7,663 matches
-
s? se dezl? n?uie! Istoria joac? feste ciudate celor implică? i �n ea. �n Europa central? r? s?ritean? , mul? i dintre evreii persecuta? i, de? i aveau o mentalitate profund capitalist? , optau pentru comunism nu de bun? voie, ci din instinct de conservare. Ei erau aidoma arabilor din Nazaret, care �i aleg cu non? alan?? pe deputa? îi comuni? ți sau negrilor din Africa de Sud, care sprijin? Congresul Na? ional African dominat de comuni? ți. Extrem de mul? i evrei din
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
era probabil mort la ora aceea. Atunci Sima s? a �ndreptat spre Bucure? ți cu o vitez? nebun?. ?tia unde poate g? și Echipa Mor? îi. S?a dus �n Aleea Vulpache, casa Magdei Lupescu, transformat? �ntr? un bastion al Legiunii 43. Instinctul lui Sima nu? l �n? elase: i? a g? sit pe cei din Echipa Mor? îi (Sima �? i aminte? te c? erau opt, sub comanda inginerului Traian Boeru). Boeru l? a informat c? l?au ucis pe Iorga ? i pe Madgearu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
zestrat pentru politic?. ?i această datorit? personalit?? îi sale, principialit?? îi sale apolitice sus? inut? cu o �nc? p?? �nare inflexibil? , naivit?? îi sale dublat? de un temperament vulcanic ? i incontrolabil ? i egoului s? u, ca ? i lipsei stranii a renumitului instinct politic al na? iunii sale din partea unui istoric rom�n: inflexibilitatea nu ajut? la supravie? uire. Toat? m?re? ia să ca istoric ? i intelectual, dragostea lui pentru Rom�nia ? i chiar ? i integritatea să au fost anulate �n politic? de personalitatea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
a dominat ? i scrierile istorice. El nu respectă nici o abordare filosofic? ? i nici o lege istoric? ? i nu apar? inea nici unei �? coli istorice�, considerate de el ca fiind prea restrictive ? i rigide. Era un na? ionalist romantic, un impresionist ? i posedă instincte s? n?toase ? i marele talent de a reconstitui un eveniment, dar �ntotdeauna pe baza documentelor ? i a faptelor. Iorga a fost, mai presus de orice, un medievist ? i bizantinolog de faim? mondial? ? i am putea spune din fericire, pentru c? a fost
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
golul datorat lipsei documenta? iei. Metodă această l? a ajutat f? r? �ndoial? pe Iorga s? explice cei 1.000 de ani din istoria poporului rom�n pentru care nu există o documenta? ie solid?. Iorga avea un sim?? m�nt, un instinct pentru istorie ? i o intui? ie �n reconstituirea situa? iilor istorice. Aceast? tr? s?tur? este greu de definit. Mul? i istorici ar respinge? o ca fiind o abordare neprofesional? ? i ne? tiin? ific? , cum au ? i f? cut? o c
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
politicienii (printre care ? i pe Maniu) că s? -i determine s? recunoasc? public c? acesta comisese l�se-majest�, ceea ce a reu? it, dar a provocat at�tea conflicte, cum spunea ? eicaru �de parc? ar fi fost posedat de un instinct diabolic al distrugerii, Iorga a reu? it s? distrug? ? i ? ansele de succes ale unirii opozi? iei�. ?eicaru, op. cît. , pp. 68-69 40 Primele trei volume ale Memoriilor lui Iorga, care trateaz? perioadă r? zboiului ? i cea imediat ulterioar? , s
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
aceste ființe se devorează într-o ciclică disperare inconștientă. Nu întîmplător, acțiunea se desfășoară noaptea. O noapte ploioasă, de septembrie, cînd totul miroase a mucegai, a stătut, cînd umezeala a uniformizat culorile, cînd iritate de îndelungate ceasuri de așteptare nătîngă, instinctele năvălesc devastator. O stare de semi-somnolență, de slăbiciune neputincioasă, metamorfozată în ferocitate, domină atmosfera acestei prelungite agonii, în care tragedia te face să rîzi, comedia să plîngi" (Goana pe nisip, Editura bybliotek, 2012, p.71). E o viziune originală, profundă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
instalat la trei luni și jumătate după nașterea viitorului regizor. De unde posibile aspirații compensatorii: către profesiunea regizorală, deci către rolul "paternal" de creator al spectacolului/filmului, de "autoritate" instalată/restaurată; și de partea cealaltă sentimentalitatea structurală, pe care efortul sau instinctul de disimulare n-o vor putea anula. Scenariu generaționist semnificativ, cu trei reprezentanți simbolici: Alexa Visarion i-a fost student lui Radu Penciulescu, recunoscut ca "părinte" spiritual de la care, ca "fiu", va fi preluat ștafeta, și-i este la rîndul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
acel moment ar fi fost o dovadă de obrăznicie să-i diseci geniul, dar era evident că o rară combinație de umor și intensitate, bucurie de viață și preocupare serioasă în privința sensului acesteia, inteligență dovedită și încredere sinceră în propriile instincte îi marcau acestui om munca, înfățișarea, prezența și discursul. Întâlnirea mea cu Visarion a condus, în cele din urmă, la acordarea unei burse Fulbright Traveling Scholar/Artist Award (mulțumită efoturilor herculiene făcute de oficialii Ambasadei Statelor Unite din România) și astfel
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
adăugăm vorbele lui Woyzeck și nu în ultimul rând, tot ce spune Sizwe Bansi în fața celor care nu-l ascultă. Există în regia de teatru și film intuiția care, uneori, poate să suplinească formația academică. Există în regia de film instinctul. Alexa Visarion nu operează instinctual și nici nu lasă loc mult intuiției, pentru că în alcătuirea dublului intervine anvergura culturală. El povestește rolurile ca pe niște biografii personale. Își bazează știința regizorală pe zeci de tomuri citite și pe zeci de
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
paroxism. Personajele lui Caragiale nu se menajează deloc, se lasă târăte cu putere de torentul necontrolat al ființei lor, de duritatea și dezordinea lumii din care fac parte. [...] Eroii se zbat într-o încrâncenare epuizantă în luptă cu gândurile și instinctele lor, stăpâniți de forțe ascunse pe care nu și le pot explica și care creează acea neclaritate a acțiunilor, alimentată permanent de orice nou incident apărut, devenit stimul notează regizorul în Cortina de cuvinte. În Năpasta, singurul personaj care capătă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
la vedere, ca text (pentru demersul regizoral la ultimii doi) sau ascuns în pliurile unei poetici recuperatoare (pentru toți trei). Este mai ales vorba aici despre cum personajul poate ajunge la sinele adânc, smulgând și aruncând măștile, succesivele măști... Cum instinctul de conservare comun este spulberat în fața unui comandament superior, propriu unei alte ordini și nu contingentului. Structura profundă a lui Alexa Visarion se dezvăluie, am mai spus, prin joc. Mărturisea, la un moment dat: "Eroii seamănă cu mine, dacă nu
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
alții, aș zice, parafrazând un titlu de piesă, că privește în prezent cu mânie, cu un spirit critic ascuțit, de loc dispus la toleranță. E un disident prin vocație. Nu e exclus ca tocmai atitudinea lui nonconformistă, dublată de un instinct de dominare, manifestat nu numai față de colaboratorii direcți (cu actorii e de-a dreptul tiranic), ci și față de critici, de alte persoane, să fii fost decisv pentru o carieră și împlinire de excepție. Nu evită să se pronunțe asupra unor
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
bâlci absurd, animat de o agitație isterică (muzică, foarte sugestivă: Ștefan Zorzor). Totul e prins de mecanica, automatismul unei repetiții fără sens: "tot așa și iar așa"; repetarea stupidă, inconștientă a unor gesturi care doar par bazate pe sănătatea, vitalitatea instinctului. Distingem aici și existențe de excepție: revoltațiioptimiști încă ori dezamăgiți. Auzim întrebări neliniștitoare cu privire la soarta omului, întrebări, rostite sau strigate, la care grosul oamenilor, prinși în "jocul vieții dansul morții", nu au când și cum, nu vor să reflecteze. Tabloul
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
apăsat decât în Înghițitorul de săbii, scenariul progresează pe două planuri net delimitate existențial: de-o parte drama însingurării în suferință a unor ființe sfâșiate de patimi și vise, de cealaltă, lumea reprezentanților ordinii publice, o lume viscerală, bântuită de instincte animalice și degradată de trădarea indolentă a menirii ei sociale. Prima descinde într-adevăr din litera lui Caragiale, a doua s-a închegat pe ecran din vâna pamfletară a unui regizor format intelectualmente la școala și în spiritul necruțător al
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
spectacol? Cred că am găsit în nuvelistica lui Caragiale și în această Năpastă un izvor nesecat de interogații. Spectacolul deschidea o serie de întrebări. Mă gândesc de mult timp la spațiul filmic al acestei povești, în care creier și sânge, instinct și rațiune se hăituiesc reciproc tânjind după un echilibru, căutând cu încăpățânare armonia. Filmul Năpastei e șansa memoriei de a avea conștiință. Sub actualul deziderat, personajele nu se mai raportează la fabulă, la anecdotică, ci la un criteriu moral în
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
de credință! Dar vă chestionasem asupra unui lucru practic: cum realizați concret intențiile dumneavoastră artistice? Una din problemele montării textelor caragialiene este de a nu confunda "vulgaritatea" lumii și a eroilor lui Caragiale cu vulgaritatea operei. Opera, da, vorbește despre instincte primare, despre raporturi interumane la limita vulgarului. Dar Caragiale oare mai e nevoie să v-o spun? nu este, nu a fost, nu are cum să fie vulgar. Soluțiile scenice câteodată șocante, câteodată fruste conțin o profundă semnificație, trimit un
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
sală și tocmai această forță comunică, această putere reverberantă care a fost obligată să intre într-un singur suflet și trup este atât de puternică încât este în stare să distrugă ființa actorului și trebuie eliberată. Eliberarea se face cu instinct și rațiune, cu frică și orgoliu, cu încredere și disperare și, în ultimă instante, cu o lungă și chinuitoare neliniște. Realizarea înseamnă neliniște. Aveați înainte de a fi plecat la Moscova și în America o lungă experiență de lucru cu actorii
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
Dinozaurii au dispărut când un frig glacial a cuprins pământul. Violența în natură este inerentă. Forțele naturii se pot declanșa în mod neașteptat punând în pericol viața. Atacul și fuga din fața atacatorului, lupta și resemnarea în fața unei manifestări puternice a „instinctului morții”sunt parte din natură. Doar conștiința umană poate „vedea”și pune în discuție violența, din multiple perspective, o poate înțelege și poate lua măsuri de prevenire sau de diminuare a violenței evenimentelor și a consecințelor lor asupra victimelor. Din
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
Călugărița”își devorează partenerul în timpul împerecherii, masculii unor specii atacă și devorează puii în absența unei mame vigilente care să-i păzească de pericol. Cât despre violența manifestărilor între specii, aceasta este în majoritatea cazurilor generată de cel mai puternic instinct, instinctul de supraviețuire. Sunt rare speciile care atacă pentru a ucide, atunci când hrana prisosește, dar majoritatea atacă pentru a se hrăni. Omul reprezintă specia care domina toate celelalte forme ale vieții, precum și întreaga natură, adeseori cu violență. Omul poate ucide
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
își devorează partenerul în timpul împerecherii, masculii unor specii atacă și devorează puii în absența unei mame vigilente care să-i păzească de pericol. Cât despre violența manifestărilor între specii, aceasta este în majoritatea cazurilor generată de cel mai puternic instinct, instinctul de supraviețuire. Sunt rare speciile care atacă pentru a ucide, atunci când hrana prisosește, dar majoritatea atacă pentru a se hrăni. Omul reprezintă specia care domina toate celelalte forme ale vieții, precum și întreaga natură, adeseori cu violență. Omul poate ucide, poate
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
și cu lumea. Din punct de vedere fiziologic, „testosteronul girează atât agresivitatea, cât și dorința sexuală, la ambele sexe”(Ginger, 2007, p. 106). Ambele pulsiuni au menirea de a promova viața: viața individului, în cazul agresivității, și viața speciei, prin instinctul sexual. Din punct de vedere fiziologic, cele două pulsiuni își află lăcașul în hipotalamus, creierul nostru „vegetativ”. Controlul agresivității și cel al dorinței sexuale sunt plasate în vecinătate, fiind despărțite de o zonă îngustă care girează plăcerea (Ginger, 2007). Agresivitatea
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
disconfortului care va urma pentru persoană în procesul de rezolvare a problemei ivite. Ajută la a face față dificultăților reale din momentele rezolvării problemei. Un plan bun ajută reușita într-o întreprindere dificilă; 5. sublimarea reprezintă o exprimare atenuată a instinctelor, în forme socialmente acceptate, evitându-se consecințele adverse și pierderea accentuată a plăcerii. în testul pulsiunilor, a lui Szondi, o mare încărcătură sadică poate funda o carieră excepțională ca om de cultură, chirurg, coafeză etc. Dacă ne gândim la tehnicile
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
nerezilienți, ei știau să facă uz de potențialul de care dispuneau, adică aveau acces la resursele lor. Așadar, competențele sunt adecvări, abilități complexe ale individului în raport cu exigențe specifice. În acest sens, reziliența este o competență complexă, generată probabil de însuși instinctul vital al fiecărui individ, acela care-l face pe individ să-și revină după o perioadă dificilă și să-și selecteze în permanență, în mediul de viață comun unui întreg grup, un mediu propriu, cu calitățile necesare dezvoltării potențialului de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
individ să-și revină după o perioadă dificilă și să-și selecteze în permanență, în mediul de viață comun unui întreg grup, un mediu propriu, cu calitățile necesare dezvoltării potențialului de care dispune. Aceeași înclinație spre viață, spre sănătate sau instinct de supraviețuire îi face chiar și în cele mai dificile condiții de viață pe indivizi să poată avea momente de fericire, să poată fi fericiți. 3.5.5. Factori protectivi/resurse Trecând în revistă studiile existente, Haynal (2002) arată că
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]