8,306 matches
-
dispărea tot atât de iute ca o valiză ce ți s-a furat. Cred însă că a apărea la interogatorii aranjată și pusă la punct trebuie să fi însemnat pentru mine un soi de atu împotriva scârbei în fața neputinței. Am fost chiar mândră când l-am auzit pe anchetator spunând asta. „Cine se îmbracă curat nu va ajunge murdar în ceruri“ a fost cea mai frumoasă amenințare cu moartea formulată de el vreodată. Căci barem admitea că dispuneam și eu de ceva, recunoștea
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
cel puțin în eșaloanele superioare) de realitatea vieții. (Pasaj adăugat ulterior: L-am întâlnit pe Arif cu totul și cu totul întâmplător în primăvara anului 2007. Era îmbrăcat în uniforma roșie cu dungi galbene a gunoierilor din Geneva. Conducea foarte mândru și conștient de misiunea sa o mini-mașină electrică de curățat strada. M-a recunoscut imediat și nu a ezitat să mă întrebe dacă sunt tot student. I-am spus că sunt profesor într-un colegiu și a rânjit strâmb, dar
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
arderea este supravegheată tot de mine. Pentru moment mă simt minunat. Dar, ca toate lucrurile bune, simt că nu va dura foarte mult. Într-adevăr, nu a durat prea mult. Două săptămâni mai târziu, soțul lui Madame Shishiné, un iranian mândru, cu mustața pe oală, costum impecabil, mirosind a tutun de pipă, tipul de client al magazinului de lux Davidoff, m-a privit absent timp de câteva minute ce aranjam, ce oficiam în fața cuptorului, așezând înăuntrul acestuia vasele pentru ars ca
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
cehoviană, necesară revenirii cu picioarele pe pământ. Ah, munca la țară și beneficiile sale, bla, bla. Nu izbutesc să mă înțeleg, nu știu de ce rădăcinile mele de țăran de Băragan mă chinuie atât de mult. La sfârșitul muncii, sunt tare mândru de opera mea: câteva brazde reavăne ce aduc cu un mormânt proaspat săpat (imagine tristă, dar chiar așa arătau!), populate de plăntuțe firave de salată ce nu cred că vor supraviețui frigului de peste noapte. Sunt fericit. 26 martie 2002 Observația
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
dragostei, El se umilește în fața oamenilor, le cere ceva în schimb. Și le cere dragoste ce altceva? Cât este de străină spiritului ortodoxiei ideea de contract! Și încă, din ciclul "catolice": pe unul dintre porticurile Catedralei din Strasbourg, se găsesc, "mândre și voluptoase mai multe statui-alegorie. Una dintre aceste tinere femei este doborâtă de greutatea propriilor păcate și judecăți greșite: este vorba de Sinagogă. Chiar lângă ea se ridică triumfător statuia unei femei împlinite: este Biserica. Porticul catedralei este o imagine
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
al libertății. O, bunul meu prieten, primul care mi-a arătat că prietenia profundă și adevărată nu cunoaște nici rasă și nici frontiere... Studiez cu atenție "stranele" sculptate ale catedralei din Geneva, destinate burgheziei orașului de altădată. Genevezii sunt foarte mândri de ele, le consideră o adevărată comoară a orașului. Pe spătarul uneia dintre ele este reprezentată o pălărie cu un melc mare "lipit" pe ea. Imaginea mă intrigă și caut explicații la bibliotecă. Era vorba de simbolul celui care nu
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
vrea în filmările unei agenții de publicitate, acolo unde niște rusoaice superbe pozau semi-dezbrăcate, acoperite doar de blănuri opulente, în fața unei case în ruină, foarte pitorească dealfel, unde se nimerise să locuiască acest bătrân. El spune apoi cu o voce mândră, cu ultimele urme de demnitate: "Eu sunt Rusia"... Celebrul circ elvețian KNIE a sosit în Geneva. Căldură mare, elefanții sunt spălați direct cu furtunul. Fac tot soiul de giumbușlucuri, în aplauzele mulțimii de gură-cască. Deodată, se aude în cea mai
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
și ultimul dop de la sticla de bere. Reproduc o parte din text, imaginea cristalizată a mizeriei morale dintr-o țară în care morala nu mai interesează pe nimeni. Titlu: Au murit 185 de mistreți. Fragmentul: "pe de o parte, sunt mândru ca un kenyan căruia colonialiștii i-au hăcuit 185 de rinoceri din bătătură. Pe de alta, simt că poziționarea vesticilor față de estici intră într-o dulce armonie: noi le culegem căpșunile în patru labe, ei ne împușcă mistreții în poziția
Fals jurnal de căpşunar by Mirel Bănică [Corola-publishinghouse/Memoirs/1440_a_2682]
-
auzit vorbindu-se ru sește. Pentru prima și ultima dată în viața mea, limba rusă mi-a sunat ca o muzică cerească. Și atunci s-a petrecut o scenă emblematică pentru menta litatea care avea să se insta ureze în mândra noastră țară. În pivniță cu noi se găsea și o văduvă care lucra la câr ciuma din colț. I se spunea Mendeloaia, de la madam Mendel, și era bine-cunoscută bețivilor. Ei bine, Mende loaia s-a repezit ca o nebună pe
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
eram fericită când mă săruta și reîncepea să-mi vorbească. Recompense speciale nu primeam, pentru că tot timpul mi se cumpăra câte ceva. Vrute și nevrute. Am fost, în toți anii de școală, o elevă strălucită. Foarte conștiincioasă, foarte tocilară, iar mama era foarte mândră de mine. În camera mea, deasupra patului, atârnau pe perete, înrămate frumos, patru cununițe împletite din frunze de stejar, pe care le primisem în clasele primare. R.P. Ce-a însemnat relația dintre profesor și elev la gimnaziu și la liceu
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
o carte. Și chiar pare fălos, încântat de performanță. Acum, se presupune despre un om pe care-l auzi la microfon că are un nivel, un orizont, un bagaj, o mobilare interioară. Or, nimic. Omul dă impresia că e chiar mândru că s-a păstrat necorupt. Când l-am auzit, m-am gândit la replica lui Lady Bracknell din The Importance of Being Earnest: „Ignorance is like a delicate exotic fruit. Touch it and the bloom is gone.“ Ignoranța e aidoma
Toamna decanei: convorbiri cu Antoaneta Ralian by Radu Paraschivescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/592_a_1297]
-
portului Teignmouth - Cornwall. Nu este încă gata, multe șuruburi urmează să fie strânse și multe puncte mai trebuie sudate, dar suntem în 31 octombrie, ultimul termen pentru a intra în întrecere. Crowhurst se vede silit să plece. Navigatorul solitar iese mândru din port. Dar îndată ce s-a aventurat pe mare, observă că velele iahtului său „Teignmouth Electron” (numele portului de plecare combinat cu pasiunea lui pentru electronică) nu sunt la locul lor. Ușor rușinat, se întoarce la debarcader și face ultima
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Tahiti și a spus-o pe șleau: lui nu i-a trecut prin cap să câștige cursa solitarilor! „Ideea unei curse a solitarilor e grotească, e o insultă adusă mării...”. Este exact ceea ce am prevăzut că gândește - și mă simt mândru ca și cum nu el, ci eu aș fi dat ocol lumii. Nu se poate face din singurătate o competiție, un clasament, un trofeu: un adevărat solitar nu va încasa niciodată un premiu pentru că e solitar. E o insultă adusă mării și
Supraviețuirile 6. În jungla unui bloc de gheață by Radu Cosașu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
Cu mâna către culmea-mpurpurată, Celor ce-au pus în rodul muncii țel, El secolul de aur îl arată Și-n fruntea tuturora este el.“ („Fiul Patriei“, în Omagiu tovarășului Nicolae Ceaușescu, Editura Politică, București, 1973, p. 402) „Părinți ai unor mândre generații Din viața de nădejde-acestei nații De voievozi, arcași, panduri, iobagi - Aceștia sunt urmașii voștri dragi! Ei vitejia voastră-o poartă-n flamuri Ca mărul roada roșie prin ramuri Și pentru țară gata sunt s-o dea Așa precum partidul
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
mai total înțeleasă.“ (Ateneu, martie 1971) „Credința mea rămâi și vei rămâne, frumos, cu imnuri te împodobesc! - tu, demn stăpân pe forțele stăpâne, mai omenesc în tot ce-i omenesc - tu, vis mereu, mereu întruchipare, înmiresmând al cântecelor grai, ce mândru sunt în marea ta splendoare, tu, dor al meu, gura mea de rai...“ („Luminos partid“, Scînteia, 19 august 1973) „Am preamărit și muntele, și marea - îmbrățișarea lor în țărm avid -, ci, iată-mă: îți’nalț din nou cântarea cu ton
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
prietenul, sfătuitorul și îndrumătorul artiștilor.“ (Muzica, ianuarie 1973) „Astăzi suntem liberi, stăpâni pe soarta noastră, popor de oameni vrednici, într-o țară înfloritoare în care toți își încordează voința, își ascut mintea, își înflăcărează sufletul pentru propășirea Patriei. Mă simt mândru că în paginile ilustre pe care poporul nostru le-a scris în ultimele trei deceni în cartea de aur a istoriei sale rămâne consemnată la loc de cinste contribuția pe care oamenii de artă au adăugat-o efortului unanim, celor
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
poporului român, spre binele patriei și al fiecăruia dintre cetățenii ei. La mulți ani!“ („Fierbinte mărturie“, Teatrul, ianuarie 1988) IANCU Traian „Steaua noastră neînvinsă veghe și lumină-moarte, Prin partid, conștiința lumii crește-n țară, fără moarte! Cânt cu voia bună, mândru, că în plaiuri românești, În conștiințe comuniste, neam de comunist trăiești!...“ („Tezele din iulie“, Săptămîna culturală a Capitalei, 16 iulie 1971) „Un adevăr, căutat în vasta fire, Ce-a curs, neștiut în cercul permanent, E comunismu-n marea înfrățire, Al timpului
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
om de un mare curaj moral, dovedind o mare clarviziune asupra a ceea ce trebuie înfăptuit în țară și cred că niciodată România nu și-a aparținut ei însăși așa de mult ca în prezent. Nu pot fi decât bucuros și mândru să știu că urmează acest drum, pe care îi doresc izbânzi tot mai mari.“ (Tribuna României, 1 iulie 1977) „Președintele RSR, tovarășul N. Ceaușescu a primit astăzi după-amiază pe Barbu NICULESCU, președintele fundației culturale americano-române, care efectuează o vizită în
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
demnității și prestigiului în propria noastră casă și în lume.“ (România literară, 5 august 1971) „Istoria ne-o spune: orice conducător adevărat își leagă numele de câte o faptă bună, ctitorind ceva frumos și durabil: o mănăstire, un front, o mândră cetate, o binecuvântată lege, care înstăpânesc bucuria și încrederea poporului. Nenumărate sunt ctitoriile României socialiste care se leagă de inițiativa tovarășului Nicolae Ceaușescu: fabrici, uzine, orașe, regiuni trezite la viață. Cred că cel puțin la fel de însemnate sunt ctitoriile de alt
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
celui de al XIII-lea Congres al partidului comunist și orientările până în anul 2000, supuse în cel mai democratic mod dezbaterii întregului popor, se constituie astăzi în rampa de lansare a visurilor și energiilor creatoare ale fiecărui cetățean al țării, mândru de a fi, în aceeași vreme, martorul și constructorul epocii celei mai cutezătoare și mai fertile din întreaga noastră istorie, Epoca Ceaușescu.“ („Certitudinea viitorului“, Scînteia, 21 septembrie 1984) „O nobilă tradiție istorică a consacrat pentru totdeauna drept simbol nepieritor al
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de către întreaga școală românească, care este emoționată și recunoscătoare primului bărbat al țării pentru omagiul pe care i-l aduce acceptând. Această afirmație nu este doar o figură de stil, ci expresia unui adevăr. Care universitate românească nu ar fi mândră și astăzi, și întotdeauna, dacă ar fi avut cinstea să acorde titlul de Doctor Honoris Causa lui Alexandru Ioan Cuza sau Mihail Kogălniceanu?“ (Omagiu tovarășului Nicolae Ceaușescu, Editura Politică, București, 1973, p. 53) „Lumina din ochii tovarășei Elena Ceaușescu poartă
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
de la vérité en ce qui concerne les deux millénaires d’existence de notre peuple et de notre langage 1.“ (L’Indépendance Roumaine, Louvain, 24 janvier 1977)„Președintele Ceaușescu are dreptate să spună că avem un trecut de care putem fi mândri. În împrejurări foarte grele, poporul nostru și-a salvat ființa națională. În această parte de lume el a fost un factor de progres și de civilizație și și-a adus contribuția la mersul înainte al umanității pe drumul unei existențe
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
azi al destinelor comuniste ale poporului nostru, strategul clarvăzător al celor mai vitale aspirații ale noastre, tovarășul Nicolae Ceaușescu.“ (Viața studențească, 26 ianuarie 1972) „Fertil pământ rodindu-și la timp izbânditorii! - Așa grăi Bălcescu - odinioară, Alt Nicolae-n altă răscruce mândră a veacului Ca soarele din zariștea aurorii Și ca vitejii nemuriți de țară. De-aceea-n sărbătoare ni-s inima și gândul Și azi ca niciodată mă mândresc cu Poporul ce prin lupte s-a ridicat în glorie, Pe cel mai brav
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
-a țării primeniri Pentru oțel și holdele câmpiei În fața dârzei noastre moșteniri El, Ceaușescu, fiul României.“ („Proclamația inimii“, Convorbiri literare, ianuarie 1978) „Anii veneau ca valul după val Treceam din cincinal în cincinal Cu el în frunte spre înaltul țel Mândru că ești contemporan cu el. Prin glasul său, pe globul pământesc Vorbea pământul nostru românesc!“ („Baladă pentru eroul patriei“, Convorbiri literare, ianuarie 1988) „Dar mai presus, pe inimile noastre, Toți, muncitori și cărturari, țărani, Am scris cu litere de foc
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în demnități firești poporul, E hărăzit să fie lumina dreapt-a vieții.“ („Primului fiu al țării“, Tribuna, 19 ianuarie 1978) ARGEȘEANU Ion Popa „Pământ de Cântec, lut al unui neam viteaz, Eroi îți sunt strămoși din veacuri legendare. Dorința lor mai mândră-i în brațul nostru treaz Ce se-nveșmântă astăzi în socialismul-Soare!“ („Poem de aniversare“, Argeș, ianuarie 1973) „Rai peste plai și-n suflete visare Grâul e pâinea care-n noi răsare Cu rostul vieții simplu, umanist Și-un limpede destin
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]