9,535 matches
-
printr-o maximă toleranță și bunăvoință (este notorie interdicția de a se întrerupe fie și lectura celei mai plictisitoare și mai lipsite de talent „opere”, pe care criticul o îndura cu stoicism imperturbabil). Cei mai importanți poeți, prozatori și critici interbelici au frecventat, într-un fel sau altul, cenaclul lovinescian. Ca o mișcare studențească insubordonată ierarhiilor literare oficiale ale epocii comuniste, pe care le-a și răsturnat în scurt timp, și contestatară la adresa generațiilor anterioare au apărut, în plină dictatură ceaușistă
CENACLU LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286162_a_287491]
-
provincii românești: Moldova, Muntenia și Transilvania. Tratat cu severitate este Titu Maiorescu, de-a dreptul minimalizat, așa cum vor fi mai toți criticii. În schimb, i se recunosc meritele de mare poet lui Al. Macedonski, până atunci aproape ignorat. Pentru perioada interbelică, atenția lui C. se concentrează asupra celor mai reprezentativi romancieri, după opinia sa, Liviu Rebreanu, Hortensia Papadat-Bengescu și Camil Petrescu, ultimilor doi nerecunoscându-li-se însă proustianismul. În poezie, aprecierea lui superlativă se îndreaptă către Tudor Arghezi, Ion Barbu și
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
care-l evocase și într-o poezie (Herodot), scrierea amintește de un Odobescu sau Duiliu Zamfirescu. Prin toate calitățile, prin tema și structura lui, prin modul de tratare a personajelor, Enigma Otiliei rămâne cap de serie în romanul românesc (citadin) interbelic de observație obiectivă. Cu Bietul Ioanide, C. își schimbă tehnica: renunță aproape cu totul la „obiectivitate” și „indiferență”, proiectând asupra personajelor o viziune comică, parodică, uneori sarcastică. Fluxul continuu al narațiunii (caracteristic în Enigma Otiliei) e întrerupt de întoarceri în
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
Brumaru, Norman Manea, George Bălăiță, Sorin Titel, Mircea Ciobanu, Dana Dumitriu. Aplicat și onest sunt apreciați și scriitori contemporani inovatori mai în vârstă, unii „cu probleme”, de la Marin Preda la Virgil Teodorescu și Ion Caraion, ca și autori din perioada interbelică (Anton Holban, Camil Petrescu) sau mai vechi, cele mai vibrante caracterizări privind creația lui Mihail Sadoveanu. Recuperarea scriitorilor excomunicați ca „decadenți”, în frunte cu Tudor Arghezi, a fost susținută perseverent de critic prin toate mijloacele. Permanent și energic, el a
GEORGESCU-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287223_a_288552]
-
chiar în termenii autorului - o „saga a României moderne”, ceea ce în discursul intelectual contemporan s-ar putea traduce prin suma marilor narațiuni legitimante privind modernitatea noastră. Această metanarațiune explicativă acoperă în carte episoade-cheie (Războiul de Independență, momentul Junimea, romantismul, perioada interbelică). În contemporaneitatea imediată, episoadele acestei saga sunt încă active. Atâta timp cât mecanismele lor n-au fost etalate la vedere, ele sunt trăite și azi în mod genuin, sunt vii. Pentru autorul cărții, a privi înapoi înseamnă a revizita modernismul, pe care
ALEXANDRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285241_a_286570]
-
rămas, în 1930, alături de Bucovina, regiunea cu cea mai înaltă rată a alfabetizării din România (Iancu, Scurtu, 2003, 663). Politica de omogenizare socială, susținută prin măsuri tenace de discriminare pozitivă în favoarea celor proveniți din categoriile dezavantajate anterior, atât în perioada interbelică, cât mai ales în primele două decenii de comunism, prin industrializarea unor regiuni rămase în urmă cât și prin forțarea mobilității geografice a personalului instruit superior puteau provoca un handicap al județelor Transilvaniei în ceea ce privește educația. Chiar dacă discrepanțele dintre regiuni, în ceea ce privește
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
anul universitar 1896-1897, la Universitatea din București. La Universitatea din Iași, sociologia își ocupă locul cuvenit, odată cu venirea la catedră a lui Dimitrie Gusti în 1910, în urma unui concurs destul de controversat. Nu este lipsit de semnificație faptul că în perioada interbelică, în Italia, cu toate că avea sociologi de anvergură europeană, și îi amintesc numai pe V. Pareto și A. Gramsci, în universitățile sale nu funcționau catedre de sociologie, iar sociologia era profesată ca un fel de anexă de juriști și economiști, după cum
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
existau patru catedre de sociologie. La București a fost numit profesorul Dimitrie Gusti, transferat după război de la Universitatea din Iași, la Cluj activa Virgil Bărbat, la Iași titularul catedrei era Petre Andrei, iar la Cernăuți preda Traian Brăileanu. În perioada interbelică s-a afirmat o animată și bogată activitate de pregătire a viitorilor sociologi și de răspândire a ideilor sociologice în medii tot mai diverse. Mișcarea sociologică autohtonă de după primul război mondial a cunoscut o dezvoltare proeminentă, impunându-se ca una
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
interdisciplinaritatea. Trebuie recunoscut că paradigma gustiană a fost totuși eclipsată de o altă contribuție a sa, metoda monografică aplicată în cercetări făcute la sate, care au trezit un interes legitim din partea multor sociologi din Europa și SUA încă din perioada interbelică. Am putea spune că sistemul gustian este identificat în spațiul public cu monografismul. Pentru marcarea dinamismului și diversității doctrinare a acestei mișcări sociologice ar fi fost oportună prezentarea opțiunilor metodologice ale lui Anton Golopenția, dar și rezervele exprimate de T.
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Semnalez, în treacăt, două lucrări de asemenea factură, datorate unor autori de prim rang ai școlii sociologice actuale. Am în vedere cartea lui Ilie Bădescu, Idei politice românești (Editura Mica Valahie, 2004), și pe cea a lui Dan Dungaciu, Elita interbelică. Sociologia românească în context european, apărută la aceeași editură, în 2003. E vorba de lucrări de anvergură, de sinteză teoretică, prin care modelele teoretice românești sunt plasate, printr-un riguros și aplicat examen comparativ, în seria marilor curente de idei
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
și fond a fost o temă reluată și reinterpretată, în chip obsesiv, de mai toți gânditorii care au analizat procesul de modernizare a României. Ea s-a aflat în centrul analizelor și dezbaterilor sociologice, istorice și filozofice și în perioada interbelică, astfel încât putem conchide, împreună cu autorul lucrării, că teoria formelor fără fond și-a dobândit un statut special în cultura română, anume acela de cadru teoretic pentru analiza și interpretarea evoluției moderne a societății românești. Lucrarea lui Schifirneț reconstituie istoria acestor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Teatrului Național”, ca și în „Viața românească”, „Veac nou”, „Steaua”, „România liberă”, „Astra”, „Flacăra”. O seamă de însemnări au fost reunite în Cu teatrul românesc peste hotare (1968) și în volumul postum Un drum în teatru (1980). Amintiri despre teatrul interbelic i-au apărut în „Teatrul” (1959-1970). La vârsta memoriilor, A. a publicat câteva cărți de schițe și povestiri, unde evocă mucalit, cu și fără travestiul ficțiunii, scene din copilărie, impresii de călătorie, întâmplări care i se par bune de așternut
ALEXANDRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285240_a_286569]
-
sigură, pentru a le anima apoi îndrăzneț și tenace. Scriind el însuși literatură, experimentează neîncetat, fuge „în patru direcții deodată”, fără să găsească totuși acea opțiune care l-ar exprima integral. Înaintea generației de mari critici și scriitori din perioada interbelică, situându-se, apoi, mereu alături de ei, A., „om de baricade” (E. Lovinescu), își susține, prin fronde publicistice și literare, partea lui de contribuție la impunerea modernității în literatura română. Aderând la autonomia esteticului, el se așază, în esență, sub scutul
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
antrenând și stări mai complicate. Dacă literatura lui A., cu deosebire romanele, deși vulnerabile fără excepție, suscită totuși interesul ca un spațiu deschis experimentului, publicistica lui are o însemnătate remarcabilă, ca ferment al înnoirii, în circuitul de idei al epocii interbelice. Domnul Aderca e un literat complet și nespecializat. Domnia sa știe să poarte paleta, parfumele, arcul, săgețile și floreta la un loc cu pana; deopotrivă de noi și de agere. Poetul e povestitor, povestitorul e filosof, filosoful e critic. Este greu
ADERCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285184_a_286513]
-
este de obicei frust, contribuind la obținerea culorii locale prin lexicul specific zonei. Tehnica narativă mizează pe alternanța planurilor și pe schimbarea neașteptată a vocilor. Dintre romane sunt de menționat în special Tornada (1980), frescă plină de dramatism a Timișoarei interbelice, și În afara gloriei (1994), primul volum al unei calde și ample evocări a lui Eftimie Murgu și a timpului său. Deși privesc epoci diferite, romanele au în comun dorința autorului de a reînvia specificul unor vremuri apuse, convocând mijloace variate
ALMAJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285261_a_286590]
-
un deceniu după scrierea jurnalului, A. (între timp căsătorită cu Al. Alimăneștianu) edita Însemnări din timpul ocupației germane (1916-1918) (închinând cartea, în 1929, memoriei lui Ionel I.C. Brătianu, fratele și ilustrul om politic nu de multă vreme dispărut). În anii interbelici, continuă a îndruma proiecte culturale, educative, caritabile, prezidând, între altele, fondarea unor asociații, așezăminte școlare sau de binefacere: Liga Națională a Femeilor Române, Universitatea Liberă, Școala de educatoare de puericultură din București, Casa Copilului. E tot mai mult și o
ALIMANESTIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285258_a_286587]
-
vîrsta modernă a literaturii, Alexandru Călinescu • Comicul, Jean-Marc Defays • Dor și armonie eminesciană, Leonida Maniu • Eminescu și cultura indiană, Demetrio Marin • Fantasticul în literatură, George Bădărău • Introducere în studiile literare, Dumitru Tucan • Marile curente ale criticii literare, Gérard Gengembre • Modernismul interbelic, George Bădărău • Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal • Neomodernismul românesc, George Bădărău • O teorie a literaturii, Florica Bodiștean • Ocheanul balcanic, Marius Nica • Personalitatea literaturii române, Constantin Ciopraga • Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean • Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu • Poetica elementelor în
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
George Bădărău • O teorie a literaturii, Florica Bodiștean • Ocheanul balcanic, Marius Nica • Personalitatea literaturii române, Constantin Ciopraga • Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean • Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu • Poetica elementelor în lirica lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon • Povestea populară, Michel Valière • Romancierii interbelici, Livia Iacob • Romantismul englez și german, Mihai Stroe • Teoria și practica semnului, Ioan S. Cârâc • Termenii-cheie ai analizei teatrului, Anne Ubersfeld În pregatire: Europa în cincizeci de romane, Geo Vasile 1 Jean Searle, "Le statut logique du discours de la fiction
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
mai exact trei. În primul rând, a fost folosit ca un studiu de istorie literară. În prefața sintezei sale din 1888, Alexandru Philippide îl tratează ca o sursă de informații biografice, îndeosebi pentru autorii minori 103. Până târziu, în epoca interbelică, atunci când se caută date despre vieților scriitorilor bisericești de pildă, Lepturariul continuă să fie folosit ca un text istoric. În schimb, pentru Titu Maiorescu - și acesta ar fi al doilea regim de utilizare a cărții - publicația lui Pumnul era prima
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
mistică românească, Puiu Ioniță Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel Valière Povestirile lui Alice Munro, Dragoș Zetu Proza lui A. Soljenițîn. Un document artistic al Gulagului, Cecilia Maticiuc Reading Mircea Eliade in America, Mihaela Paraschivescu Romancieri interbelici, Livia Iacob Romantismul englez și german, Mihai Stroe Scriitorul și umbra sa (vol. I și II), Antonio Patraș Slavici sau Iubirea ca mod de viață, Steliana Brădescu Teme și motive de poetică, Magda Jeanrenaud Teoria narațiunii, Franz K. Stanzel Termenii-cheie
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
comunismului și nici nu ar fi avut cum, de vreme ce pe atunci erau la vârsta copilăriei sau a tinereții. Doar domnul Radu Ralea și domnul Gelu Simionescu au făcut parte din familii ale căror membri au fost implicați activ în politica interbelică, membri care au și fost condamnați de către comuniști la ani grei de închisoare, însă nu pentru fapte dovedite împotriva regimului și statului comunist, ci doar pentru simpla apartenență la unul dintre partidele istorice. În plus, persoanele cu care am realizat
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
În acest sens, este exemplară mărturia domnului Bazon cu privire la liniștirea bruscă a unei bestii-caraliu întâlnită în coloniile de muncă, Cocora, după ce a vorbit cu tatăl său la solicitarea unuia dintre deținuții politici la care tatăl caraliului fusese ordonanță în perioada interbelică. Este vorba, într-adevăr, despre asumarea integrală a propriului trecut fără a ne disculpa, spre exemplu, distribuind vina pentru regimul comunist tancurilor sovietice și altor oameni străini de noi. Mai trebuie avut în vedere încă un aspect important: aceste interviuri
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
fost doar aceea că erați înstăriți și aveați pământ mult. R. R.: Da, că am avut pământ, asta a fost! C. I.: Nu a fost cumva la mijloc și faptul că bunicul și tatăl dumneavostră au făcut politică în perioada interbelică? R. R.: Nu, nicidecum! Nu s-a vorbit despre aceasta atunci când au venit la noi să ne ridice de acasă, în miezul nopții. Pentru că în 4 martie 1949, la ora două noaptea a venit o comisie alcătuită din vreo 4
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
a observa și a proba valoarea estetică. Restul e interpretare. G. Călinescu a vorbit despre fenomenul arghezian. E dificil să-l contrazicem. Mai întâi că Arghezi s-a impus cu aceeași forță criticii și publicului mai larg, încă din perioada interbelică. El s-a înscris într-o durată lungă a creației și aproape fiecare volum publicat constituie un nou și diferit episod din aventura imaginarului poetic. Cuvinte potrivite și Flori de mucigai, Cărticică de seară și Hore sunt tot atâtea lumi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
catolice românești, autorul se apropie de tiparul istoriei politice, prin sugerarea situațiilor de putere din interiorul comunității, dar mai ales prin analiza proiectului unui cotidian catolic din România, care ridică, din perspectivă istoriografică, problema participării politice a catolicilor din România interbelică. * * * Lucrarea este structurată în trei mari capitole, cu multiple subcapitole, gândite coerent, într-o grilă a descrierii, comparației și analizei. Autorul ne plasează dintru început, în capitolul I, în contextul occidental al gandirii demersului de presă catolic, prezentându-ne sistematic
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]