7,473 matches
-
1/1 care ne ajută să înțelegem mai bine recrudescența formalismului în recentul volum, Horea nu mai este singur (...). Imaginea patriei noastre apare în volumul Horea nu mai este singur în felul următor: mari mulțimi de oameni defilează cântând, iar poeta - în rochie albă - împarte flori fragede (...). Poezia a dobândit în anul acesta noi succese. Ne mândrim cu versurile acestea. Ne cheamă la luptă, la viață, poeziile lui M. Beniuc, Dan Deșliu, Veronica Porumbacu, E. Frunză și a altor poeți ai
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
literare (...). Veronica PORUMBACU a pus cu ascuțime în cadrul dezbaterilor problema participării poetului la lupta poporului muncitor. Ridicându-se cu hotărâre împotriva poziției adoptate de Nina Cassian, vorbitoarea s-a oprit asupra ultimelor poezii prezentate spre publicare Vieții românești de această poetă, citindu-le în ședință. În aceste poezii, Nina Cassian a dat expresie unor frământări ce nu au nimic comun cu sentimentele tipice ale celor ce construiesc socialismul (...). Într-o altă poezie, Nina Cassian consideră că poetul însumează mai multă poezie
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
subliniind că izvorul poeziei este viața noastră de luptă și că poeții - așa cum s-a spus în referat - n-au reușit încă să exprime întreaga bogăție și frumusețe a vieții noi (...). Cauza constă într-o concepție străină poporului, în izolarea poetei de viață, în îndepărtarea de freamătul luptei constructorilor vieții noi. Din această izolare, din lipsa legăturii cu viața, izvorăsc accentele pe care le conțin ultimele poezii ale Ninei Cassian (...). Vorbind în continuare, V. Porumbacu a adus o critică ascuțită lui
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
scriitorii (...). Citând mai multe strofe din unele poezii, M. Beniuc remarcă asemănarea izbitoare dintre ele, lipsa timbrului personal al fiecărui poet (...). Maria Banuș - a spus vorbitorul - a vorbit de dibuielile ei pentru a găsi drumul just. Este foarte bine ca poeta să-și caute drumul, dar să-l caute cât mai înainte, iar nu înapoi, ca racul (...). M. Beniuc a combătut concepția exprimată în volumul de versuri prezentat de Cicerone Theodorescu la E.S.P.L.A. Titlul acestui volum, Munca de noapte, arată concepția
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
concepția marxist-leninistă (...). Vorbitorul a combătut poziția unor scriitori ca Aurel Baranga care privesc ușuratec problema pregătirii lor ideologice (...). Alexandru JAR s-a declarat în dezacord cu modul superficial în care a pus problema Aurel Baranga; vorbitorul a considerat necorespunzătoare autocritica poetei Maria Banuș. Cicerone THEODORESCU a lăsat să se înțeleagă că diferitele critici cu privire la influența formalismului la unii poeți contemporani s-ar datora unei neînțelegeri, unei vulgarizări, pentru că «poetul este în primul rând poet». În cuvântul său Cicerone Theodorescu nu a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
literare, subapreciind rolul îndrumării principiale. În cuvântul său, Traian ȘELMARU subliniază însemnătatea definiției pe care tovarășul Malencov a dat-o tipicului (...). În poeziile Ninei Cassian se manifestă poziții individualiste, care vin în contradicție cu ideile înaintate din versurile valoroase ale poetei, se manifestă ruptura ei de viața poporului. Vorbitorul a combătut în mod just încercarea nereușită a lui Cicerone Theodorescu, făcută în cadrul dezbaterilor, de a folosi steagul lui Maiakovski pentru a apăra poziția formalistă în literatură, precum și tendința de a «uita0
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
perseverentă, nu publică de multă vreme și nu-și îndeplinesc datoria de scriitori, pe măsura cerinței poporului nostru. Iar scriitori ca N. Jianu și alții scriu lucrări mult sub nivelul posibilităților lor (...). Deosebit de caracteristică este manifestarea ideologiei burgheze în cazul poetei Nina Cassian. Tov. Nina Cassian, după ce a obținut succese în creația ei, a prezentat recent revistei Viața românească un ciclu de poezii cu conținut de idei înapoiate, scrise de pe o poziție individualistă, străină oamenilor muncii. Poeziile acestea trădează încă o
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
revistei Viața românească un ciclu de poezii cu conținut de idei înapoiate, scrise de pe o poziție individualistă, străină oamenilor muncii. Poeziile acestea trădează încă o atitudine boierească față de popor, privit de Nina Cassian de la înălțimea «turnului de fildeș» pe care poeta nu l-a părăsit încă definitiv (...). O manifestare fățișă a descompuselor concepții burgheze a fost poziția pe care a adoptat-o tov. Ion Vitner în dezbaterea noastră. Într-un moment în care lupta ideologică se ascute, când lupta împotriva ideologiei
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Preda. În plus face și recomandări ori completări bio-bibliografice, interesante azi pentru istoricul literar. Asemenea recomandări au fost rare în publicistica lui Petru Dumitriu: în afara lui Marin Preda, a mai descoperit „talent și autenticitate” la prozatorul Remus Luca42 și la poeta Aurora Cornu 43. Dar să revenim - devansând ordinea cronologică a comentariilor critice despre Desfășurarea - la opiniile de cititor ale lui Petru Dumitriu 44, căci ele conturează o imagine de ansamblu a evoluției „cazului” Marin Preda: „Unul din scriitorii noștri la
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o tăcere supărătoare cu toate că în aparență versurile vorbesc despre multe. Iată de pildă, poezia Lângă furnale de Constanța Tudorache, publicată în Viața românească nr. 12/1952. Poezia e construită pe antiteză: Hunedoara de altădată și Hunedoara de astăzi (...). Dar ideile poetei se deapănă cu încetineală și monotonie: Ei văd orașul nou - cu biblioteca/ Și cinematograf și noi alei!/ Ei știu - prin munca lor croiesc potecă/ Și legii noastre noi îi dau temei/ Mai mare mă simt văzându-le zâmbirea (...). Pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
tema luptei omului cu timpul. După un zglobiu «Hei», menit să-i atragă cititorului atenția în mod brusc asupra poeziei în discuție, facem cunoștință cu eroul pe care versurile autoarei urmează să-l cânte, anume «maistrul meu Hurduc». De la început, poeta își exprimă amărăciunea, regretul profund că cititorul nu-l cunoaște pe maistrul Hurduc: «dacă l-ai cunoaște» etc. (...). Pe rând, așteptările cititorului sunt - ca să zicem așa - satisfăcute: «Zdravăn e!» ne comunică entuziastă autoarea despre eroul său (...). «Maistrul» cu vocea tunătoare
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Publicului nostru nu-i poate fi indiferent faptul că Mihai Beniuc - poet apreciat și iubit de poporul nostru încă din anii dinainte de 23 August 1944 - semnează în Viața militară o lucrare intitulată Oșteanului, scrisă de mântuială, neartistic (...). Este regretabil că poeta Nina Cassian semnează în Cultura poporului o banală și prozaică alcătuire de strofe, întitulată Marș de pace. Și tu, și eu, și noi, și voi Avem ceva de apărat Ogorul, fabricile noi. și continuă în aceeași manieră facilă. Este regretabil
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
vorba aici de poezia de dragoste (unde rutina, convenționalismul și tonul declarativ n-au lipsit, ba se mențin și azi), nu e lipsit de interes să vorbim despre tentativa de evadare din «obișnuit» inițiată pe cont propriu de trei din poetele noastre (Maria Banuș, Nina Cassian, Veronica Porumbacu). Tustrele, în măsură mai mare sau mai mică, au ales prilejul poeziei de dragoste ca pentru o replică promptă tendinței ce începea să-și facă loc printre poeți de a evita problemele vieții
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
loc printre poeți de a evita problemele vieții personale, sau de a vorbi despre ele abstract și impersonal, în tipare gata-făcute. De altfel, caracterul de manifest și de frondă al versurilor cu pricina e într-atâta vădit, încât una din poete (ghiciți-o!) nici nu se poate reține să nu exclame la mijloc de poezie de dragoste: Dacă nici ăsta nu-i cântec de dragoste, care-i? Există o sinceritate târâtoare, lipsită de perspectivă și elan, prin prisma căreia realitatea apare
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
cel al Ninei Cassian, de un răsfăț formalist insuportabil (Cântec în zori) - ambele criticate, și pe bună dreptate, la apariția lor. În ce privește poemul Veronicăi Porumbacu, Vor trece ani, cumințenia lui ștearsă care nu exclude totuși prezența unei recuzite erotice uzate (poeta respinge cu un orgoliu cam demodat «auritele pocale» și mărturisește că preferă să bea din «căușul palmei... iubitului», nu-i justifică întru nimic prezența alături de atâtea mărturisiri patetice și emoționante ale volumului. «Tentativa de evadare» întreprinsă de cele trei poete
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
poeta respinge cu un orgoliu cam demodat «auritele pocale» și mărturisește că preferă să bea din «căușul palmei... iubitului», nu-i justifică întru nimic prezența alături de atâtea mărturisiri patetice și emoționante ale volumului. «Tentativa de evadare» întreprinsă de cele trei poete n-a dat rezultatele scontate. Cauzele nu-s greu de înțeles. Pe de-o parte sinceritatea de care faci caz bătându-te pe piept ca fariseul din parabolă, nu e cel mai bun climat pentru emoție; ea poate fi însă
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
revoltă ne-principială - purtând însă «viza de trecere» - împotriva schematismului, poetul Eugen Frunză a alunecat în cel mai desăvârșit schematism, purtând nu mai puțin aceeași «viză de trecere», dar în direcție opusă. Așa se face că «viza» care în cazul poetei Nina Cassian - de pildă - avea menirea să acopere izbucnirile individualiste și cochetarea poetei cu formalismul, este chemată în împrejurarea de față să aștearnă un văl de naturalețe și spontaneitate peste goalele abstracțiuni ale «cântecelor»”. *** Petre DRAGOȘ 62, într-o scrisoare
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a alunecat în cel mai desăvârșit schematism, purtând nu mai puțin aceeași «viză de trecere», dar în direcție opusă. Așa se face că «viza» care în cazul poetei Nina Cassian - de pildă - avea menirea să acopere izbucnirile individualiste și cochetarea poetei cu formalismul, este chemată în împrejurarea de față să aștearnă un văl de naturalețe și spontaneitate peste goalele abstracțiuni ale «cântecelor»”. *** Petre DRAGOȘ 62, într-o scrisoare trimisă la Contemporanul: „Tovarăși, mă surprind anumite concepții, tonul și limbajul ce se
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a fi mai mult decât o simplă încercare ori o promisiune îndoielnică (...) Dacă ar fi să se caracterizeze laconic poemul Aurorăi Cornu, poate că nici un epitet nu i s-ar potrivi mai bine ca acela de interesant (...). De reținut că poeta și-a propus să scrie un poem, nu o poezie de dragoste; o tentativă cutezătoare așadar - și care trebuie prețuită ca atare - de a da expresie nu doar unui moment ori aspect al sentimentului, ci unor procese sufletești de durată
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
poem consacrate meditației lirice a eroinei, gândurilor ei privitoare la dragoste și la conduita morală. De astă dată versul devine adesea abstract, lipsit de plasticitate, uneori prozaic și - pe deasupra - străbătut de o agasantă tendință moralizatoare. Nu i se poate contesta poetei intenția de a milita pentru o atitudine morală înaltă, înaintată a tineretului nostru. Numai că aceasta e ilustrată mai convingător de comportamentul eroinei sale și cu mult mai puțin de reflecțiile ei. În atari cazuri, nu poți scăpa de impresia
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
străină de a celui care se arată undeva în haine de împrumut. Și aceasta în primul rând din pricină că ideile și etica de acest fel nu au fost convertite în valori lirice autentice - o dovadă că nu reprezintă bunuri reale ale poetei - ci concepute abstract, introduse din afară în țesătura poemului. Din păcate, aceste idei au fost concepute nu numai abstract, ci și pripit, cum s-a văzut cu prilejul respingerii în principiu a petrecerilor tinerești (...) Este evident așadar că valorile certe
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Partidul drag; Prin câte căi n-au strecurat în voi sămânța-acestei atitudini noi, ce-o să însemne fața-acestui veac! De aceea în poemul Aurorăi Cornu se cuvine să fie salutat, în afară de meritele amintite de-a lungul acestor rânduri, unul la care poeta și-a câștigat întrucâtva dreptul și care poate fi socotit cel mai de seamă - când e întemeiat pe studiul serios al problemelor vieții și creației: îndrăzneala, această forță în stare să urnească din loc munții rutinei și ai conformismului placid
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
a Universității București, absolvită în 1959. A lucrat ca muncitor zilier pe diferite șantiere arheologice, ca fierar betonist, apoi, din 1960, ca librar la Centrul de librării și difuzare a cărții, din 1980 devenind scriitor liber profesionist. A fost soțul poetei Nora Iuga. Debutează în „Povestea vorbei”, supliment literar al revistei „Ramuri”, în 1966, sub pseudonimul George Aliman, și editorial în 1971, cu volumul Laguna. A colaborat la reviste literare din țară și din străinătate („Podium”, „Pannonia”, „Log” din Viena, „Cahiers
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285309_a_286638]
-
poetului modernist / 154 3.3. Peter Ackroyd: Tradiția basmului marea absentă din poem / 157 3.4. Fleur Adcock: Convenția sentimentului în poem / 162 3.5. Alan Brownjohn: Ce pune la cale limpezimea textului de după Modernism / 170 3.6. Ruth Fainlight: Poeta verticală / 174 3.7. Mimi Khalvati: Poeta din zid / 181 3.8. Philip Larkin: Poetul reticent / 183 3.9. John Mole: Lirismul atașant / 189 3.10. George Szirtes: Poemul, acea nevoie disperată de a strânge sufletul în brațe / 193 Capitolul
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
Tradiția basmului marea absentă din poem / 157 3.4. Fleur Adcock: Convenția sentimentului în poem / 162 3.5. Alan Brownjohn: Ce pune la cale limpezimea textului de după Modernism / 170 3.6. Ruth Fainlight: Poeta verticală / 174 3.7. Mimi Khalvati: Poeta din zid / 181 3.8. Philip Larkin: Poetul reticent / 183 3.9. John Mole: Lirismul atașant / 189 3.10. George Szirtes: Poemul, acea nevoie disperată de a strânge sufletul în brațe / 193 Capitolul 4. Interviuri / 197 4.1. Peter Ackroyd
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]