7,539 matches
-
mult decât pentru ceilalți continentali, se leagă de Holocaust. Preocupați Încă de la Începuturile dezvoltării științei lor de raportul dintre bine, rău și comunitate, sociologii au subsumat crimele colective fie termenului pogrom, fie cuvântului genocid. Cum clarificarea conceptuală - generatoare a atâtor neînțelegeri artificiale În dezbaterile purtate de-a lungul timpului privind Holocaustul - este o miză a modului În care Mihai Milca tratează subiectul abordat, cartea face o diferențiere clară Între primul concept, ca desemnând mai degrabă crima colectivă generată de izbucniri de
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
unui grup sau ai unei organizații pentru obținerea satisfacțiilor. Atacul se Îndreaptă contra a tot ce contribuie la atingerea idealurilor comune și se realizează prin toate mijloacele: inițiind confruntări, culpabilizând, manipulând, activând fantasme inconștiente (auto)distructive, provocând un climat de neînțelegere, paralizând inițiativele. Comportamentul psihosocial pervers se manifesta ca o plăcere pentru persiflaj, remarce caustice, cinism, provocări, atacuri pseudoestetice. Proiectul nemărturisit al perversului este acela de a-și baliza un spațiu de control prin violarea intimității altuia, de a contraria și
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
contrar adevărului. Dacă nu află cineva răspuns întrebând despre aceasta, aceasta nu trebuie să-l facă să nu creadă celor scrise. Căci mai bine este ca cei ce nu pricep să tacă și să creadă, decât să nu creadă din pricina neînțelegerii. Căci cel ce nu pricepe poate să aibă întrucâtva iertare, pentru că cercetând s-a liniștit. Dar cel ce, nepricepând, își născocește cele necuvenite și grăiește cele nevrednice de Dumnezeu rămâne cu osânda îndrăznelii neiertată. Căci cel dintâi poate avea din
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
și din pricina noastră smerenia, al cărei chip luându-l și noi prin împărtășirea de Duhul, devenim fii ai lui Dumnezeu și dumnezei. Deci, când spunem că a unit în oarecare mod omenescul cu Dumnezeirea, să nu te smintești, părăsind, cu neînțelegere, minunarea cuvenită măiestriei neasemănate pusă în cuvintele Lui, care păstrează pentru noi caracterul lor dublu, așa încât să vedem în același timp pe Dumnezeu și Omul, Care grăiește, împletind cu slava firii negrăite smerenia omenității, păstrând unirea armonioasă dintre cele două
O exegeză a Crezului ortodox by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/158_a_127]
-
să obținem un consens privind atributele definitorii ale populismului, astfel încât să putem construi o asemănare de familie (Sikk, 2009). Cu alte cuvinte, definiția radială a populismului poate conduce la un fel de pseudo-consens: "Acordul privind un termen, poate ascunde o neînțelegere cu privire la sensul său. Îmbrățișarea diversității conceptuale poate duce la mărirea confuziei" (Weyland, 2001: 3). În fapt, utilizând o definiție radială, se poate întâmpla ca diferiții autori să râmână la propriile lor definiții, în loc să ajungă la o înțelegere comună a aspectelor
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
aducă informații precise în legătură cu faptele dar și cu emoțiile (Ce crezi tu că nu este bine? Când s-a întâmplat lucrul acesta? Ce te face să spui lucrul acesta? etc.). Reformularea este utilizată pe larg, pentru a evita riscul unei neînțelegeri în legătură cu ceea ce se spune și ceea ce se înțelege. De exemplu: „Dacă am înțeles bine, ceea ce-mi reproșezi este... și acest lucru te face să...”. - R pentru recunoaștere: cea de a doua etapă constă în a admite faptele (dacă faptele
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
model explicativ al bolii ca și pacientul său. Dacă acesta din urmă este convins că boala se datorează unei mame supraprotectoare, în timp ce terapeutul nu consideră că este vorba decât despre o dereglare a capacității sale de a recepta respingerea socială, neînțelegerea astfel creată prejudiciază angajarea pacientului pentru a urma tratamentul. Pe de altă parte, terapeutul va avea destule ocazii să-i reamintească pacientului că întrebarea cea mai importantă nu este: „De ce am această tulburare?” ci: „De ce persistă tulburarea mea?”. Adică întrebarea
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
aceasta crizelor modernității față de conservatorism (Nisbet, 1967). Ca atare, suntem obligați să folosim instrumentele, metodele și ideologiile modernității pentru a reface ordinea socială și morală. Orice întoarcere la ideile și instituțiile tradiționale este sortită eșecului și se bazează pe o neînțelegere generală privind specificitatea perioadei moderne. În România, în ciuda câtorva cărți și articole antebelice 2, sociologia devine un curent științific și cultural major de abia în perioada interbelică, prin intermediul Școlii de sociologie de la București. Sociologia va deveni însă unul dintre competitorii
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sensul weberian de adecvare a mijloacelor la scopuri; - nevoia firească de obținere a recunoașterii, identității și securității sociale și personale, de a nu ne izola de semenii noștri, acționând și comparându-ne în asemenea mod, încât să evităm conflictele și neînțelegerile, să ne putem racorda la acțiunile și conduitele celorlalți; - dirijarea sociabilității umane în sensul dorit de societate și asigurarea predictibilității acțiunilor și conduitelor de așa manieră, încât să se producă un efect scontat, anticipat și dezirabil. O acțiune sau o
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
să suferi. În buddhism se caută înțelegerea suferinței și scăparea de ea. În creștinism se urmărește acceptarea fără înțelegere a suferinței. Unii oameni sunt pregătiți să accepte suferința, dar îi doare că n-o pot înțelege. Kierkegaard descoperă însă tocmai neînțelegerea ca parte integrantă, indispensabilă, a unei suferințe adevărate. „Dacă există cumva o bucurie, și o nespusă bucurie a creștinismului, ea nu poate consta decât în a accepta (iar nu a înțelege, pentru că înțelegerea ar desființa într-un anume fel suferința
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
sintezei greco-romane. Carol cel Mare, încoronat împărat de către Papă în anul 800, deci înzestrat cu putere din partea autorității divine, încearcă să-și extindă regatul, fiind susținut de Biserică, ce dorea unirea oamenilor din Europa sub îndrumarea Sa. În ciuda schimburilor culturale, neînțelegerile dintre lumea creștină și cea musulmană au erupt în conflicte violente (Cruciadele), cu ecouri până în ziua de astăzi, conflictele religioase ducând la terorism; a fost mai degrabă un conflict între Apus și Răsărit, pentru că și creștinătatea răsăriteană a perceput Cruciadele
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
arabe-evreiești, colonialismul etc), la conflictele etnice, sociale sau culturale. Imperativul etic. Codurile etice diferă de la o cultură la alta, în necunoaștere de cauză există pericolul de a te comporta într-o manieră ce nu corespunde eticii unei anume culturi, provocând neînțelegeri sau conflicte. 1.5. Etapele dezvoltării Comunicării interculturale 1.5.1. Baza conceptuală Studiul Comunicării interculturale a început prin anii `50, odată cu studiile lui Edward Hall despre Indienii Hopi și Navaro. Hall încerca să înțeleagă cum funcționează comunicarea interculturală și
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
noastră, ipoteză ce aparține lui Sapir și Whorf, care pretind "că limba nu doar transmite, ci ne și modelează felul de a gândi, atitudinile și credințele.16". Una din marile diferențe, bariere între culturi este limba. Convențiile lingvistice pot cauza neînțelegeri în ceea ce privește lexiconul, formele de politețe, relațiile manageriale. Michael Argyle argumentează că persoanele aflate în contact cu o altă cultură ar trebui să fie conștiente de impresia pe care o creează prin stilul verbal pe care îl folosesc. O persoană poate
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de comunicare, viziunea și personalitatea fiecăruia. Comunicarea interculturală apare când străduința devine un efort pentru a reduce incertitudinea și anxietatea diferențelor percepute. Grupurile sau culturile percepute ca fiind diferite pot crea bariere care ne pot prinde în cursă prin părtiniri, neînțelegeri, aroganță personală, stereotipuri negative. Diferențele perceptibile desemnează faptul că îi apreciem pe ceilalți într-o manieră proprie, pentru a-i măsura după criterii de asemănare sau diferențiere. Acest fapt duce la "categorizări sociale", iar atunci când categorizarea socială este negativă, aceasta
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Gudykunst și Kim, Carlyle Dodd). Pentru a înțelege interculturalitatea avem nevoie de planuri interdisciplinare și multiculturale. Acest domeniu se dorește a fi practic întrucât vine în întâmpinarea nevoilor relațiilor interetnice și internaționale. Comunicarea interculturală joacă un rol vital întrucât previne neînțelegerile sau greșelile în comunicare. Capitolul 2 Comunicarea interculturală demers realizabil ? Perspective antropologice și politice Motto: "Comunicarea este o dimensiune centrală a vieții noastre culturale; fără ea, orice tip de cultură moare. În consecință, studiul comunicării presupune studiul culturii în care
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
se pare a fi un străin. Scopul acestui tip de comunicare este acela de a-i arăta interlocutorului nostru ca deși suntem diferiți, toți avem aceleași drepturi, baza pentru o comunicare deschisa fiind constituita din respect reciproc. În context intercultural neînțelegerile pot provoca deseori disensiuni. De aceea se folosește tehnica numită: asigurarea feed-back-ului. A verifica o decodare pentru acuratețe se numește feed-back și folosirea lui îmbunătățește calitatea comunicării. Fără el este ușor să devii un ascultător pasiv niciodată neștiind sigur dacă
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
printre care: parafrazările, sumarizările, reflectările de sentimente. Aceste metode sunt importante, deoarece a asculta nu este suficient, pentru a ne asigura că amândouă părțile înțeleg în mod precis ce s-a spus, ce s-a intenționat. Ambiguitatea, incertitudinea, imprecizia și neînțelegerea trebuie rezolvate într-un mod neacuzator și non-amenințător. Dovada că a înțeles se face prin parafrazare. Este bine să ținem cont de: ascultarea activă de care trebuie să dăm dovadă, timpul pe care îl acordăm conversației, și de tendința de
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
comunicării interculturale. Pe de altă parte însă, importanța tot mai mare a comunicării interculturale nu înseamnă că aceasta ar fi atins deja un nivel considerabil. Dimpotrivă, dialogul între culturi este încă insuficient și ineficient. Chiar între țări vecine, necunoașterea și neînțelegerea rămân adesea puternice, și cu atât mai mult acesta e cazul între țări îndepărtate. Practicile culturale rămân în mare parte naționale, iar obstacolele în calea comunicării interculturale, foarte numeroase. Există în continuare obstacole în calea internaționalizării practicilor culturale, care țin
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
considerau ca barbare toate populațiile care vorbeau limbi neinteligibile pentru ei: toți cei care nu vorbeau greaca erau considerați barbari. Necunoașterea limbajului Celuilalt a condus în mod regulat la negarea culturii acestuia și a fost în permanență o sursă de neînțelegeri. Celălalt nu are nici cultură fizică: el poate fi, de exemplu, lipsit de haine, sau poate fi îmbrăcat cu piei de animale, ceea ce constituie un semn de sălbăticie. El se poate hrăni în posturi arhaice, cu propriile mâini, ceea ce nu
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
accepția politică a termenului, coincide cu legitimitatea mai eminentă a națiunii etnolingvistice. Există în această teorie însă un amestec de idei, o juxtapunere între oportunismul liberului arbitru și apartenența colectivă care se contrazic, astfel încît se iscă o serie de neînțelegeri. "Din vina germanilor" Este de înțeles faptul că ideea de Kulturnation care susține existența popoarelor în afara Statului, acestea fiind definite doar prin limbă și cultură, a prezidat în secolul al XIX-lea unificarea Germaniei și a Italiei și că din
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
unei vieți politice În exil ca o continuare În alt spațiu a vieții politice românești anterioare abdicării regelui și instalării definitive a comuniștilor. Astfel, din România au pornit „În exil” nu numai membri sau simpatizanți ai partidelor politice, ci și neînțelegerile și conflictele care au caracterizat viața politică românească. Numeroasele critici formulate În epocă și reiterate după căderea comunismului la adresa activității politice a exilului românesc s-au concentrat asupra lipsei de eficiență În atingerea scopului major fixat, eliberarea României de sub autoritatea
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
sau internaționale actuale”. Exilații credeau că de imaginea pe care ei o prezintă În Occident depinde eficiența acțiunilor Întreprinse. Prin urmare, doreau o acțiune unitară, conjugată a tuturor celor care se aflau În străinătate. De pildă, Theodor Cazaban susținea că „neînțelegerile dintre refugiați Înseamnă sabotarea poziției noastre adevărate, democratice, poziție de pe care putem vorbi În Occident”. Una dintre cele mai eficiente organizații ale românilor din Paris a fost Fundația Universitară Carol I, creată la 8 decembrie 1950. Scopul inițial al acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Dialog, Agora. De asemenea, Monica Lovinescu - folosind pseudonimele Monique Saint-Come sau Claude Pascal - a tradus și cîteva cărți din limba română dintre care A 25-a oră, a lui Constantin Virgil Gheorghiu care Înregistrează un real succes de public, În ciuda neînțelegerilor ulterioare dintre autor și traducătoare. Mai mult decît atît, Monica Lovinescu și-a asumat, alături de alți intelectuali din exil, responsabilitatea informării opiniei publice din România asupra realităților din propria țară. Astfel, consecventă promovării valorilor absolute de adevăr și crezînd deopotrivă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
au jalonat relațiile dintre România și Statele Unite. 1985 este și momentul În care americanii Înăspresc tonul În privința respectării drepturilor omului din România, fapt care Îl surprinde pe Ștefan Andrei, pe atunci ministru de Externe. Va urma un șir lung de neînțelegeri - de ambele părți, după cum susțin cei doi autori - ce va culmina cu o ruptură, În 1988. Cronologia, detaliată, este de mare interes, Însă nu ne vom opri asupra ei. SÎnt inventariate toate contactele bilaterale importante (și, după cum subliniază cei doi
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
date care să sugereze că unele dintre aceste concepții eronate se manifestă și În prezent. Așadar, nu ar fi vorba de o trăsătură specifică diplomației din România lui Ceaușescu, ci de o caracteristică persistentă. Discutînd, rînd pe rînd, punctele de neînțelegere, vom sublinia, la momentul potrivit, acele aspecte care se perpetuează pînă astăzi. Unul dintre cele mai importante elemente rezida, așa cum am arătat, În concepția diferită asupra concretizării relațiilor externe. Ceaușescu pretindea să dețină controlul absolut, respingînd ideea unor contacte la
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]