9,562 matches
-
adâncime și, înainte de a putea fi operată, s-a sfârșit fără durere și liniștit. Au adus-o îndată la Pasărea și au așezat-o în mormânt, după obiceiul mănăstiresc, numai cu haina de pânză albă, fără coșciug, direct pe pământul groapei, cu capul între patru cărămizi, ca să nu-i zdrobească chipul când se va arunca țărâna pe dânsa. Din pământ ai ieșit și în pământ te vei întoarce. După șapte ani se dezgroapă, se spală oasele (căci firimițirea trupului se face
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
și în pământ te vei întoarce. După șapte ani se dezgroapă, se spală oasele (căci firimițirea trupului se face repede), se pun într-o cutie cu data și cu numele răposatei și se așază în biserica zisă bolniță, iar locul groapei se trece la altă moartă. De aceea, unde au fost puse un grilaj și o cruce, adeseori [acestea] se vând. Pentru mănăstire a fost o pierdere ireparabilă, toate maicile fiind femei foarte de rând, fără nici o însușire potrivită cu această
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
promițând pentru toamnă ca sămânță 75 kg de pogon, după ce se va constata numărul de pogoane arate; această sămânță era să se cumpere de la germani cu 20 000 lei vagonul! Țăranii, știind ce-i așteaptă, îngropau tot ce aveau în gropi mari, bine arse în prealabil. De aici, revolte peste tot. În Austria, mai ales în Viena, se micșorase rația de pâine; populația a protestat. Nu se putea da altă explicație decât a le mărturisi greutățile ce întâmpina exportul de grâne
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
început să-i crească nasul. * Săpând în stânga și-n dreapta, a făcut carieră. * Guvernanții își servesc poporul pe tavă. * Glumele nesărate sunt ca ciupercile necomestibile. * Înțelepții gândesc și după ce au fost decapitați. * Păsările migratoare au concurență: migratorii politici. * Cine sapă groapa altuia se numește gropar. * Descoperiri în lanț: găurile din bugetul statului. * Omul este cauza tuturor relelor. * Numai omul își ucide părinții și copiii. * Cea mai desăvârșită creație divină a devenit cea mai necruțătoare unealtă a diavolului. * Răul s-a născut
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
la baltă. * De când are mașină, Irimia nu mai dă cu oiștea în gard. * De când a fost restructurat, acarul Păun nu mai trage chiar toate ponoasele. * De când cu Postul Mare, nici Grivei nu mai roade oasele; le mănâncă oamenii. * Drumarii sapă groapa altora. * Nici în car, nici în teleguță, ci în Mercedes. * Indiferent unde dai, tot în capul tău crapă. * Racul dă înapoi mai încet; economia de piață - mai repede. * Melcul merge mai repede decât societatea românească. * Din doi români, trei sunt
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
spui. * Nu tot ce strălucește produce lumină. * A încerca înseamnă a reuși sau a eșua; a nu încerca înseamnă eșec sigur. * Închisorile îngrădesc numai trupuri, nu și conștiințe. Visele ating cele mai înalte zboruri. * Dacă ești cu un picior în groapă, nu-l băga și pe celălalt. * Pentru visători, cerul e întotdeauna senin. * A gândi repede nu înseamnă a fi și profund. * Pentru îndrăgostiți, despărțirile sunt ca și sfârșitul lumii. * Ceasul rău nu arată ora exactă. * Nu toate sunetele sunt muzicale
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
ei nu nimeresc coșul. * Un meci de fotbal este o luptă crâncenă, fapt dovedit mai ales de spectatori. * Huiduielile și încăierările de pe stadioane nu au nici o legătură cu spectacolul sportiv; doar cu educația. * Unii calcă în străchini, alții calcă în gropi, dar toți te calcă pe nervi. Starea de veghe poate fi și una somnolentă. * După ce a terminat clasa întâi, s-a apucat de scris abecedare; în clasa a doua - cărți de citire; abia în clasa a patra și-a dat
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
niște pictori din Aiud, și ne-am oprit la o terasă unde era muzică. Am și dansat, oricum a fost destul de frumos. Problema a apărut pe la unu noaptea, când mergând spre casă, Camelia a călcat greșit cu piciorul într-o groapă din drum și și-a umflat piciorul foarte tare, astfel că a doua zi a zăcut tot timpul neputând să se ridice din pat, cu comprese reci pe picior. Până la urmă și-a revenit după vreo două trei zile, dar
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
Georgescu, că trebuia respectat termenul. Am așteptat tăcuți în jurul coșciugului încă neacoperit, dar n-a mai venit nimeni, bineînțeles. După un timp, straniul necunoscut s-a uitat la ceas și a făcut semn că Paul Georgescu putea fi coborât în groapă, operațiune care a fost îndeplinită îndată. Azi urma mormântului său fără cruce, de la cimitirul Străulești 2, aud că s-a pierdut. Ov. S. Crohmălniceanu În 16 august 2001 Ov. S. Crohmălniceanu ar fi împlinit optzeci de ani. Mi-e greu
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Matei Călinescu și de Ștefan Cazimir. Dar Velea, spre deosebire de mine, juca pe două tablouri, căci scria și proză, și tot Paul Georgescu i-a publicat în Gazeta literară, la scurte intervale, schițele Poarta, Ochelari cu împrumut, Paznic la armonii, La groapa de fumat ș.a. Aceste titluri nu cred că spun mare lucru cititorilor din generația actuală, dar la începutul anilor ’60 au stârnit ecouri extraordinare. E de altfel greu de înțeles azi cum publicarea unei schițe într-o revistă putea să
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
răsare la București, Mircea Zaciu a fost un iubitor al marelui oraș din sud, cu toată decăderea lui postbelică și mai ales din ultimele decenii. Îl indispuneau și pe el, de bună seamă, aspectele degradării vieții bucureștene, câinii vagabonzi, cerșetorii, gropile, gunoaiele, întunericul și toate celelalte, îl revoltau distrugerile și nepăsarea față de ele, dar nu le punea, ca alții, pe seama unor metehne eterne ale locului („dâmbovițene“), ci a sistemului care dusese toată țara de râpă. Și dacă multe lucruri îi erau
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
l-a pisat, Stamate a comis-o, golul fiind înscris tocmai de omul pe care îl avea în marcaj. Jocul de vineri, de pe “Letea”, a semănat ca două picături de apă cu cel din urmă cu două săptămâni, când în “Groapă” a evoluat FCM Onești. Gălățenii au venit deciși să scoată un punct, apărându-se cu îndârjire, condiții în care echipa băcăuană a avut mari probleme în a găsi drumul spre poarta adversă. În asemenea condiții, golul din minutul 81 a
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
Întrucât aceste deșeuri mineralizante sunt folosite ca Îngrășământ pe ogor. Aici, plantele cultivate le folosesc ca nutrienți, realizând În același timp un proces specific reductiv, deci depoluant. Cu alte cuvinte, circuitul substanței se Închide. Dejecțiile umane sunt tratate asemănător: În groapa latrinei are loc un proces de fermentare, de asemenea oxidativ, deci mineralizant. Substanța minerală e preluată de rădăcinile plantelor, de regulă pomi, din preajmă. Recolta ogorului și a acestor pomi intră În circuitul descris, de astă dată ca hrană. Cu
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
tradițională cu aceste deșeuri, de altfel un proces natural și mai ales ecologic, adică protectiv pentru mediu; un astfel de proces doresc să-l cópii, aducându-l la o formă conformă civilizației actuale, fără Însă a jena mediul. Deci: În groapa privății are loc un prim proces, anaerob, de fermentare, În care substanțele organice sunt oxidate, adică mineralizate. Se eliberează o anumită cantitate de energie care-i folosită de microorganismele care se ocupă de acest proces; ele aparțin de fapt segmentului
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
indirect În vreun curs de apă Îl eutrofizează, adică promovează proliferarea excesivă a unei vegetații, care consumă noaptea oxigenul necesar animalelor acvatice; adică, cursul de apă respectiv devine mort... Procesul oxidativ, mineralizant, e urmat Însă, În mod natural, În aceeași groapă, de un al doilea proces, de reducere, efectuat de plantele din jurul gropii, ale căror rădăcini ajung În ea; e vorba deci de Închiderea unui cerc biocenotic, prin participarea segmentului autotrof, al plantelor adică. Și cu asta am spus totul: plantele
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
a unei vegetații, care consumă noaptea oxigenul necesar animalelor acvatice; adică, cursul de apă respectiv devine mort... Procesul oxidativ, mineralizant, e urmat Însă, În mod natural, În aceeași groapă, de un al doilea proces, de reducere, efectuat de plantele din jurul gropii, ale căror rădăcini ajung În ea; e vorba deci de Închiderea unui cerc biocenotic, prin participarea segmentului autotrof, al plantelor adică. Și cu asta am spus totul: plantele reduc mediul În care trăiesc, Într’un proces care necesită energie. Ceea ce
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
nevoia de două, hai să le spunem pretențios, reactoare, ce urmează unei camere de toaletă cu tot dichisul, inclusiv apa curentă. Tot ceea ce iese din acea cameră se adună, printr’o conductă de canalizare, În primul reactor, adică Într’o groapă al cărui volum trebuie să fie suficient pentru a cuprinde tot ce iese timp de câteva zile, adică timpul necesar pentru munca bacteriilor; pentru o familie obișnuită, e necesar un volum de vreo doi metri cubi. Această groapă trebuie să
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
Într’o groapă al cărui volum trebuie să fie suficient pentru a cuprinde tot ce iese timp de câteva zile, adică timpul necesar pentru munca bacteriilor; pentru o familie obișnuită, e necesar un volum de vreo doi metri cubi. Această groapă trebuie să fie etanșă, pentru a nu permite infiltrări În solul din jur; deci betonată. Și, ca să nu scoată din uz pământ, reactorul se poate plasa sub curtea păsărilor sau cotețul porcului, adică Într’un loc deja ocupat. Un capac
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de fapt o zeamă subțire, la cel de-al doilea reactor. Să-l descriem și pe acesta. El este de fapt un depozit, tot subteran, și poate fi construit după puterea gospodarului, În mai multe variante. El poate fi o groapă plină cu un material afânat, precum nuielele de la curățatul pomilor, acoperită cu un strat de vreun metru grosime de pământ (nici o grijă, când zeama mineralizată ajunge aici, nuielele nu putrezesc); el, reactorul, poate fi o groapă căptușită, ca să nu se
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
El poate fi o groapă plină cu un material afânat, precum nuielele de la curățatul pomilor, acoperită cu un strat de vreun metru grosime de pământ (nici o grijă, când zeama mineralizată ajunge aici, nuielele nu putrezesc); el, reactorul, poate fi o groapă căptușită, ca să nu se dărâme, cu pari groși sau chiar spalieri, având grijă să se lase Între ei câțiva centimetri, necesari pătrunderii rădăcinilor. Oricum, deasupra acestei incinte se așează un strat de pământ, iar incinta trebuie să aibă măcar 5
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
și țară, pentru neatârnare, pentru supraviețuirea națiunii. Omul de rând a umplut cu oase câmpurile de bătălie de la Plevna, Rovine, Podul Înalt, Călugăreni, Mărășești și Mărăști, oasele omului de rând se află îngropate sub construcțiile de la Canalul Dunărea-Marea Neagră, în gropile comune de pe lângă închisorile Aiud, Jilava, Pitești, Sighet și toate celelalte monstruase închisori. Omul de rând este omul de lângă noi, este cel alături de care în epoca comunismului victorios, stăteam „la rând” ceasuri nesfârșite ziua și adesea noaptea, pentru a putea procura
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
de pe urma cui să trăiască deștepții”. Depinde de noi să alegem din care categorie vrem să facem parte. Hai să scoatem definitiv din mintea și din sufletul nostru ideea meschină privind sloganul „ce-o să zică lumea” și să o aruncăm la groapa de gunoi a istoriei neamului nostru. Doamne-ajută. Badea Gheorghe Clepsidra În fiecare zi, dimineața, merg la baie, mă spăl și mă bărbieresc. Invariabil și inevitabil, în fiecare dimineață privesc oglinda. În fiecare dimineață, din oglindă mă privește acelaș bătrânel simpatic
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
ceva mai rafinată de sinucidere. Mie individul mi l-a amintit tot pe Harms. Tot ce trăim vine din Harms. Nu Caragiale a scris lumea noastră, ci Harms. Care zicea că nu trebuie înfășați copiii, ci nimiciți, aruncați într-o groapă comună în centrul orașului, după care se va turna peste ei var nestins. Ceaprazarul disprețuia ucenicii, nici copii n-avea, refuza să procreeze. Procreând, ar fi contribuit cu ceva la lumea asta meschină care oricum îl refuza și ea. Ar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
propolis. Un cumnat al ei, care avea stupi, îi adusese drăcia asta, ce se procura destul de greu și nu s-ar spune că era chiar ieftină, iar ea, în loc să i-l dea lu’ bărba-su’, care era cu un picior în groapă, hrănea porcul, și dobitocul nici măcar nu știa să aprecieze așa delicatese. Într-o seară a trebuit să merg la ea, nu mai știu de ce, și am găsit-o cu un castravete în mijlocul frunții. Castravetele ăla avea o funcție extrem de precisă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2097_a_3422]
-
a găsit păr de oaie în a mea, dar nu am crescut niciodată mai mult de 2-3 mioare. Când căldura era mai mare dădeam fuga la scăldat în apele repezi ale Siretului. Pe atunci mergeam fără grijă căci nu existau gropi făcute de excavatoare... Cât era satul de-ntins, apele râului erau presărate cu copii ce înotau în lung și-n lat pentru a prinde fel de fel de pești: crap, șalău, caras și roșioară. Mare grozăvie am pătimit când am
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]