. 1720, București - 9.I.1780, Râmnicu Vâlcea), cărturar și traducător. Este fiul Ilincăi și al lui Anghelachi Halepliu, zaraf. Învăță la Academia grecească din București, având printre dascăli pe renumitul Alexandru Turnavitu. Cunoștea istoria și limbile latină, greacă, rusă și franceză. Călugărit în 1761, a fost doisprezece ani protosinghel și eclesiarh al Mitropoliei din București. Împreună cu mitropolitul Grigorie al Ungro-Vlahiei și cu arhimandritul Filaret de la Râmnic, el prezenta, în 1770, doleanțele țării în fața împărătesei Ecaterinei a II-a
CHESARIE DE RAMNIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286192_a_287521]
-
CIOCÂRDIA MATILA, Dimitrie (10.I.1798, Săcueni, j. Dâmbovița - 1.I.1860, București), poet și publicist. Fiu de boier scăpătat, orfan la opt ani, autodidact pasionat, cunoscător al limbilor franceză și greacă, C.M. se afla la optsprezece ani în preajma domnitorului Ioan Gh. Caragea; în 1829 era al doilea vistiernic, și după 1830, când s-a înrolat în miliția națională ca praporgic, ajunge chiar aghiotant domnesc. A fost unul dintre membrii fondatori ai
CIOCARDIA MATILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286250_a_287579]
-
februarie 1786 a dobândit o semnificație mai largă de ordin național-politic, prin conflictul declanșat între Biserică și boierimea autohtonă, sprijinitoare ale episcopului român, pe de o parte, și domnitorul fanariot Alexandru Moruzi și patriarhul Procopie din Constantinopol, favorabili candidaturii arhimandritului grec Iacob de la mănăstirea Barnovschi, pe de altă parte. Ca mitropolit, G. ia parte activă la viața politică a Moldovei. În 1786, prin acțiunea sa autoritară se pune capăt răzvrătirii ienicerilor turci care, nemaiputând fi stăpâniți de comandanți, atacaseră Iașii și
GHEUCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287251_a_288580]
-
circuit extrem de redus în spațiul românesc; pentru anul 1705, când și-a încheiat Cantemir alegoria, sinteza lui Ioan Bianu și Nerva Hodoș înregistrează numai trei tipărituri, și toate religioase: un Antologhion tipărit la Râmnic, Slujba sfântului Visarion, apărută în limba greacă la București și Tomul Bucuriei, tot în grecește, ieșit la Râmnic, care cuprinde scrisorile patriarhului Constantinopolului Fotie 10. Volumul al IV-lea al monumentalei lucrări recuperează o tipăritură importantă: o Evanghelie tipărită de Antim Ivireanul, la Râmnic 11. Dacă Divanul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
consacrate de până la finele secolului al XIX-lea și chiar de mai târziu (dacă ținem cont de o "divagare utilă" a lui Bacovia: "O carte aș vrea să mai citesc o dată: Alixăndria."). Având la bază un text, redactat în limba greacă la finele Antichității (datările specialiștilor diferă uneori sensibil 56), astăzi pierdut, cunoscând ulterior numeroase versiuni bizantine, povestea vieții marelui cuceritor trece apoi în Occident, unde este tradusă în latină de Iulius Valerius în anul 340 și apoi, în secolul al
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
deci să se adreseze cititorilor de-acasă, pentru a atesta în română și greacă însușirile autorului său: un domn creștin, respectuos al tradițiilor religioase dominante în societatea vremii, iscusit în arta scrisului, erudit de la Biblie și Sfinții Părinți, până la clasicii greci și romani, sau înțelepții orientali. Cartea avea să-i răspândească odată cu titlul domnesc (Ioan Dimitrie Cantemir-Vodă) și certificatul de cărturărie semnat de un învățat cunoscut în lumea grecească, Ieremia Cacavelas, publicat în fruntea volumului"3. Prin urmare, lucrarea, care e
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Deja, la finele Antichității, cariera inorogului pare încheiată. Nu întâmplător, în imaginarul antic, inorogul nu ocupă un loc privilegiat; dimpotrivă, spre deosebire de alți membri ai bestiarului, el trebuie să se mulțumească cu o poziție modestă: "Lunga sa absență din întreaga imagerie greacă și romană, care cunoaștea Pegasul și rinocerii, este suficientă pentru a demonstra că cele câteva rânduri pe care Ctesias, Aristotel, Plinius sau Aelian le-au consacrat animalelor unicorne nu i-au marcat deloc pe contemporanii acestora"25. Trag linie și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
fiara se apropie, aceasta își poate desface poala iar animalul își va așeza capul acolo fără pic de ferocitate; astfel alinat și dezarmat, poate fi capturat"33. Având deja două surse atât de influente, cum sunt Fiziologul (în varianta sa greacă și latină) și cea mai frecventată enciclopedie a gândirii medievale, datând din secolul al VII-lea, povestea unicornului ispitit cu ajutorul unei fecioare se răspândește pretutindeni, cunoscând minime variații; nu doar textele abundă, ci, poate într-o mai mare măsură, reprezentările
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
păcălit să îndepărteze câinii de turmă (fabula 217), fie că-l păcălește chiar pe cioban, câștigându-i încrederea (fabula 229)1, lupul pare menit să-și câștige hrana prin fraudă, atunci când argumentele forței brute nu-i sunt de ajuns. Mitologia greacă confirmă această cruzime excesivă a lupului, chiar dacă, în unele texte, acesta este considerat animalul sacru al lui Apollo 2. Oricum, în Metamorfozele sale, Ovidius îl prezintă în două ipostaze extreme. Mai întâi, în lup este transformat trufașul rege Lycaon, care
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
gol este suplinit de bestiarele medievale, care nu fac decât să aplice comportamentului carnasierului, așa cum îl găsesc descris la Plinius, Isidor din Sevilla și alții, modelul interpretării alegorice deprins din Fiziolog. El apare în unele redactări mai târzii ale Fiziologului grec, într-o manieră excesiv moralizatoare, în care ar avea două naturi: prima care pornește de la avertismentul lui Iisus Hristos din Matei 7, 15: "Feriți-vă de profeții mincinoși, care vin la voi în haine de oi, iar pe dinlăuntru sunt
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
persistă în această eroare. Într-o foarte bună ediție bilingvă și comentată a Fiziologului grecesc, Arnaud Zucker explică această confuzie printr-o eroare de traducere: "Termenul ebraic neser desemnează de fapt toate păsările care sfâșie carnea cu ciocul, iar cuvântul grec aetos care îl traduce se aplică acvilelor ca și vulturilor, cele două familii de păsări de pradă confundate în acest caz. Un verset neotestamentar (Luca, 17, 37) atestă această confuzie. Iisus le dă acest răspuns misterios discipolilor care îl întreabă
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
un studiu medical. Iar când studiau animalele ca forme, ei erau de asemenea conștienți că toate creaturile indică existența lui Dumnezeu". 37 Louis Réau, op. cit., p. 76. 38 Idem. 39 Jan M. Ziolkowski, op. cit., p. 34. 40 Direct din limba greacă, cad de acord cei mai mulți cercetători, ele vor fi traduse pe la 1260, de către William din Moerbeke, arhiepiscopul latin al Corintului. Asta dacă nu acceptăm ipoteza aprins contestată, formulată de Sylvain Gouguenheim, conform căreia opera lui Aristotel ar fi fecundat cultura Europeană
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
traduse pe la 1260, de către William din Moerbeke, arhiepiscopul latin al Corintului. Asta dacă nu acceptăm ipoteza aprins contestată, formulată de Sylvain Gouguenheim, conform căreia opera lui Aristotel ar fi fecundat cultura Europeană printr-o traducere în latină direct din limba greacă, realizată, la abația de la Muntele Saint-Michel, "cu cincizeci de ani înainte de a începe în Spania, la Saragoza sau la Toledo, mișcarea de traduceri realizate după versiunile arabe ale acelorași texte." Vezi Sylvain Gouguenheim, Aristotel la Muntele Saint-Michel. Rădăcinile grecești ale
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Băltceanu și Monica Broșteanu, în vol. Septuaginta, vol. 4/ II, volum coordonat de: Cristian Bădiliță, Francisca Băltceanu și Monica Broșteanu, în colaborare cu pr. Ioan-Florin Florescu, Colegiul Noua Europă, Editura Polirom, Iași, 2007, p. 137. 6 Psalmii, traducere din limba greacă, introducere și note de Francisca Băltăceanu și Monica Broșteanu, în Septuaginta, vol. 4/ I., volum coordonat de: Cristian Bădiliță, Francisca Băltăceanu, Monica Broșteanu, în colaborare cu pr. Ioan-Florin Florescu, Colegiul noua Europă, Editura Polirom, Iași, 2008, p. 87. 7 Pentru
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
manuscrits des bestiaires: traditions antiques et inteprétations médiévales, în vol. Cornes et plumes dans la littérature médiévale, sous la direction de Fabienne Pomel, Presse Universitaire de Rennes, Rennes, 2010, p. 136. 58 Citez din notele la Exodul, traducere din limba greacă de Ion Pătrulescu, introducere de Alain le Boulluec și Pierre Sandevoir, note de Alain le Boulluec, Pierre Sandevoir și Ion Pătrulescu, în vol. Septuaginta, vol I, ed. cit., p. 285: "Reprezentările lui Moise cu coarne derivă din Vulgata care, asemnea
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Pars III. Leviticus, volum întocmit de Vasile Arvinte, Ioan Caproșu, Elsa Lüder, Paul Miron, Eugen Munteanu, îngrijirea editorială a volumului de Vasile Arvinte și Ioan Caproșu, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 1993, p. 97. 3 Leviticul, traducere din limba greacă și introducere Eugen Munteanu, note de Eugen Munteanu, Paul Harlé și Didier Pralon, în vol. Septuaginta I, coordonat de: Cristian Bădiliță, Francisca Băltceanu, Monica Broșteanu, Dan Slușanschi, în colaborare cu pr. Ioan-Florin Florescu, Colegiul Noua Europă și Editura Polirom, București-Iași
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pre vreunul că își închide ochii sau dacă aceștia i se umezesc, îl azvârle din cuib ca pe un bastard și un degenerat. Îl crește mai departe doar pe cel a cărui privire rămâne fixă." 18 Psalmii, traducere din limba greacă, introducere și note de Francisca Băltăceanu și Monica Broșteanu, în vol. Septuaginta, IV/ 1, p. 255. 19 Fiziologul latin, p. 19. 20 Louis Charbonneau-Lassay, op. cit., pp. 74-77. 21 Ierarhia cerească, în vol. Sfântul Dionisie Areopagitul, Opere complete și Scoliile Sfântului
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Malachia, 3, 20: "Și pentru voi, care vă temeți de numele Meu, va răsări soarele dreptății și vindecare pe razele-i înaripate. Și veți ieși și veți zburda ca vițelușii cei abia sloboziți din legături." Cf. Malachia, traducere din limba greacă de Cristian Gașpar, introducere de Ontiel Vereș, în vol. Septuaginta, V, volum coordonat de Cristian Bădiliță, Francisca Băltăceanu, Monica Broșteanu și îngrijit de Smaranda Bădiliță, Colegiul Noua Europă și Editura Polirom, București, Iași, 2009, pp. 590-591. Fiziologul trebuie să fi
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
un studiu medical. Iar când studiau animalele ca forme, ei erau de asemenea conștienți că toate creaturile indică existența lui Dumnezeu". 233 Louis Réau, op. cit., p. 76. 234 Idem. 235 Jan M. Ziolkowski, op. cit., p. 34. 236 Direct din limba greacă, cad de acord cei mai mulți cercetători, ele vor fi traduse pe la 1260, de către William din Moerbeke, arhiepiscopul latin al Corintului. Asta dacă nu acceptăm ipoteza aprins contestată, formulată de Sylvain Gouguenheim, conform căreia opera lui Aristotel ar fi fecundat cultura Europeană
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
traduse pe la 1260, de către William din Moerbeke, arhiepiscopul latin al Corintului. Asta dacă nu acceptăm ipoteza aprins contestată, formulată de Sylvain Gouguenheim, conform căreia opera lui Aristotel ar fi fecundat cultura Europeană printr-o traducere în latină direct din limba greacă, realizată, la abația de la Muntele Saint-Michel, "cu cincizeci de ani înainte de a începe în Spania, la Saragoza sau la Toledo, mișcarea de traduceri realizate după versiunile arabe ale acelorași texte." Vezi Sylvain Gouguenheim, Aristotel la Muntele Saint-Michel. Rădăcinile grecești ale
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Băltceanu și Monica Broșteanu, în vol. Septuaginta, vol. 4/ II, volum coordonat de: Cristian Bădiliță, Francisca Băltceanu și Monica Broșteanu, în colaborare cu pr. Ioan-Florin Florescu, Colegiul Noua Europă, Editura Polirom, Iași, 2007, p. 137. 293 Psalmii, traducere din limba greacă, introducere și note de Francisca Băltăceanu și Monica Broșteanu, în Septuaginta, vol. 4/ I., volum coordonat de: Cristian Bădiliță, Francisca Băltăceanu, Monica Broșteanu, în colaborare cu pr. Ioan-Florin Florescu, Colegiul noua Europă, Editura Polirom, Iași, 2008, p. 87. 294 Pentru
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]