8,221 matches
-
în comun doar 50% din alele și care pot suferi influențe variabile ale mediului înconjurător). Cand proteină CFTR este defectă, celulele epiteliale nu pot regla modul în care clorul (care face parte din sarea numită clorura de sodiu) trece prin membranele celulare. Acest lucru perturbă echilibrul esențial al sării și apei, necesar pentru a menține o căptușeala normală subțire de fluid și mucus în interiorul plămânilor, pancreasului și al căilor de trecere din alte organe. Mucusul devine gros, lipicios și greu de
Fibroză chistică () [Corola-website/Science/308516_a_309845]
-
mesager de 6,5 kb ce codifică o proteină de 168 kDa formată din 1.480 acizi aminați. Proteină CFTR este o proteină transmembranară care funcționează ca un canal de clor dependent de cÂMP (adenozin-monofosfatul ciclic) și este localizată în membranele apicale ale celulelor pulmonare, ale sinusurilor, pancreasului, mucoasei intestinale, a vaselor deferente și a glandelor sudoripare. Peste 1.500 mutații în genă "CFTR" au fost identificate. Aceste mutații sunt clasificate în 6 clase. Unii autori reduc numărul de clase la
Fibroză chistică () [Corola-website/Science/308516_a_309845]
-
celelalte 4 segmente mezosomale se află câte o pereche de stigme pulmonare. Stigmele pot fi în formă de fante, circulare, eliptice sau ovale. Dorsal și ventral, mezosoma este acoperită cu tergite și, respectiv, sclerite chitinzate care se acordă cu o membrană pleurală laterală. Membrana pleurală este flexibilă și nesclerificată. Metasoma (“coada”) este îngustă și formată din 5 segmente, terminându-se cu telson. În interiorul telsonului sunt situate glandele veninoase. Tergitele și sternitele sunt contopite formând un unel. Apendicele și membrana pleurală lipsesc
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
mezosomale se află câte o pereche de stigme pulmonare. Stigmele pot fi în formă de fante, circulare, eliptice sau ovale. Dorsal și ventral, mezosoma este acoperită cu tergite și, respectiv, sclerite chitinzate care se acordă cu o membrană pleurală laterală. Membrana pleurală este flexibilă și nesclerificată. Metasoma (“coada”) este îngustă și formată din 5 segmente, terminându-se cu telson. În interiorul telsonului sunt situate glandele veninoase. Tergitele și sternitele sunt contopite formând un unel. Apendicele și membrana pleurală lipsesc. Telsonul se termină
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
cu o membrană pleurală laterală. Membrana pleurală este flexibilă și nesclerificată. Metasoma (“coada”) este îngustă și formată din 5 segmente, terminându-se cu telson. În interiorul telsonului sunt situate glandele veninoase. Tergitele și sternitele sunt contopite formând un unel. Apendicele și membrana pleurală lipsesc. Telsonul se termină cu un ac în care se deschid canalele glandelor veninoase. Aparatul veninos este folosit pentru omorârea prăzii și pentru apărarea de dușmani. Scorpionul apucă prada cu pedipalpii și o înțeapă, introducându-i veninul. Ventral, între
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
foarte mult cu părinții lor, dezvoltarea postembrionară trecând fără metamorfoză. În timpul creșterii are loc năpârlirea cuticulei (lat. "ecdysis"). Pâna să ajungă la maturitate scorpionii năpârlesc de 5 - 7 ori. Năpârlirea începe cu fisurarea cuticulei vechi pe părțile laterale, în zona membranei pleurale. Concomitent, epiderma produce componentele viitoarei cuticule. Cuticula nouă este foarte moale, dar se întărește foarte repede. În acest moment scorpionii sunt foarte vulnerabili la atacuri. Mărirea corpului în volum se realizează numai atunci când cuticula este moale. Procesul de întărirea
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
telson. Telsonul se termină cu un ac prin care este eliberat veninul. Cantitatea de venin eliminată este reglată de scorpion. Hemolimfa scorpionilor este la fel de toxică, ca și veninul eliminate de aceștia. Mecanismul de acțiune al toxinelor, este legat de disfuncția membranelor celulare și al continuității curentului biologic în organism. Sub influența toxinelor extrase din scorpioni se dereglează canalele de transport al sodiului, ceea ce duce la disfuncția multor procese vitale. Din cele circa 1400 de specii cunoscute, numai 25 au venin extrem de
Scorpion () [Corola-website/Science/308508_a_309837]
-
sifilis, fapt care a obligat autoritățile sanitare locale să intervină; nu s-a putut determina totuși cu precizie dacă sifilisul a fost transmis copiilor la circumicize prin aspirația orală propriu-zisă, sau mai degrabă prin folosirea unghiei de către rabin la îndepărtarea membranei mucoase pentru dezvelirea coroanei glandului (corona), aceasta fiind o altă practică discutabilă din punct de vedere igienic. Uneori procedura se face prin intermediul unei țevi subțiri de sticlă sterilizabilă, iar picătura de sânge rămâne pe locul inciziei, fără contact direct cu
Circumcizie () [Corola-website/Science/308674_a_310003]
-
an, pe 29 septembrie, la vârsta de 64 de ani. Chimistul scoțian Thomas Graham introduce în 1861 denumirea de coloizi, propunând clasificarea substanțelor în cristaloizi și coloizi. Aceștia din urmă nu cristalizează, difuzează greu prin solvenți și nu străbat anumite membrane prin care trec soluțiile cristaloizilor. Weimarn demonstreză în 1907 că orice substanță poate fi adusă, în condiții speciale, în stare coloidală. Însă adevăratul fondator al chimiei coloidale moderne este Zsigmondy, iar una dintre realizările sale cele mai remarcabile este ultramicroscopul
Richard Zsigmondy () [Corola-website/Science/308768_a_310097]
-
Fiecare celulă a laboratorului de chimia lichidelor are 26 de senzori chimici și un senzor de temperatură. Electrozii Selectivi de Ioni din polimer pot determina concentrația de ioni prin măsurarea potențialul electric din senzor, separat de celulă laboratorului printr-o membrana ce filtrează ionii. Cei doi electrozi detectori de gaze pentru oxigen și dioxid de carbon funcționează pe același principiu și sunt separați de celulă laboratorului chimic printr-o membrana permeabila pentru gaze. Un tablou de micro-electrozi din aur este utilizat
Phoenix Mars Lander () [Corola-website/Science/308747_a_310076]
-
măsurarea potențialul electric din senzor, separat de celulă laboratorului printr-o membrana ce filtrează ionii. Cei doi electrozi detectori de gaze pentru oxigen și dioxid de carbon funcționează pe același principiu și sunt separați de celulă laboratorului chimic printr-o membrana permeabila pentru gaze. Un tablou de micro-electrozi din aur este utilizat pentru voltametrie ciclica și voltametrie cu stripping anodic. Ciclovoltametria este o tehnică de studiere a ionilor prin aplicarea unei forme de unda cu potențial variabil și măsurarea curbei curent-tensiune
Phoenix Mars Lander () [Corola-website/Science/308747_a_310076]
-
superioară este acoperită de capul epididimului. Între capul epididimului și testicul există un mic corp ovoid, numit hidatida sesilă a lui Morgagni (appendix testis), plină cu o substanță gelatinoasă. Sub seroasa vaginală, adică sub epiorchium, testiculul este învelit într-o membrană fibroasă, densă, numită albugineea. Grosimea albugineii, care este în medie 1 mm, crește la nivelul marginii posterioare a testiculului, îndeosebi în jumătatea superioară, unde este mult mai mare și alcătuiește mediastinum testis, sau corpul lui Highmore. Prin vârful acestuia pătrund
Testicul () [Corola-website/Science/307534_a_308863]
-
200-300 și conțin canaliculele seminifere contorte (tubulli seminiferi contorti). Lungimea acestor canalicule foarte flexuoase este între 0,70-0,80 m, numărul lor variază de la 1-4. Ele formează parenchimul testicului (parenchyma testis) și reprezintă porțiunea glandulară a acestuia, constituită dintr-o membrană bazală, pe care se găsesc două feluri de celule: celule germinative de diferite vârste (cele mai vârstnice, spermatogoniile, dau naștere, înspre lumenul tubilor, la celule din ce în ce mai tinere, iar în lumenul tubilor contorți sunt spermatozoizii sau spermiile), care sunt implantate în
Testicul () [Corola-website/Science/307534_a_308863]
-
intima venelor, iar la nivelul ventriculilor, cu intima arterelor. Endocardul inimii drepte este independent de endocardul inimii stângi. Este constituit din endoteliu, un strat subendotelial și un strat subendocardic. Endoteliul este format dintr-un epiteliu pavimentos simplu așezat pe o membrană bazală. El se continuă cu endoteliul vaselor mari de la baza cordului. Stratul subendotelial se găsește imediat sub membrana bazală a endoteliului și este reprezentat de o lamă fină de țesut conjunctiv lax. Stratul subendocardic este de asemenea format din țesut
Endocard () [Corola-website/Science/307586_a_308915]
-
Este constituit din endoteliu, un strat subendotelial și un strat subendocardic. Endoteliul este format dintr-un epiteliu pavimentos simplu așezat pe o membrană bazală. El se continuă cu endoteliul vaselor mari de la baza cordului. Stratul subendotelial se găsește imediat sub membrana bazală a endoteliului și este reprezentat de o lamă fină de țesut conjunctiv lax. Stratul subendocardic este de asemenea format din țesut conjunctiv lax și se continuă cu țesutul conjunctiv interstițial al miocardului. Endocardul, constituit în principal din celule endoteliale
Endocard () [Corola-website/Science/307586_a_308915]
-
în țesut osos spongios reacția osoasă perifocală este discretă. Când nidusul este superficial se produce o îngroșare prin apoziție periostală, OO putând protruziona la suprafața osului. În localizarea vertebrală, el poate irita și comprima o rădăcina nervoasă. Țesuturile moi și membrana sinovială ce acoperă un OO superficial sau unul intraaricular sunt de obicei îngroșate, hiperemice, edematoase, ca într-un proces inflamator. 2) Microscopic: sunt deosebite 2 zone: Pentru diagnosticul radiologic și pozitiv este esențială evidențierea leziunii specifice - nidusul. Aspectul Rx diferă
Osteom osteoid () [Corola-website/Science/307744_a_309073]
-
cornoase, cu corpul aproape cilindric, sprijinit pe patru picioare scurte, îndreptate în afară, cu coada lungă, subțiată spre vârf, regenerabilă. Șopârla are o piele cărnoasă, îngroșată ce formează solzi mici si o protejează de uscăciune. Ochii sunt protejați de o membrană subțire, transparentă. Auzul este bine dezvoltat, la fel și mirosul. Pe maxilare șopârla are numeroși dinți conici, concrescuți cu maxilarul. Limba este musculoasă, mobilă, bifurcată la vârf și poate fi ușor proiectată afară. Membrele sunt scurte, așezate pe laturile corpului
Șopârlă () [Corola-website/Science/306676_a_308005]
-
linolenic. Frunzele și scoarța arbustului are conținut mai mare de sitosferol și tocoferol. După cum bine se știe vitaminele liposolubile sunt instabile în mediu acid, iar vitaminele hidrosolubile sunt instabile în mediu alcalin. Păstrarea acestor vitamine se explică prin existența unor membrane unidirecționale. De aceea majoritarea preparatelor nu au același conținut ridicat în vitamine ca fructul în sine. Se întrebuințează numai fructele mature ("Fructus Hippophaë") atât în stare proaspătă, cât și uscată; se recoltează imediat după coacerea lor și până la lăsarea primului
Cătină albă () [Corola-website/Science/306717_a_308046]
-
Nord își ridică vârful cozii atunci când se scufundă. Când respiră, balena lansează o spectaculoasă coloană verticală de apă de până la , de regulă de . Capacitatea pulmonară este de 5.000 de litri. Balenele albastre au două orificii respiratorii protejate de o membrană mare pentru închidere. Înotătoarele pectorale au lungime. Părțile superioare sunt cenușii, cu o margine subțire albă; părțile inferioare sunt albe. Capul și vârful cozii sunt în general uniform cenușii. Părțile superioare ale corpului balenei, și uneori și înotătoarele pectorale, sunt
Balenă albastră () [Corola-website/Science/306912_a_308241]
-
aburi , . Disocierea termică reprezintă descompunerea moleculelor sub acțiunea căldurii în elementele componente. Deasupra temperaturii de 1700°C se produce disocierea directă a aburului în hidrogen și oxigen. Aceasta se produce în cuptoarele solare. Gazele rezultate vor putea fi separate cu membrane ceramice. Aceste membrane trebuie să fie permeabile pentru hidrogen dar nu și pentru oxigen. Problema constă în faptul că apar temperaturi foarte înalte, și ca atare pot fi utilizate doar materiale rezistente la aceste temperaturi, care sunt totodată foarte scumpe
Fabricarea hidrogenului () [Corola-website/Science/307810_a_309139]
-
reprezintă descompunerea moleculelor sub acțiunea căldurii în elementele componente. Deasupra temperaturii de 1700°C se produce disocierea directă a aburului în hidrogen și oxigen. Aceasta se produce în cuptoarele solare. Gazele rezultate vor putea fi separate cu membrane ceramice. Aceste membrane trebuie să fie permeabile pentru hidrogen dar nu și pentru oxigen. Problema constă în faptul că apar temperaturi foarte înalte, și ca atare pot fi utilizate doar materiale rezistente la aceste temperaturi, care sunt totodată foarte scumpe. Din această cauză
Fabricarea hidrogenului () [Corola-website/Science/307810_a_309139]
-
al "fonografului" inventat mai târziu de către Thomas Alva Edison. La 25 martie 1857, își inregistrează brevetul privind un "aparat de înregistrare grafică a sunetului". Dispozitivul său se compunea sistem cu o pâlnie metalică, care la partea îngustă avea fixată o membrană sau diafragmă din mică, pe care era fixat un ac îndoit în unghi drept. Vibrațiile diafragmei de mică ca efect al reacției vibrațiilor acustice exterioare, făceau ca acul să vibreze,cea ce determina acul să miște în stânga sau dreapta. Această
Édouard-Léon Scott de Martinville () [Corola-website/Science/308473_a_309802]
-
este un mamifer din ordinul Chiroptera. Liliacul este singurul mamifer zburător. El comunică prin sunete ascuțite numite ultrasunete, sunete care nu se pot auzi de către om. Aripile liliacului sunt de fapt „mâini”. Aripile sunt formate prin unirea degetelor cu o membrană. Liliacul are un zbor iute și în zigzag. Este un animal nocturn care trăiește în peșteri și poduri (de preferabil întunecoase). Noaptea este foarte activ iar ziua doarme atârnat cu capul în jos. Membrele anterioare sunt aripi. Dinții sunt ca
Liliac (animal) () [Corola-website/Science/307389_a_308718]
-
mult mai clar decât un obiect static. O particularitate a ochiului pisicii este că este protejat, pe lângă pleoapele inferioară și superioară, de o a treia pleoapă, membranoasă, care se închide dinspre colțul interior al ochiului către exterior. Frecvent, dacă această membrană este vizibilă, este un semn de suferință al pisicii (tulburări digestive, cel mai des prezența paraziților sau enterită). Simțul mirosului la pisică și are o importanță majoră în viața socială a felinei, în delimitarea teritoriului. De altfel, mirosul este mijlocul
Pisică de casă () [Corola-website/Science/302188_a_303517]
-
Presiunea osmotică este presiunea care trebuie să fie aplicată unei soluții pentru a împiedica trecerea solventului în sensul natural de difuzie printr-o membrană semipermeabilă. Presiunii osmotice a unei soluții a unei substanțe îi corespunde o energie potențială osmotică la fel cum presiunii hidrostatice a unei coloane de lichid îi corespunde o energie potențială hidrostatică. Presiunea osmotică depinde linear de concentrația componentului difuzabil conform
Presiune osmotică () [Corola-website/Science/302247_a_303576]