7,489 matches
-
luni și jumătate pe continentul antarctic, într-o echipă de cercetare alături de două femei, cercetătoare în domeniul biologiei și biochimiei, primele românce în Antarctica. Scopul cercetării a fost, în afară de preluarea bazei, cel de a preleva probe de sol, sedimente și microorganisme de pe continentul înghețat. La data de 13 ianuarie 2006, a avut loc inaugurarea primei stații românești permanente de cercetare și explorare din Antarctica, Stația Law-Racoviță. Baza Română de Cercetări Antarctice Law-Racoviță a fost oferită României de către Divizia Antarctică Australiană. Baza
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
a exprimat dorința de a efectua cercetări pe dealurile Larsemann, cu scopul de a face prelevări de probe din soluri și din lacuri, de a realiza teste medicale, studii de poluare și schimbări climatice. De asemenea, îl interesează prelevarea de microorganisme și fragmente de meteoriți din gheață. Dr. Negoiță s-a declarat dezamăgit de lipsa fondurilor pentru organizarea acestor expediții. Costul total de expediție pentru 3 cercetători, mobilizați pentru trei luni pe continentul antarctic, se ridică la 25.000 de euro
Teodor Negoiță () [Corola-website/Science/305752_a_307081]
-
de gene nucleare cât și de aparatul genetic propriu al plastidelor. S-a putut apoi constata, la porumb și la menta Nepeta, că mutația plastidică poate fi indusă de către gena nucleară. La drojdia de bere, la Neurospora și la alte microorganisme au fost descrise mutații care apar, indiscutabil, la nivelul mitocondriilor. Astfel, la drojdia de bere, a fost obținută (pe agar) o mutantă cu insuficiențe respiratorii, caracterizată prin dimensiuni foarte reduse în comparație cu coloniile normale. Din această cauză, mutanta a fost denumită
Mutație genetică () [Corola-website/Science/305775_a_307104]
-
a secolului XIX vaccinarea rămâne o metodă empirică, cu aplicabilitate limitată la o singură boală: variola. Abia în a doua jumătate a secolului XIX, fenomenul capătă o explicație științifică. În 1857, Louis Pasteur demonstrează că bolile infecțioase sunt produse de microorganisme, care pot fi crescute și studiate. El formulează teoria germenilor patogeni în anul 1864. În 1876, Robert Koch descoperă agentul etiologic al antraxului (Bacillus anthracis) și, în 1881, agentul TBC, (Mycobacterium tuberculosis). În 1880, Pasteur dovedește că se poate asigura
Vaccin () [Corola-website/Science/305310_a_306639]
-
formulează teoria germenilor patogeni în anul 1864. În 1876, Robert Koch descoperă agentul etiologic al antraxului (Bacillus anthracis) și, în 1881, agentul TBC, (Mycobacterium tuberculosis). În 1880, Pasteur dovedește că se poate asigura protecție împotriva bolilor infecțioase prin injectarea unor microorganisme atenuate în corp. După câteva probe reușite pentru prevenirea holerei, antraxului și erizipelului porcin, în 1881, Pasteur, împreună cu Emile Roux, reușește să prepare primul vaccin împotriva antraxului și, în 1885, primul vaccin împotriva rabiei, deschizând calea imunizării active fundamentate științific
Vaccin () [Corola-website/Science/305310_a_306639]
-
om sau vietate, nici chiar propria persoană. În schimb, sihaștrii iau măsuri suplimentare. Ei umblă desculți și mătură pământul din fața lor pentru a ocoli strivirea unei insecte cu piciorul, strecoară apa printr-un filtru pentru a nu atenta la viața microorganismelor și poartă o bucată de pânză peste gură pentru a respira fără inhalarea unei viețuitoare de mici dimensiuni. Când pășesc fac mișcări prudente, nevătămătoare pământului și aerului, folosesc rar flacăra din lămpi pentru a proteja viața flăcării și când utilizează
Jainism () [Corola-website/Science/303397_a_304726]
-
cercetările sale în domeniul unicelularelor i-au adus o mare notorietate. Studiile privind bacteriile acidului lactic au fost continuate de savantul japonez Minoru Shirota. Acesta, pornind de la cercetările lui Mecinikov, și-a dedicat întreaga viață studierii efectului pozitiv al acestor microorganisme asupra tranzitului intestinal și asupra sănătății în general iar în 1935 a reușit să izoleze aceste bacterii și să creeze un nou tip de produs lactat a cărui rețetă este valabilă și astăzi. În 1919, la Moscova a fost fondat
Ilia Ilici Mecinikov () [Corola-website/Science/313150_a_314479]
-
au făcut apel la experiment și observație minuțioasă în domeniul fiziologiei, și naturaliști ca Linnaeus și Buffon, care încep să realizeze clasificarea diversității vieții, studiul fosilelor, dar și dezvoltarea și comportamentul organismelor. Microscopia a dezvăluit lumea până atunci necunoscută a microorganismelor, punând bazele teoriei celulare. În secolele al XVIII-lea și al XIX-lea, științe ca botanica și zoologia au devenit discipline științifice. Lavoisier și alți savanți încep să realizeze legătura dintre materia vie și cea fără viață prin intermediul fizicii și
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
fenomenelor, lucru vizibil și în cercetările lui Santorio Santorio privind metabolismul. La începutul secolului al XVII-lea, apariția microscopului deschide drumul unei noi științe, microbiologia. În 1665, Robert Hooke publică celebra "Micrographia", în care își expune observațiile sale din lumea microorganismelor și unde este prezentată, pentru prima dată, celula vegetală. Ulterior, îmbunătățirile aduse microscopului de către Antonie van Leeuwenhoek au permis descoperirea spermatozoidului, a bacteriei, a infuzoarelor și a altor minuscule organisme. Investigații similare, efectuate de Jan Swammerdam, au pus bazele entomologiei
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
-lea, aria fiziologiei s-a extins înafara domeniului strict medical, ajungând să aibă ca obiect studiul proceselor fizice și chimice care au loc la nivelul organismelor. Așadar ne referim nu numai la oameni, ci și la plante, animale și chiar microorganisme. În lumina complexității acestor procese ce încep să se dezvăluie oamenilor de știință, comparația dintre ființa vie și o mașină rămâne o simplă metaforă. Progresele realizate în domeniul microscopiei au avut un puternic impact asupra gândirii biologice. Astfel, la începutul
Istoria biologiei () [Corola-website/Science/314484_a_315813]
-
sunt celule ale sîngelui au un aspect de mici mase gelatinoase incolore, sunt mai mici decît eritrocitele însă mai groase (10-12 micron diametru), cu un nucleu rotund (limfocitele) sau polilobat (celule polimorfonucleare). În general acestea au funcții de apărare împotriva microorganismelor. Unele din ele ajung la țesuturile cu bacterii și substanțe străine, inconjurându-le și distrugându-le. Altele produc substanțe numite anticorpi, care neutralizează acțiunea nocivă a virusului și a bacteriilor care eventual penetrează în organism. Pot fi divizate în: Dacă numărul
Hemogramă () [Corola-website/Science/314670_a_315999]
-
de angajați ai departamentului de salubritate, s-au folosit și flote speciale de ambarcațiuni pentru curățarea golfului. O altă tehnică a fost folosirea bacterilor care se hrănesc cu materii organice din apă și reduc concentrația de reziduuri fecale și de microorganisme dăunătoare, fiind inofensive pentru om. Cu un an înainte de începerea Jocurilor, președintele CIO, Thomas Bach, a dat asigurări că apele vor fi curate până la deschiderea oficială. Cu jumătate de an înainte de startul oficial, mii de pești morți au fost găsiți
Jocurile Olimpice de vară din 2016 () [Corola-website/Science/314401_a_315730]
-
mâncării acolo unde este nevoie de ea sunt susținute de Programul Mondial pentru Mâncare. Intoxicațiile cu alimente pot surveni din cauza bacteriilor, toxinelor, virușilor sau paraziților care pot exista în mâncare. Gătirea lor prin fierbere,prăjire sau coacere distruge de obicei microorganismele dăunătoare. În jur de 7 milioane de oameni mor în fiecare an datorită mâncării contaminate, iar mai mult de jumătate dintre aceștia mor pentru că nu au avut acces la remedii care i-ar putea vindeca. Unele persoane întâmpină alergii sau
Mâncare () [Corola-website/Science/314443_a_315772]
-
Johannes Andreas Grib Fibiger (1867 - 1928) a fost medic și patolog danez. A descoperit un microorganism, numit "Spiroptera carcinoma", despre care a susținut că este agentul cauzator al cancerului (în studii efectuate pe rozătoare), descoperire pentru care, în 1926, i s-a decernat Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină. a studiat Medicina la Berlin, avându-i
Johannes Fibiger () [Corola-website/Science/313310_a_314639]
-
reci. În prezent, în România și Republica Moldova sunt confecționate atât covoare tradiționale românești, cât și covoare de tip contemporan (făcute din lână naturală, polipropilenă, poliester, nailon). Mai nou, în România sunt prezente renumitele covoare pierre cardin, ce nu permit dezvoltarea microorganismelor bacteriene.
Covor () [Corola-website/Science/313734_a_315063]
-
este spălat de ploi și ajunge pe sol. În privința acestei însușiri, teiul este pe locul 3, după stejar și ulm." Același expert sugerează că "nu este neglijabilă nici capacitatea teilor de a emite fitocide, substanțe organice complexe de autoapărare împotriva microorganismelor și a insectelor, dar care sunt utile și omului, distrugând bacilul tuberculozei, agentul dizenteriei și al unor afecțiuni pulmonare." Metodele moderne de analize fizico-chimice ale frunzelor afectate de poluare (arsuri) includ recoltarea de mostre de la așa-numiții “"arbori santinelă"” sau
Tei () [Corola-website/Science/313837_a_315166]
-
semantica : ele evocă arhitecturi piranesiene, trasee labirintice sau lumile de clarobscur din românele lui Dickens (de un puternic efect sînt structurile reticulare care refac parcă atmosferă sumbră din ,Marile speranțe") ; alteori ele trimit la nave naufragiate (năpădite de alge și microorganisme), la regnul anelidelor, la un agregat industrial sau la o ,softsculpture". Tonul acestor obiecte poetice, care actualizează și potențialitățile unui sculptor disimulat, este liric și melancolic. Născut în 1943 la Craiova, absolvent al I.A.P. Nicolae Grigorescu 1974 EXPOZIȚII ÎN
Florin Ciocâlteu () [Corola-website/Science/314457_a_315786]
-
tot partenogenetic apar și masculii care se împerechează imediat cu femelele generației care le-au dat naștere. Ouăle rezultate în urma fecundării rezistă peste iarnă, din ele se dezvoltă o nouă generație de femele în primăvara următoare. Hrana rotiferelor constă din microorganisme vegetale sau animale, care sunt aduse la gură o dată cu curentul de apă produs de organul rotator. Rotiferele constituie o bună parte a microplanctonului și o hrană prețioasă pentru animale, în special pentru puietul mic de pește, ceea ce este foarte important
Rotifera () [Corola-website/Science/317912_a_319241]
-
revenit în cercetarea științifică la "Institutul de Cercetare Dezvoltare pentru Protecția Plantelor", unitate de prestigiu a cercetării românești. Activitatea științifică a lui Sergiu Fendrihan cuprinde mai multe domenii de activitate și anume domeniul microbiologiei de mediu în special cercetări privind microorganismele extremofile, biodeteriorarea monumentelor de patrimoniu, patologia și protecția plantelor, precum și domenii că bioremedierea și astrobiologia, elaborând mai multe cărți, tratate, articole în reviste internaționale și naționale. Are mai mult de 35 de aprticipari la manifestări științifice internaționale precum și numeroase participări
Sergiu Fendrihan () [Corola-website/Science/323910_a_325239]
-
Institutului Român de Cercetări Polare și fiindu-i practic aproape până în ultima clipă. A elaborat prima lucrare din România privind Biodeteriorarea patrimoniului cultural în 2006 cu o nouă ediție îmbunătățită în anul 2008. A scris prima monografie, asupra Halobacteriaceaelor denumită Microorganisme arheene extrem halofile A scris Bioterorismul una dintre cele mai complete cărți ce tratează acest subiect, alături de alți doi coautori (Cătălin Lazureanu și Cornelia Prioteasa) De asemenea, este coeditor al unui volum apărut la Springer Verlag Viena privind microorganismele extremofile
Sergiu Fendrihan () [Corola-website/Science/323910_a_325239]
-
denumită Microorganisme arheene extrem halofile A scris Bioterorismul una dintre cele mai complete cărți ce tratează acest subiect, alături de alți doi coautori (Cătălin Lazureanu și Cornelia Prioteasa) De asemenea, este coeditor al unui volum apărut la Springer Verlag Viena privind microorganismele extremofile. A lucrat între anii 2003-2008 la Universitatea din Salzburg în domeniul microbiologiei extremofilelor unde a conceput și participat la mai multe și originale cercetări de laborator privind rezistență microorganismelor arheene halofile la diferite condiții de mediu. A conceput protocoalele
Sergiu Fendrihan () [Corola-website/Science/323910_a_325239]
-
coeditor al unui volum apărut la Springer Verlag Viena privind microorganismele extremofile. A lucrat între anii 2003-2008 la Universitatea din Salzburg în domeniul microbiologiei extremofilelor unde a conceput și participat la mai multe și originale cercetări de laborator privind rezistență microorganismelor arheene halofile la diferite condiții de mediu. A conceput protocoalele și preparat probele pentru experimentele spațiale de pe Stația Spațială Internațională în cadrul proiectului EXPOSE pe modului Columbus al European Space Agency. în anul 2008 a întemeiat împreună cu alți cercetători, dr. Maria
Sergiu Fendrihan () [Corola-website/Science/323910_a_325239]
-
European Space Agency. în anul 2008 a întemeiat împreună cu alți cercetători, dr. Maria Oprea și Georgeta Megru, Centrul Român de Bioresurse cu colecții obținute din donații și personale, cu scopul de a realiza un network de colecții de culturi de microorganisme și linii celulare standardizate și validate, și integrarea în rețeaua de colecții de culturi și biobanking de nivel european și internațional. A scris un raport adresat Guvernului României în anul 2009 privind importanța acestui Centru pentru România. Centrul Român de
Sergiu Fendrihan () [Corola-website/Science/323910_a_325239]
-
privind importanța acestui Centru pentru România. Centrul Român de bioresurse este partener asociat în BBMRI precum și parte a GBRCN, este înscris la WDCM cu numarul 628. Asociația a organizat în noiembrie 2009, prima Conferință Națională a Colecțiilor de Culturi de Microorganisme și Linii Celulare din România. Este membru a numeroase societăți științifice naționale (Societatea de Protecția Plantelor de ex.) și internaționale (ISME, ISE, EANA) și expert în cadrul grupului Blue Dot Planet Habitatbility. Credința noastră strămoșeasca nu trebuie scoasă din școli de dragul
Sergiu Fendrihan () [Corola-website/Science/323910_a_325239]
-
și nici nu se găsește în natură. Apa în natură conține numeroase substanțe minerale și organice dizolvate sau în suspensie. Astfel, calitatea apei se determină funcție de caracteristicile organoleptice, fizice, chimice, biologice și bacteriologice. Se datorează substanțelor organice în descompunere sau microorganismelor vii (alge, protozoare, etc), precum și prezenței unor substanțe chimice provenite din ape uzate industriale (fenoli, crezoli, etc). Se datorează diferitelor tipuri de substanțe dizolvate care se găsesc în cantități mai mari în apă: sărat (clorură de sodiu sau sulfat de
Calitatea apei () [Corola-website/Science/319475_a_320804]