7,774 matches
-
clar pentru toate neamurile dar și pentru iudei, ceea ce numim noi scrierile din Noul Legămînt sînt toate făcăturile unor iudei farisei care lucrau de zor la visul lor de a stăpîni lumea prin mozaism și schisma numi- tă fariseism iar mărturisirea de sus este de netăgăduit, snoavă ce nu are nimic, nici în cot nici în călcîi, cu religia crucii numită creștinism. Informațiile transmise de Saul arată că întîlnirea a avut loc la 14 ani după ce l-a chemat Barnaba să
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
care Helios i-a văzut prima dată răsărind așa cum fac pomii; sau dacă Arkadia l-a născut pe Pelasgos, mai bătrîn decît Luna; sau Lemnos pe Kabeiros, prunc frumos al misterelor inefabile...”. Păi întunecaților, nici că este nevoie de altă mărturisire privind poziția uluitoare a religiei geților în cultura antichității, cînd chiar cei mai înverșunați dușmani vorbesc de neamul divin al cabirilor și pruncul născut ce avea misterele inefabile. Voi ați dat lumii doar urgiile și orgiile sataniste! Într-o legendă
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
anului 1907 în care vedea "falimentul unei întregi sisteme, [...] urmarea fatală a sacrei constituțiuni, cu care ne-au dăruit în 66, după o noapte de chef și de traducere din belgienește caricaturile jacobine de la 48", sau poate își amintise de mărturisirile Moftului român în fața opiniei publice: "nu facem parte din nici un marre partid historric!" Oricum ar fi privită, aventura takistă nu poate fi comparată decît cu cea a Directoratului care ar avea însă scuza tinereții! Cunoscînd solicitantul, e de presupus că
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
cunoaște o bătrînă bogată pe care "o voi cultiva în speranța unui testament", deși "pontul cu babele e ceva mai dificil decît cu tinerele, sînt mult mai rutinate." În postura de narator din celebrul său roman, Mateiu alătură și alte mărturisiri ce configurează crailicul bucureștean: "De o lună, pe tăcute și nerăsuflate, cu nădejde și temei, o dusesem într-o băutură, un crailic, un joc" căci "năzuisem să aflu într-o viață de stricăciune uitarea"; întors "la Berlin acasă", "după un
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
purtătorul său, așa cum în mediul popular-folcloric se întîmplă cu porecla ce reușește să redea chintesența ființei așa cum o receptează colectivitatea. Pentru genialul dramaturg, "un tic, un nume potrivit sau un gest valorează mai mult decît o pagină întreagă de descrieri" (mărturisire către fiica sa, Ecaterina) iar în legătură cu propriul său dicționar de nume îl încredința pe Horia Petra Petrescu: "Vezi, de aici îmi aleg și îmi botez persoanele. Nu pot să scriu nici un rînduleț pînă ce nu mi-am botezat pe Tache
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
da literaturii minunata nuvelă Remember, care se născuse în acele clipe pierdute." Și-aș adăuga poate că tatăl nu intuise, așa cum va face mai tîrziu Tudor Vianu, că autoproiecția unei alte ascendențe putea avea resorturi adînci în psihologia fiului: "Poate mărturisiri pe care nu le deținea decât el, poate un instinct al sângelui său, care era fără îndoială al unui om dintr-o rasă veche, poate numai acea tendință de a-și acorda o ereditate electivă, de care n-au fost
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
Marius Chicoș Rostogan. Poate că alarma trasă de D. A. Sturdza ("D-l. Caragiale să învețe a respecta națiunea sa, iar nu să-și bată joc de ea") a părut multora o exagerare însă ea se conjugă, peste ani, cu o mărturisire extrem de semnificativă a lui Constantin Noica: Cînd m-am aplecat asupra românescului, am făcut-o, cred, exasperat de zeflemeaua lui Caragiale." (Jurnalul de la Păltiniș). Călăuzită de propriile sale jaloane ("Cinste și gramatică acestea sunt cele dintîi condiții ale unei prese
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
complet manipulat de artă seducerii. Femeia pariziana are o tactică de seducere care funcționează, mai mult sau mai puțin eficient, de la caz la caz320. Pariziana știe să-și teatralizeze sentimentele cu talentul unei actrițe. Scenă declarației de dragoste La capitolul mărturisirii, Pariziana apare mai mult agent pasiv, decat activ. Michèle de Burne nu iubește declarațiile directe care pot obligă la un răspuns. Ea preferă aluziile și confidentele delicate 321. Doar pentru sentimentală Hélène Grandjean, provinciala la Paris, scena declarației este capitala
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
SIEGFRIED, André, L'âme des peuples, Hachette, Paris, 1950 SIEGFRIED, André, Le caractère français, în Tableaux des partis en France, Grasset, Paris, 1930 SIGANOS, André, Le minotaure et son mythe, P.U.F., Paris, 1993 SIMION, Eugen, Timpul trăirii, timpul mărturisirii...Jurnal parizian, Cartea Românească, București, 1983 SIMMEL, Georg, The Metropolis and Mental Life, în Modernism. An Anthology of Sources and Documents, Edinburg University Press, Edinburg, 1988 SLEDZIEWSKI, Élisabeth G., Révolution française, în DUBY, Georges; PERROT, Michelle, Histoire des femmes en
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
du 14e au 20e siècle, Felicia Dumas, Oliver Dumas • Paradigmă Rousseau și educația contemporană, Izabela Nicoleta Dinu Colecția ROMÂNIA ORIENTALIS • Manual sau Steaua Orientala strălucind Occidentului, Nicolae Milescu Spătaru • Viața lui Despot Vodă, Johannes Sommer Pirnensis • Ungaria. Attila, Nicolaus Olahus • Mărturisirea de credință ortodoxă, Petru Movila • Etnogeneza românilor. Noi lecțiuni din istoriografii latini, Traian Diaconescu • Scrieri alese. Poezia latină din epoca Renașterii pe teritoriul României, Johannes Sommer, Christianus Schesaeus LIBRARII în care puteți găsi cărțile colecției ACADEMICĂ În aceeași colecție, au
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
imposibil ca el să fi săvârșit infracțiunea, înlătură probele care-l incriminează, pleacă de la domiciliu sau își înscenează unele infracțiuni ori comite infracțiuni mai puțin grave. Remușcările sunt specifice la infractorii de ocazie și uneori la cei din obișnuință, iar mărturisirile le fac din proprie inițiativă, dar de cele mai multe ori se prezintă sub forma de confesiuni făcute unor persoane apropiate, rude, prieteni. Trebuie subliniat că psihologia infractorului, acel ansamblu de mijloace teoretice și de evaluare practică a factorilor care determină un
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
aceasta nu constă numai în semnalarea, de către autor, a legăturilor dintre opera sa și cultura română, ci, mai cu seamă, în locul pe care această operă, odată încheiată, îl ocupă în orizontul cultural românesc. Cultura română i-a oferit, după propria mărturisire, viziunea personalistă asupra lumii. Într-un articol din "Convorbiri literare" din 1933, C. Rădulescu-Motru afirma prezența a două filoane spirituale în filosofia românească: filosofia de erudiție a profesorilor greci și tradiția filosofică autohtonă. Prima oferă extensiune reflexiunii filosofice, a doua
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
C., Filosofia lui Imm. Kant, în "Viața românească" 5/1924. RADULESCU-MOTRU, C., Filosofia în România veche, în "Convorbiri literare", apr. 1933. RADULESCU-MOTRU, C., Apriorism, vocație, știință, în "Revista de filosofie", 1-2/1941. RADULESCU-MOTRU, C., Ofensiva contra filosofiei științifice, în vol. Mărturisiri, Editura Minerva, București, 1990 (apărut în "Revista Fundațiilor Regale", 7/1943). RADULESCU-MOTRU, C., Mărturisiri făcute la Asociația Creștină a tinerilor în 4 dec. 1943, în vol. Mărturisiri (apărut în "Revista Fundațiilor Regale", 2/1944). RADULESCU-MOTRU, C., Wilhelm Wundt și filosofia
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
România veche, în "Convorbiri literare", apr. 1933. RADULESCU-MOTRU, C., Apriorism, vocație, știință, în "Revista de filosofie", 1-2/1941. RADULESCU-MOTRU, C., Ofensiva contra filosofiei științifice, în vol. Mărturisiri, Editura Minerva, București, 1990 (apărut în "Revista Fundațiilor Regale", 7/1943). RADULESCU-MOTRU, C., Mărturisiri făcute la Asociația Creștină a tinerilor în 4 dec. 1943, în vol. Mărturisiri (apărut în "Revista Fundațiilor Regale", 2/1944). RADULESCU-MOTRU, C., Wilhelm Wundt și filosofia științifică, în "Revista Fundațiilor Regale", 1/1944. RADULESCU-MOTRU, C., Rolul educativ al filosofiei, în
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Revista de filosofie", 1-2/1941. RADULESCU-MOTRU, C., Ofensiva contra filosofiei științifice, în vol. Mărturisiri, Editura Minerva, București, 1990 (apărut în "Revista Fundațiilor Regale", 7/1943). RADULESCU-MOTRU, C., Mărturisiri făcute la Asociația Creștină a tinerilor în 4 dec. 1943, în vol. Mărturisiri (apărut în "Revista Fundațiilor Regale", 2/1944). RADULESCU-MOTRU, C., Wilhelm Wundt și filosofia științifică, în "Revista Fundațiilor Regale", 1/1944. RADULESCU-MOTRU, C., Rolul educativ al filosofiei, în "Revista de filosofie", 2/1992 (Comunicare la Academia Română, 1944). RADULESCU-MOTRU, C., Morala personalismului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
Șt. Bezdechi, Editura Academiei, București, 1965. ARISTOTEL, Fizica, traducere de N.I. Barbu, Editura Moldova, Iași 1995. ARISTOTEL, Etica nicomahică, traducere de Stella Petecel, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1988. ARISTOTEL, Politica, traducere de Șt. Bezdechi, Editura Antet, 1996. AUGUSTIN, Confessiones (Mărturisiri), traducere de Prof. Dr. Docent Nicolae Barbu, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1994. AUGUSTIN, Solilocvii, traducere de Gheorghe I. Șerban, Editura Humanitas, București, 1993. BAUFFRET, Jean, Approche de Heidegger, Les Éditions de Minuit, 1974
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
p. 250. 72 Kant, Întemeierea metafizicii moravurilor, în vol. Critica rațiunii practice, p. 47. 73 Idem, Op. cit., p. 215. 74 Idem, Critica rațiunii practice, p. 201. 75 Ibidem, p. 209. 76 Idem, Critica rațiunii pure, p. 500. 77 C. Rădulescu-Motru, Mărturisiri făcute la Asociația creștină a tinerilor în 4 decembrie 1943, în vol. Mărturisiri, București, Editura Minerva, 1990, p. 84. 78 M. Souriau, Le jugement réfléchissant dans la philosophie critique de Kant, Paris, Felix Alcan, 1926, p. 132. 79 Problema finalității
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
47. 73 Idem, Op. cit., p. 215. 74 Idem, Critica rațiunii practice, p. 201. 75 Ibidem, p. 209. 76 Idem, Critica rațiunii pure, p. 500. 77 C. Rădulescu-Motru, Mărturisiri făcute la Asociația creștină a tinerilor în 4 decembrie 1943, în vol. Mărturisiri, București, Editura Minerva, 1990, p. 84. 78 M. Souriau, Le jugement réfléchissant dans la philosophie critique de Kant, Paris, Felix Alcan, 1926, p. 132. 79 Problema finalității kantiene a fost doar deschisă în acest subcapitol din prima ediție. După publicarea
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
358. 212 Idem, Vocația..., p. 662. 213 N. Bagdasar, Istoria filosofiei românești, p. 298. 214 C. Rădulescu-Motru, Personalismul energetic, p. 643. 215 Ibidem, p. 648. 216 V. Băncilă, Doctrina personalismului energetica d-lui C. Rădulescu-Motru, p. 56. 217 C. Rădulescu-Motru, Mărturisiri făcute la Asociația Creștină a tinerilor în 4 dec. 1943, în vol. Mărturisiri, pp. 83-84. 218 Idem, Personalismul energetic, p. 618. 219 Ibidem, p. 586. 220 N. Bagdasar, Op. cit., p. 83. 221 C. Rădulescu-Motru, Vocația..., 655. 222 Idem, Puterea sufletească
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
298. 214 C. Rădulescu-Motru, Personalismul energetic, p. 643. 215 Ibidem, p. 648. 216 V. Băncilă, Doctrina personalismului energetica d-lui C. Rădulescu-Motru, p. 56. 217 C. Rădulescu-Motru, Mărturisiri făcute la Asociația Creștină a tinerilor în 4 dec. 1943, în vol. Mărturisiri, pp. 83-84. 218 Idem, Personalismul energetic, p. 618. 219 Ibidem, p. 586. 220 N. Bagdasar, Op. cit., p. 83. 221 C. Rădulescu-Motru, Vocația..., 655. 222 Idem, Puterea sufletească, p. 356. 223 Ibidem, p. 353. 224 M. Aiftincă, Constantin Rădulescu-Motru la Academia Română
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
metafizică (Holocaustul ca rău radical sau ca expresie ultimă a banalității desăvârșite a răului tehnologico-birocratic, inevitabil în logica „proiectului Luminilor”, deci a modernității occidentale) și teologico-mistică (Shoah ca fenomen unic, singular, incomparabil) a tragediei evreilor europeni nu mai lăsa loc mărturisirilor tardive, sincere sau tactice. Trecerea timpului agrava chestiunea, fiindcă Holocaustul a devenit - în special după Blitzkrieg-ul de șase zile israeliano-arab din 1967 și după continuarea lui din 1973 (Yom Kippur) - nu doar versiunea radicală a mitului sionist fondator al statului
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
a Războiului Rece. Sovieticii, bine serviți de trei decenii de „inginerie a sufletului omenesc”, trecuseră pe scară largă și la „ingineria spiritului omenesc”, de la pedagogia concentraționară a lui Makarenko, organizată pentru reproducerea în masă a Omului Nou încarnat emblematic (după mărturisirea candidă a autorului Poemului pedagogic) de ofițerul CEKA, până la subvenționarea unei vaste rețele de agenți de influență în Europa și Statele Unite, iar mai târziu în toată Lumea a Treia. Dezvăluirile anilor ’20-’30 privind ororile leniniste și staliniste, revenirea la rațiune
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
funestă, își armonizează tensiunile, expresioniste, în ritmuri și sonorități de veritabile „balade somnambule”. Poezii (1987) pare o carte de trecere, în care coexistă mai multe „formule” estetice: există aici un D. melancolic și muzical, al rostirii grave, sentențioase și al mărturisirilor directe despre sine, unul romantic, în descendența Odei... eminesciene, cu învolburări stilistice prețioase („Sunt tristețea cea mai vastă,/ cel mai dureros extaz.” etc.) și un altul, pictor de peisaje înrămate, de tipul spectacol-în-spectacol, un poet vizual și vizionar, care trage
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286685_a_288014]
-
regia Gene Saks, cu Robert Redford, Jane Fonda), Binecuvântați animalele și copiii (regia Stanley Kramer), Mesagerul (regia Joseph Losey), Anonimul venețian (regia Enrico Maria Salerno, cu Tony Musante), Clasa muncitoare merge în paradis (regia Elio Petri, cu Gian Maria Volonté), Mărturisirile unui comisar de poliție făcute procurorului republicii (regia Damiano Damiani, cu Franco Nero, Martin Balsam), Hello, Dolly ! (regia Gene Kelly, cu Barbara Streisand), Doi pe un balansoar (regia Robert Wise), Așteaptă până se întunecă (regia Terence Young, cu Audrey Hepburn
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
și umbre (1981-1982) 108 Lunca Bejinului (1937) 161 Lupeni ’29 (1962) 111, 115 M Maiorul și moartea (1967) 111 Mama (1979) 198 Manasse (1925) 280 Marele singuratic (1977) 192 Martorul (A tanú) (1969) 174 Mastodontul (1975) 192-193 Mayerling (1968) 189 Mărturisirile unui comisar de poliție făcute procurorului republicii (Confessione di un commissario di polizia al procuratore della repubblica) (1971) 188 Mândrie (1961) 111, 114, 162-163 Meandre (1967) 111, 114, 116, 128, 167-168, 170, 195, 240 Mere roșii (1976) 196 Merii sălbatici
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]