8,912 matches
-
se împletesc perfect cele două universuri: cel epistemic și cel ontologic fiind de multe ori imposibilă separarea lor. Tot ce se află în cogito există, spune Descartes pe parcursul meditațiilor. Realitatea este lumea ego-ului, o lume a certitudinii. 2.5.2. Meditația întâi și pregătirea pentru cenzură Meditațiile, după cum am precizat deja sunt, pot fi împărțite în două etape: cea de cenzură și cea de construcție. Prima dintre meditații pregătește etapa cenzurii, statusul cunoașterii. Primul pas realizat de Descartes constă în a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
cel epistemic și cel ontologic fiind de multe ori imposibilă separarea lor. Tot ce se află în cogito există, spune Descartes pe parcursul meditațiilor. Realitatea este lumea ego-ului, o lume a certitudinii. 2.5.2. Meditația întâi și pregătirea pentru cenzură Meditațiile, după cum am precizat deja sunt, pot fi împărțite în două etape: cea de cenzură și cea de construcție. Prima dintre meditații pregătește etapa cenzurii, statusul cunoașterii. Primul pas realizat de Descartes constă în a preciza situația confuză în care se
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pe parcursul meditațiilor. Realitatea este lumea ego-ului, o lume a certitudinii. 2.5.2. Meditația întâi și pregătirea pentru cenzură Meditațiile, după cum am precizat deja sunt, pot fi împărțite în două etape: cea de cenzură și cea de construcție. Prima dintre meditații pregătește etapa cenzurii, statusul cunoașterii. Primul pas realizat de Descartes constă în a preciza situația confuză în care se află cunoașterea. El descrie cadrul de manifestare a meditațiilor. "Haosul primordial" se manifestă la nivelul cunoașterii prin incertitudine, prin imposibilitatea deosebirii
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
în două etape: cea de cenzură și cea de construcție. Prima dintre meditații pregătește etapa cenzurii, statusul cunoașterii. Primul pas realizat de Descartes constă în a preciza situația confuză în care se află cunoașterea. El descrie cadrul de manifestare a meditațiilor. "Haosul primordial" se manifestă la nivelul cunoașterii prin incertitudine, prin imposibilitatea deosebirii celor adevărate de fals, completate de dihotomia adevăr-fals. Gestul de separare dintre acestea este descris în prima propoziție a meditației întâi: "Încă de mai multă vreme am băgat
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
află cunoașterea. El descrie cadrul de manifestare a meditațiilor. "Haosul primordial" se manifestă la nivelul cunoașterii prin incertitudine, prin imposibilitatea deosebirii celor adevărate de fals, completate de dihotomia adevăr-fals. Gestul de separare dintre acestea este descris în prima propoziție a meditației întâi: "Încă de mai multă vreme am băgat de seamă câte lucruri greșite primisem dintru început drept adevărate și cât de îndoielnice sunt cele ce am clădit ulterior peste acestea, prin urmare că toate trebuie, odată în viață, de-a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
de la temelii, în cazul că năzuiesc a statornici un lucru sigur și care să rămână."108 Starea descrisă este una haotică. Adevărul și falsul sunt prezentate doar ca idei. Nici un element nu a fost încă introdus realitatea adevărului. În prima meditație adevărul este prezentat ca formă a certitudinii și prin aceasta se separă de conceptul de adevăr din meditația întâi de adevărul meditației a patra. Meditațiile carteziene au în prima meditație un punct de început pentru noua ordine metafizică. Prima meditație
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
este una haotică. Adevărul și falsul sunt prezentate doar ca idei. Nici un element nu a fost încă introdus realitatea adevărului. În prima meditație adevărul este prezentat ca formă a certitudinii și prin aceasta se separă de conceptul de adevăr din meditația întâi de adevărul meditației a patra. Meditațiile carteziene au în prima meditație un punct de început pentru noua ordine metafizică. Prima meditație reprezintă începutul, în sensul de principiu al întregii reforme filosofice pe care o încearcă Descartes. Meditațiile reprezintă punctul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
și falsul sunt prezentate doar ca idei. Nici un element nu a fost încă introdus realitatea adevărului. În prima meditație adevărul este prezentat ca formă a certitudinii și prin aceasta se separă de conceptul de adevăr din meditația întâi de adevărul meditației a patra. Meditațiile carteziene au în prima meditație un punct de început pentru noua ordine metafizică. Prima meditație reprezintă începutul, în sensul de principiu al întregii reforme filosofice pe care o încearcă Descartes. Meditațiile reprezintă punctul zero al creației filosofului
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
prezentate doar ca idei. Nici un element nu a fost încă introdus realitatea adevărului. În prima meditație adevărul este prezentat ca formă a certitudinii și prin aceasta se separă de conceptul de adevăr din meditația întâi de adevărul meditației a patra. Meditațiile carteziene au în prima meditație un punct de început pentru noua ordine metafizică. Prima meditație reprezintă începutul, în sensul de principiu al întregii reforme filosofice pe care o încearcă Descartes. Meditațiile reprezintă punctul zero al creației filosofului. Tot de la început
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
element nu a fost încă introdus realitatea adevărului. În prima meditație adevărul este prezentat ca formă a certitudinii și prin aceasta se separă de conceptul de adevăr din meditația întâi de adevărul meditației a patra. Meditațiile carteziene au în prima meditație un punct de început pentru noua ordine metafizică. Prima meditație reprezintă începutul, în sensul de principiu al întregii reforme filosofice pe care o încearcă Descartes. Meditațiile reprezintă punctul zero al creației filosofului. Tot de la început apar cele două elemente fundamentale
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
meditație adevărul este prezentat ca formă a certitudinii și prin aceasta se separă de conceptul de adevăr din meditația întâi de adevărul meditației a patra. Meditațiile carteziene au în prima meditație un punct de început pentru noua ordine metafizică. Prima meditație reprezintă începutul, în sensul de principiu al întregii reforme filosofice pe care o încearcă Descartes. Meditațiile reprezintă punctul zero al creației filosofului. Tot de la început apar cele două elemente fundamentale ale întregii cărți: ideea de adevăr și cea de certitudine
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
adevăr din meditația întâi de adevărul meditației a patra. Meditațiile carteziene au în prima meditație un punct de început pentru noua ordine metafizică. Prima meditație reprezintă începutul, în sensul de principiu al întregii reforme filosofice pe care o încearcă Descartes. Meditațiile reprezintă punctul zero al creației filosofului. Tot de la început apar cele două elemente fundamentale ale întregii cărți: ideea de adevăr și cea de certitudine. Sub auspiciul lor are loc creația întregii lumi a cunoașterii. Lumea carteziană este lumea certitudinii, iar
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
ce se îndoiește, înțelege, afirmă, neagă, vroiește, nu vroiește, totdeodată imaginează și simte"110. Principala calitate a cugetării este îndoiala. Astfel dubito-ul este o formă fundamentală a cogito-ului cartezian și prin aceasta este o formă fundamentală a "creației" realizate prin intermediul meditațiilor. Logos-ul divin din Geneză a fost înlocuit cu Dubito-ul din meditații și creația devine cenzură. Putem vorbi despre o creație inversată ca negare a lumii existente. Dar cum lumea existentă era o lume a haosului, rolul cenzurii, chiar dacă în
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
simte"110. Principala calitate a cugetării este îndoiala. Astfel dubito-ul este o formă fundamentală a cogito-ului cartezian și prin aceasta este o formă fundamentală a "creației" realizate prin intermediul meditațiilor. Logos-ul divin din Geneză a fost înlocuit cu Dubito-ul din meditații și creația devine cenzură. Putem vorbi despre o creație inversată ca negare a lumii existente. Dar cum lumea existentă era o lume a haosului, rolul cenzurii, chiar dacă în aparență este negativ, devine pozitiv, creator prin ordonarea cosmosului. Următoarea etapă a
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
realizată corespondența simbolică între diferite elemente. Astfel lumina semnifică cunoștințele gândite adică trecute prin cogito (cogitationem). Deoarece lumina cunoașterii nu poate reprezenta decât cunoștințele certe, certitudinea reprezintă lumina și incertitudinea întunericul. Separarea celor două se realizează în prima zi a meditației. După descrierea stării atinse și a formei pe care o îmbracă Dumnezeu în cazul manifestării prin om urmează trecerea la elementele fundamentale a separării luminii. În prima zi de meditație este realizată separarea certitudinii de incertitudine. Logos-ul divin, înlocuit
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
întunericul. Separarea celor două se realizează în prima zi a meditației. După descrierea stării atinse și a formei pe care o îmbracă Dumnezeu în cazul manifestării prin om urmează trecerea la elementele fundamentale a separării luminii. În prima zi de meditație este realizată separarea certitudinii de incertitudine. Logos-ul divin, înlocuit prin dubito-ul, separă cele două lumi. Etapele prin care se ajunge la certitudine nu sunt pozitive, ci negative, prin cenzură. Îndoiala nu acționează asupra cunoștințelor, ci asupra formelor de cunoaștere
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
personalizat devenind geniul rău. Acest demers era necesar pentru că matematica reprezintă la nivelul cartezian însăși cogito-ul și la nivel absolut acesta este Dumnezeu. Prin aceasta cenzura este completă și a fost introdusă separarea dintre "lumină și întuneric". 2.5.3. Meditația a doua și trecerea de la cenzura egotică a imaginarului la construcția lui Dacă în prima zi s-a manifestat dubito-ul ca cenzură purificatoare a ego-ului în cea de-a doua se realizează transferul de la acesta înspre creația prin cogito. Prin
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
a doua și trecerea de la cenzura egotică a imaginarului la construcția lui Dacă în prima zi s-a manifestat dubito-ul ca cenzură purificatoare a ego-ului în cea de-a doua se realizează transferul de la acesta înspre creația prin cogito. Prin meditația întâi Descartes creează cadrul pentru ceilalți pași ai genezei: În astfel de îndoieli am fost zvârlit de către meditația de ieri, încât nu mai sunt în stare să le alung din minte, dar nici nu văd chipul în care trebuie ele
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
manifestat dubito-ul ca cenzură purificatoare a ego-ului în cea de-a doua se realizează transferul de la acesta înspre creația prin cogito. Prin meditația întâi Descartes creează cadrul pentru ceilalți pași ai genezei: În astfel de îndoieli am fost zvârlit de către meditația de ieri, încât nu mai sunt în stare să le alung din minte, dar nici nu văd chipul în care trebuie ele risipite; ci întocmai cum m-aș fi scufundat într-o vâltoare adâncă, mă simt într-atât de tulburat
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
chipul în care trebuie ele risipite; ci întocmai cum m-aș fi scufundat într-o vâltoare adâncă, mă simt într-atât de tulburat încât nu izbutesc să ating fundul cu piciorul, nici înotând să mă ridic la suprafața apei"116. Meditația a doua începe cu descrierea incertitudinii ce persistă încă în cunoaștere, fără a se fi găsit încă un element cert. Pentru a-l identifica trebuie ca Dubito-ul să-și ducă rolul până la capăt, rolul său fiind de a nega totul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
sigur și neclintit"118. Astfel dubito-ul ca formă a cogito-ului reprezintă firmamentum-ul filosofiei carteziene. Găsirea certitudinii va avea consecințe nelimitate, el va fiind punctul pe care se sprijină tot universul creat. Creația în continuare se realizează ca și în prima meditație: prin îndoială.Îndoiala nu este doar metodă, ea are statut metafizic. Raționamentul cartezian "dubito ergo cogito, cogito ergo sum" subliniază rolul îndoielii. Îndoiala este modalitate de a ajunge la certitudine, precum în Geneză cuvântul "a zis" reprezintă modalitatea divină de
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
întreaga construcție ulterioară. Asemenea cerului cu toată oastea sa ajută la menținerea creației, la fel și cogito-ul cu toate formele sale va duce mai departe creația și o va susține. Cenzura metafizică pe care o realizează Descartes în primele două meditații pregătesc o dezvoltare a imaginarului în direcția unei noi construcții metafizice. Necesitatea realizării unei identități real-egotic este indubitabilă, deoarece eul ca singură sursă de cunoaștere era cel care putea să dezvolte o lume de cunoscut care să fie în același
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
pentru a putea fi privită ca formă a certitudinii. În acest context se realizează reconstrucția lumii din perspectiva omului, acesta devenind un demiurg cu puteri nesfârșite. Lucrarea care realizează această primă încercare de reconstrucție este Meditationes de Prima Philosphia (1641). Meditațiile carteziene urmăresc reconstrucția universului din perspectiva omului. Pentru aceasta Descartes alege un model influent în epocă, cel al Genezei. Meditationes de prima philsophia reprezintă primele șapte zile ale Genezei universului prin intermediul cogito-ului. Pas cu pas acțiunea cogito-ului o reia pe
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
zile ale Genezei universului prin intermediul cogito-ului. Pas cu pas acțiunea cogito-ului o reia pe cea a Logos-ului divin, reconstruind lume pe noi baze. Scenariul pe care Descartes îl folosește trebuie înțeles ca fiind esențial pentru întreaga filosofie modernă. Prin Meditații întreaga metafizică modernă își schimbă cursul, iar Descartes și-a propus de la început această reformă. Modelul folosit și inspirat din filosofia epocii sale are drept scop schimbarea într-un mod radical a întregii viziuni asupra cosmosului și a omului. Este
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
folosit și inspirat din filosofia epocii sale are drept scop schimbarea într-un mod radical a întregii viziuni asupra cosmosului și a omului. Este adevărat că Descartes realizează o cenzură a filosofiei medievale și celei renascentiste, dar nu doar atât. Meditațiile nu încearcă să destructureze universul existent, ci să-l și reconstruiască. Metoda sceptica a îndoielii a fost considerată ca fiind esența Meditațiilor, dar acestea depășesc cenzura, accentul fiind pus pe reconstrucția universului dintr-o nouă perspectivă: cea a omului. Omul
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]