7,384 matches
-
prefecturii Dorohoi Nr. 1555/1941/757. 10. Operațiunile de evacuare au decurs așa după cum se arată în raportul alăturat în copie /anexa 2/ al prefectului de Dorohoi, colonel Barcan. 11. Suntem de părere că în această privință, să se ceară lămuri și Lt. Col. Petrescu de la M.St. Major care desigur a întocmit o dare de seamă asupra misiunii cu care a fost însărcinat de M.C.Gl. GUVERNATORUL BUCOVINEI GENERAL, C. CALOTESCU ss. C. Calotescu AMAE, fond Problema 33, volumul 21, f. 261-262
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
rubrica "trimiși în Transnistria", se vor trece numai evreii infractori, iar în prima rubrică alăturată, membrii familiilor infractorilor, cari au fost trimiși odată cu aceștia. * * * Prezenta anexă nu anulează Instrucțiunile Generale No. 55.500 din 27 Iunie 1942, ci completează și lămurește dispozițiunile prevăzute în acele instrucțiuni. SUBȘEFUL MARELUI STAT MAJOR General (ss) I. ARHIP ȘEFUL SECȚIEI I-a Colonel (ss) BORCESCU Pentru conformitate Șeful Bir. 10 ss. Ilie Dumitrescu Lt. Colonel Ilie Dumitrescu AMAE, fond Problema 33, volumul 15, f. 259-268
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
cu privire la activitatea Biroului 10 în luna august 1942, se arată faptul că Anexa A la Instrucțiunile Generale Nr. 55.500 din 27.06.1942 a fost întocmită "[...] în urma constatărilor făcute după aplicarea instrucțiunilor, în scopul de a se preciza și lămuri anumite chestiuni, precum și a se face unele completări. [...]". AMR, fond 5416-Marele Stat Major, Secția I-a Organizare-Mobilizare, dosar nr. 3001, f. 186-187. 1224 Vezi documentul nr. 277. 1225 Monitorul Oficial, partea I, nr. 48 din 27.02.1940. Decretul-Lege Nr.
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de întrebări/sarcini standard, aceleași pentru fiecare subiect. Răspunsurile la întrebări se traduc în expresii/valori numerice, suma lor reprezentînd o formă de caracterizare a subiectului în ceea ce privește anumite procese și abilități” (McMillan, 1992, p. 114). Dacă aceste definiții ne pot lămuri cu privire la accepțiunea testului în spațiul educațional, nu putem afirma că maniera de clasificare a acestora este la fel de clară. În mod evident, testul pedagogic s-a dezvoltat în strînsă legătură cu testul psihologic, iar toate criteriile de clasificare, precum și exigențele de
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
îndoială părerile. Într-un interviu, John Campbell, care lucra pe atunci la Departamentul de Stat, observa: "Eu nu cred că el (Ethridge) ar fi putut veni cu altă concluzie decît cea la care a ajuns. În orice caz, aceasta a lămurit oarecum dubiile domnului Byrnes cu privire la imparțialitatea rapoartelor trimise de proprii lui diplomați din aceste țări"296. Cu toate acestea, Byrnes voia neapărat să reia tratativele cu sovieticii. El credea cu sinceritate că poate găsi puncte de interes comun pentru Molotov
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
la aceste discuții multilaterale. În urma dezbaterilor secrete, delegații Marii Britanii, Franței, Italiei, Belgiei și Olandei au acceptat să adopte listele anglo-franceze. Apoi, pe 22 noiembrie 1949, aceștia au desemnat un Grup Consultativ (GC) care să pună la punct clasificările și să lămurească deosebirile dintre listele americane 1-A și 1-B și lista anglo-franceză545. Acest GC și-a susținut prima ședință la Paris, pe 9 ianuarie 1950 și a hotărît să instituie un secretariat permanent și un Comitet de Coordonare care să supervizeze
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
inițiază utilizatorul în ortografia chirilică, partea secundă fiind rezervată lecturilor sub forma rugăciunilor, urmată de specificarea celor zece porunci și a celor șase desăvârșiri. Partea cea mai voluminoasă a Bucoavnei consistă într-un capitol catehetic intitulat "Întrebăciune", în care sunt lămurite dogmele centrale ale credinței răsăritene. Partea finală a Bucoavnei întocmește un catalog moral, un gen de inventar al categoriilor morale pe care învățăceii au a le însuși în desăvârșirea edificării lor sufletești cu cărămizile morale ale ortodoxiei (ca de exemplu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în contact cu civilizațiile străine (persană, scitică, greacă, mai tîrziu celtică și romană), preluând de la ele o serie de elemente avansate, dar exercitînd, în același timp, o influență asupra lor" (Daicoviciu et al., 1984, p. 31). Este adăugată precizarea care lămurește egalitatea de statut civilizațional de pe care s-au realizat aceste schimburi și tranzacții mutual benefice: "contactul cu marile civilizații ale antichității a îmbogățit civilizația daco-getică fără a-i răpi originalitatea" (ibidem). Ambele elemente distinctive ale paradigmei rolleriane cu privire la chestiunea originii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
miezul evenimentelor tulburătoare din decembrie 1989, garnitura membrilor revizioniști ai PCR, marginalizați în cadrul structurilor centrale partinice, s-au organizat în Frontul Salvării Naționale (FSN), reușind să se erijeze ca portavocea politică a revoluției. Istoriografia recentă nu a reușit încă să lămurească maniera exactă în care FSN a reușit să acapareze revoluția, cert este însă că această organizație intrată oficial în scenă pe 22 decembrie 1989 a reușit să se impună drept forța-călăuză pe plan politic a mișcării revoluționare. Prezentându-se ca
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de programa de învățământ despre "Românii în Europa" gândită a fixa cadrul de referință european pentru istoria românilor -, ediția a II-a (Scurtu et al., 2001) este îmbogățită cu o astfel introducere (fără a purta vreun titlu) în care se lămurește natura raporturilor româno-europene. Adevărat manifest al etnocentrismului românesc, prefața în cauză subordonează europenismul în cadrele superioare ale românismului. Etnocentrismul românesc este desfășurat pe dimensiunea spațială ("din punct de vedere geografic, România se află în centrul Europei") cât și pe cea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politici ai noii ordini europene postbelice. Declarația Schuman poate fi instituită ca asigurând uvertura postnaționalismului. Europa postbelică deschidea așadar, simultan, și epoca Europei postnaționaliste. O serie de clarificări conceptuale se impun în acest punct al argumentației, în efortul de a lămuri semantica noțiunilor centrale ale discursului desfășurat pe paginile acestui articol. Termenul de "postnaționalism" este utilizat ca descriptor al unei stări de fapt ideologice care ar caracteriza contemporaneitatea europeană în care naționalismul ca ideologie și-a epuizat forța de capacitare politică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
românești. Raportul final redactat de echipa coordonată de V. Tismăneanu cuprinde o analiză ce se întinde pe lungimea a 666 de pagini în versiunea originală din 2006, 879 în varianta tipărită în 2007. Prefațată de o "Introducere" în care sunt lămurite " Natura, scopul și efectele regimului totalitar comunist în România, 1945-1989", analiza se fixează apoi asupra "Reperelor istoriografice" ale regimului comunist românesc. În continuare sunt examinate în detaliu "Partidul Comunist Român" (capitolul 1), "Represiunea" (capitolul 2), unde se pledează cazul în favoarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
28,0 57,6 14,4 2009 12,0 73,4 14,6 2014 10,7 70,7 18,6 Sursa: "20 ani de la evenimentele din 1989", BCS (Biroul de Cercetări Sociale) 2009 Una dintre întrebările ce rămân a fi lămurite este "cine sunt nostalgicii?". Prin ce se caracterizează categoria socială a nostalgicilor față de persoanele care sunt mai mulțumite cu ordinea politică democratică? Asumpția de simț comun care fundamentează analiza de față este aceea că nostalgia este o reacție de pozitivare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
2 Relația de coordonare În enunțul Ion își întoarce ochii deschiși și mari observăm că există o legătură și între cuvintele deschiși și mari; ambele arată însușiri ale cuvântului ochii. Ele nu depind unul de altul, fiindcă nici unul nu-l lămurește pe celălalt, dar se află în raport cu al treilea cuvânt (ochii). Asemănarea sintactică dintre deschiși și mari se asociază cu asemănări morfologice : ambele sunt adjective, ambele sunt la plural masculin acuzativ. Legătura sintactică dintre deschiși și mari se numește relație de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
de frig.; concesivă: Dar ticălos cu trupul, Ion rămase neînvins cu inima. Funcția sintactică de atribut circumstanțial a atras în mod special atenția cercetătorilor abia în ultimul timp, prima utilizare la noi a termenului de atributivă circumstanțială pentru propoziția care lămurește „un substantiv exprimând în același timp și un raport circumstanțial față de verbul propoziției regente” fiind aceea din Gramatica limbii române, ed. I (1954), vol. al IIlea, p. 185. Reluând această idee, Mioara Avram extinde folosirea termenului la partea de propoziție
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
a cunoașterii concrete a teritoriului afectat de vechile structuri. Noțiunea și conceptul enunțate prin expresia de colț al moșiilor, în cazul că le cunoaștem și le pătrundem sensul dat prin hotărnicii, ne ajută să interpretăm în mod corect și să lămurim fenomenul puțin cunoscut și aproape deloc abordat în lucrările specifice, anume fenomenul numit însorărire. Îl aflăm pus în atenția celor interesați de problema hotarelor și a hotărniciilor de către boierul poet de la Țigăneștii Tecuciului, marele logofăt Costache Conachi, binecunoscut contemporanilor săi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
procesului între membrii ce alcătuiau divanul de judecată, patru din ei susținând necesitatea de a se trasa o nouă linie despărțitoare, iar trei optând pentru păstrarea celei vechi, domnitorul Mihail Sturza intervine cu instrucțiuni pertinente pentru cazul în speță și lămurește mai bine situația și calea de urmat, așa după cum se întrevedea înainte și la data ieșirii din indiviziune a celor două părți. El explică, pe baza actelor vechi (acum pierdute), cum în anul 1704 s-au ales „două giumățăți, partea
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
tot de moșia Torceștilor, trec în stăpânirea acestui ambițios boier, apoi la numeroșii săi urmași, mai cunoscuți în partea locului fiind Mihail și fratele său, Paul Balș, cărora li se spunea pe plan local Mil și Pol Balș. Pentru a lămuri și înțelege cum s-a ajuns ca stăpânii Torceștilor să-și extindă hotarul moșiei lor la vest de apa Bârladului, revenim asupra acestui aspect. Se poate constata, documentar, cum pe timpul stăpânirii logofătului Neculai Balș, altă ramură, decât aceea din care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vedere că prin ele ne putem lărgi orizontul cunoștințelor și percepe mai aproape de realitate ansamblul vieții economice de aici, în perioada veche, reluăm câteva date din actele ce atestă existența și funcționarea morilor umbrăreștene. În prealabil e bine să ne lămurim asupra expresiei documentare des uzitată, „parte din vadul morii”, fie că este vorba de vânzare, danie ori pretenție la așa ceva. Credem că termenul are două accepții și anume: 1) loc prielnic construirii unei mori, în apropierea sursei de apă numită
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
izbitor de asemănător, poate chiar identic. O rezervă se impune prin faptul că, în zapisul din 1677, încheierea diferă ca formulă: „scrie Calodi, pisar ot Boziești” față de „Și eu, Ion diacul de Boziești, am scris”. Rămâne ca un grafolog să lămurească această problemă. Oricum, prezența unuia sau a doi dieci la Boziești, în acest timp, este un lucru deosebit în peisajul documentar al știutorilor de carte într-un sat de la periferia țării Moldovei. Dar să nu uităm că satul acesta a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
așa cum rezultă din intenția de enumerare a documentelor :"însoțită de următoarele documente". Prin modificarea adusă de pct. 19 al art. I din ORDINUL nr. 17 din 28 ianuarie 2009 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 66 din 4 februarie 2009, se lămurește faptul că legiuitorul ar fi avut intenția anterior să modifice doar partea introductivă și nu întreg alin. (7) al art. 24. Secțiunea 3 Îmbunătățirea calității și igienei laptelui de vacă destinat procesării pentru atingerea standardelor de calitate din Uniunea Europeană Articolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208046_a_209375]
-
așa cum rezultă din intenția de enumerare a documentelor :"însoțită de următoarele documente". Prin modificarea adusă de pct. 19 al art. I din ORDINUL nr. 17 din 28 ianuarie 2009 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 66 din 4 februarie 2009, se lămurește faptul că legiuitorul ar fi avut intenția anterior să modifice doar partea introductivă și nu întreg alin. (7) al art. 24. Secțiunea 3 Îmbunătățirea calității și igienei laptelui de vacă destinat procesării pentru atingerea standardelor de calitate din Uniunea Europeană Articolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208390_a_209719]
-
așa cum rezultă din intenția de enumerare a documentelor :"însoțită de următoarele documente". Prin modificarea adusă de pct. 19 al art. I din ORDINUL nr. 17 din 28 ianuarie 2009 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 66 din 4 februarie 2009, se lămurește faptul că legiuitorul ar fi avut intenția anterior să modifice doar partea introductivă și nu întreg alin. (7) al art. 24. Secțiunea 3 Îmbunătățirea calității și igienei laptelui de vacă destinat procesării pentru atingerea standardelor de calitate din Uniunea Europeană Articolul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216360_a_217689]
-
lege pentru creanțele bugetare și se calculează pentru perioada cuprinsă între data rambursării și data restituirii, în cazul în care: ... a) se constată neconcordanțe între declarațiile Beneficiarului și cele constatate prin raportul de monitorizare și dacă aceste neconcordanțe nu sunt lămurite/clarificate/remediate într-un termen de 20 de zile de la solicitarea în acest sens din partea ME; ... b) Beneficiarul nu remediază neregulile, ulterior notificării ME, atunci când Comisia Europeană sesizează/recomandă/ solicită, referitor la Investiția realizată, anumite aspecte/măsuri în legătură cu nerealizarea de către
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258031_a_259360]
-
lege pentru creanțele bugetare și se calculează pentru perioada cuprinsă între data rambursării și data restituirii, în cazul în care: ... a) se constată neconcordanțe între declarațiile Beneficiarului și cele constatate prin raportul de monitorizare și dacă aceste neconcordanțe nu sunt lămurite/clarificate/remediate într-un termen de 20 de zile de la solicitarea în acest sens din partea ME; ... b) nu se mai realizează/continuă Investiția din culpa Beneficiarului; ... c) Beneficiarul nu respectă graficul de realizare a Investiției, prevăzut în anexa nr. 2
EUR-Lex () [Corola-website/Law/258031_a_259360]