7,953 matches
-
gata să înainteze. Masele sînt duse de propriul lor torent, cutremurate de panică sau de entuziasm, sub bagheta magică a unui conducător care s-a așezat în fruntea lor. Observatorul fascinat ar putea striga, alături de Shakespeare: "Iată flagelul vremurilor noastre, nebunii conducîndu-i pe orbi". Uluitoare precizie, nu-i așa? Să ne amintim de Hitler, de Pol Pot și tutti quanti, acești smintiți care-au manipulat masele orbite de teamă și speranță. Exemplul lor extrem ne face să simțim așa cum și boala
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
în măcel sîngeros, de la caz la caz. Mulțimi colorate, mulțimi extravagante, care au stîrnit întotdeauna vervă și au solicitat imaginația martorilor rămași, printr-o minune, sobri. Ei descriu isprăvile mulțimilor fie ca un fel de vagabondaj al unei cete de nebuni, fie ca tîlhăriile unei bande de criminali. Poveștile ating proporții dantești cînd autorii încep să relateze sub semnul lui "ca și cum ar fi fost acolo", imensele coloane de zeci, mii și sute de mii de oameni, cruciații sau ereticii Evului Mediu
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de conservare se anulează, astfel încît singura recompensă pe care nu de puține ori o cer este martiriul"192. În alt loc, Le Bon scrie: "Oameni pe jumătate nebuni, asemenea lui Luther sau Petru, au bulversat lumea"193. Fișa acestor nebuni întru credință care ar fi conducătorii este completă. Nu lipsește nimic, nici alienarea, nici setea de martiriu, nici convingerea dogmatică, nici încrîncenarea voinței. Ei sînt un fel de condensat al mulțimii. Diferă însă de ea în mod radical prin energia
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
bine orizontul intelectual mediocru al autorului ei, cel pe care Thomas Mann îl descrie ca pe un ratat "extraordinar de leneș, internat pe viață într-un refugiu de trîndavi, rămășițe de artiști dați afară". Alții, mai sobri, îl califică drept nebun monoideic. Numai că tocmai acest nebun a dus pe culmile puterii o țară care adăpostea cele mai luminate spirite, stăpîni ai științei, artei și tehnicii secolului nostru. Un popor care a dat lumii cei mai influenți gînditori ai socialismului. Cînd
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ei, cel pe care Thomas Mann îl descrie ca pe un ratat "extraordinar de leneș, internat pe viață într-un refugiu de trîndavi, rămășițe de artiști dați afară". Alții, mai sobri, îl califică drept nebun monoideic. Numai că tocmai acest nebun a dus pe culmile puterii o țară care adăpostea cele mai luminate spirite, stăpîni ai științei, artei și tehnicii secolului nostru. Un popor care a dat lumii cei mai influenți gînditori ai socialismului. Cînd spun popor, am în vedere și
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
colective: oamenilor adunați laolaltă li se pare că văd sau aud lucruri pe care nici unul, considerat ca persoană izolată, nu le-ar vedea sau auzi. Iar cînd se cred urmărite de dușmani imaginari, credința lor se întemeiază pe raționamente de nebuni"242. E limpede că Tarde are și el exagerările lui. După el, persecuțiile și opresiunile ale căror victime mulțimile, sfîșiate de spaimă, "își închipuie că ar fi, le conduc la cele mai cumplite excese. Le fac să treacă de la o
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
credința lui imperturbabilă în sine și în propria-i idee credință pe care scepticismul din jur nu o diminuează cu nimic, căci ea are cauze sociale inventatorul, inițiatorul din orice domeniu este, în conformitate cu cele spuse mai sus, un soi de nebun. Nebuni care conduc somnambulii: vă veți întreba ce logică mai poate răsări de aici. Și totuși, și unii, și ceilalți concură la realizarea unui ideal logic; și, după cum se vede, par a-și fi împărțit sarcinile, spiritul de turmă al
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
lui imperturbabilă în sine și în propria-i idee credință pe care scepticismul din jur nu o diminuează cu nimic, căci ea are cauze sociale inventatorul, inițiatorul din orice domeniu este, în conformitate cu cele spuse mai sus, un soi de nebun. Nebuni care conduc somnambulii: vă veți întreba ce logică mai poate răsări de aici. Și totuși, și unii, și ceilalți concură la realizarea unui ideal logic; și, după cum se vede, par a-și fi împărțit sarcinile, spiritul de turmă al unora
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
reușit să explicăm atîtea fapte rămase fără explicație? Îndrăznesc a-mi închipui, cerînd indulgența cititorului, că avem mai sus una dintre ele. Pentru a-l cita pe Jaurès și în cunoaștere "progresul uman are ca măsură condescendența înțelepților față de visele nebunilor". IV Dacă, pe de o parte, vedem astfel figura omului mare crescînd pînă la proporții divine trebuie să ne amintim totuși, pe de altă parte, că și tatăl a fost cîndva un copil", ne spune Freud 492. Această copilărie ne
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
în lumea noastră blestemată. Trec sumar peste sinuciderea Eugeniei Dragomirescu (partenera lui Ogășanu în fulminantul Nu sînt turnul Eiffel de la Piatra, sau Vidra de la Național); a lui Costel Nedelcu actorul căruia Purcărete, la absolvire, i-a încredințat Propișcin Jurnalul unui nebun (primul și ultimul său rol); trec peste prăbușirea în prăpastie a lui Sandu Simionică, de la Timișoara, sau a familiei Petrache actori la Arad. Nu mai insist nici asupra unei frumoase actrițe de pe scena Armatei bucureștene (Paula Chiuaru) care a ars
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
de bun-simț D. Diderot Jacques fatalistul E om bun? E ticălos? T. Dorst Serpentina O. Dragun 3 povestiri... T.S. Eliot Omor în catedrală Dario Fo Elisabeta, o femeie! Max Frisch Biedermann & incendiatorii H. Gîrbea Domnul Bovary N.V. Gogol Jurnalul unui nebun M. Gorki Cei din urmă Egor Bulîciov... E. Ionesco Scaunele Setea & foamea Noul locatar Viitorul e-n ouă A. Jarry Ubu (din toți Ubu-ii!) M.M. Ionescu Dresorul lui Casanova I. Klima Castelul H. von Kleist Pentesilea E. Kishon Și-a
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
De s-ar topi și s-ar preface-n rouă, trebuie înlocuit: ...și s-ar preface-n apă. APĂ e mult mai tare!"; Polonius = un lord decrepit, picotind, din Camera Lorzilor ; un tîmpit de 60 de ani; Hamlet face pe nebunul, dar uneori e chiar nebun; nebunia e cînd H. uită textul și i-l amintește trupa de actori; nebunii se deosebesc de noi, pentru că încearcă să ne imite, să fie normali și nu reușesc; H. de-aia urmează fantoma, fiindcă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
e mult mai tare!"; Polonius = un lord decrepit, picotind, din Camera Lorzilor ; un tîmpit de 60 de ani; Hamlet face pe nebunul, dar uneori e chiar nebun; nebunia e cînd H. uită textul și i-l amintește trupa de actori; nebunii se deosebesc de noi, pentru că încearcă să ne imite, să fie normali și nu reușesc; H. de-aia urmează fantoma, fiindcă e la granița dintre normalitate și nebunie; spectacolul trebuie să aibă multă comedie: Hamlet, Polonius, Groparii, Osric, au multă
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
de nedescris. La un moment dat au dispărut fără urmă. Acest lucru se repetă de ani și ani, dar la început nimeni, nici măcar cei ce vedeau cu ochii lor, nu cuteza să depună mărturie pentru a nu fi luat drept nebun. Ucigându-l pe Rege, care trăiește în umbră și provoacă rău după rău, noi le purificăm pe aceste femei. Întors la Napoli, Tommaso încercă să povestească în felul său, doamnelor invitate la Palatul familiei Tufo, scena respectivă, dar se simți
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
din Cosenza, să și-l șteargă din minte și din inimă, și să se întoarcă în Calabria. Cine le dă dreptul lor să-l judece pe Telesio? Cine sunt ei să mă oblige să dau din nou piept cu un nebun căzut în mintea copiilor ce-și dorește cel mai mult să mă vadă târându-mă la picioarele lui? N-o să mă întorc la Altomonte și nici în Calabria, lumea e mare și căile sunt nesfârșite. Non est haec via redeundi
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
la punct și a mă arăta cu degetul. Altfel, trebuie să-mi închipui că mă aflu într-un balamuc și că nu mai îmi dau seama dacă nebunia mi-a luat mințile, sau dacă mă găsesc în fața unei adunături de nebuni ce vor cu orice preț să crucifice un nevinovat pentru a se juca de-a absurdul, așa, ca să se afle-n treabă. Tommaso fusese șfichiuitor, ironic, dur; ridicase tonul, dar nu-i insultase și nu-i atacase frontal pe acei
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
să fie date, Tommaso îi sfătuiește să simuleze nebunia, să facă tot felul de chestii stranii, să se repeadă la paznici și să bată câmpii. În acest fel, Inchiziția nu-i va condamna la arderea pe rug, dat fiind că nebunii nu sunt răspunzători de faptele lor și, dacă sunt condamnați la moarte, păcatele lor cad pe cel ce a dat sentința. Dar atât Bruno cât și Pucci sunt mânioși și obosiți: nu au niciun chef să se împotrivească fantomelor, drept care
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
răspândi din nou fiere și alte confuzii. Răspunsurile lui par cele ale unui posedat; dacă în creierul lui domnește nebunia, trebuie să fim atenți să nu ne-alegem cu povara lui. Vom verifica și vom proceda în consecință. Dacă e nebun, oasele îi vor putrezi în temniță. Pe două aprilie din acel an cădea Paștele. Încă din ultimele zile ale lui martie, cerul la Napoli era de un azur dens și limpede drept care ușile fuseseră date de perete și ferestrele larg
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
Potopul cel mare spre a vă îneca. Incendiul n-a avut urmări. Fața lui Tommaso era înegrită de funingine și părul oleacă pârjolit, altfel doar pereții căpătaseră o înfățișare și mai tenebroasă. Înălțimea Voastră Aldobrandini, călugărul acela poate că e nebun de adevăratelea. XI Tommaso reușise să se salveze de rug înscenând nebunia, fără să se căiască deloc, fără să se plece în fața persecutorilor săi. Când acestora nici prin gând nu le trecea, imaginația îi sugera gesturi și comportări ce nu
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
a lui nu se supunea vreunei reguli, nimic din ceea ce făcea nu era menită să-i facă pe ceilalți să-i înțeleagă starea sufletească. Alături de el, după câteva ore sau câteva zile, oricine se convingea că se află în fața unui nebun sadea; toți se îndepărtau temându-se pentru propria integritate fizică. Cu toate astea, el nu făcuse nicicând vreun rău nimănui. Dar Inchizitorii nu se resemnaseră încă definitiv. Din când în când, făceau o nouă încercare să vadă dacă nu cumva
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
aș fi îndrăznit eu, un amărât de monah, să mă ridic împotriva stăpânului a două lumi? Și nici nu era cu putință să mă fi amăgit, dintr-o răutate diabolică sau fiindcă atât m-a dus capul, deoarece doar unui nebun i se poate năzări așa ceva; nicicând n-o să convingi pe cineva normal la cap să bea marea sau să ia în spate un munte. Când se lansa în propria apărare se exprima la persoana a treia, ca și cum ar fi vorbit
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
nefericit imediat ce acesta ar fi cedat, și să-l brutalizeze dacă refuza să răspundă. Supliciul a durat cam patruzeci de ore în șir; ancheta s-a desfășurat fără întreruperi. În plus, pentru a-l face să recunoască că nu este nebun, ci doar vinovat și viclean, l-au supus la tot felul de chinuri fizice: l-au pârjolit la subsori, i-au înfipt așchii de lemn ascuțite sub unghii, i-au tăiat genele. El, pentru a nu-și pierde stăpânirea de
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
ca să afle dacă mai era viu sau murise; asculta șoapte și își dădea seama că ceva parcă se petrecuse în sufletul acelor jivine ce-i analizau sănătatea minții. Drept care Tommaso sporea doza de simulare spre a-i dezorienta. Nu sunt nebun, e nebun cel ce mă torturează și mă silește să-l trădez pe Dumnezeu. Dar minuni o să se-ntâmple, se va vedea curgând sângele ca un fluviu ieșit din matcă care nu-i va cruța pe nelegiuiți. Anateme, profeții, strigăte
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
de tortură. Tot mai îndârjiți, judecătorii pândeau, gata, chiar și la cel mai mic semn de epuizare, să perceapă un oftat, o slăbiciune, să-i interpreteze un cuvânt după bunul lor plac. Întrebarea cea mai stăruitoare era: Tu nu ești nebun, e-adevărat? Te prefaci doar, fiindcă nu vrei să mori. Nu, nu este adevărat; eu sunt așa cum mă vedeți și cum mă vede Dumnezeu. Și tot așa în continuare, vechile întrebări erau puse din nou, mereu aceleași, și învinuirile, și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
viață, altfel fiecare zi ce trece va fi nesfârșită și un gol fără noimă. Se terminase de curând distribuirea mâncării de prânz și nu se mai auzeau murmure și nici comentarii. Stagna aerul și stagnau și deținuții, sau mulțimea de nebuni, cum le zicea Tommaso. Cu un fluierat ușor îl făcu atent pe Carlo. Prietene, îi spuse dacă într-o zi, mai devreme sau mai târziu, te-aș lua cu mine într-o cetate unde totul funcționează ca o clepsidră și
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]