9,158 matches
-
în bună parte de influența exercitată de democrațiile victorioase, nu a durat decît cîțiva ani. Din cauza lipsei unor tradiții liberale și a unor baze socio-economice care în Europa de Vest constituiau fundamentul ce susținea democrația parlamentară, acesta nu a întîr-ziat sa se prăbușească pentru a fi înlocuit cu regimuri autoritare de dreapta, instaurate în general în urma unei lovituri de stat militare, care urmărea în majoritatea cazurilor să înlăture amenințarea revoluționară și să readucă la putere clasa conducătoare tradițională. Cei care au supraviețuit primului
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
complex defensiv ridicat în fața "liniei Maginot", destinat să-i împiedice pe francezi să le sară în ajutor dacă ar fi cazul, aliaților lor din Europa Centrală și Orientală. Dintr-o dată, sistemul diplomatic realizat cu răbdare ani de-a rindul se prăbușește. În timp ce Belgia își recapătă, față de Franța, libertatea de acțiune, Mica Antantă se dezmembrează 29. Prietenia britanicilor s-a arătat a fi dintre cele mai fragile, iar Mussolini, care în timpul crizei renane era complex absorbit de problemele din Africa Orientală, cîntărește
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
vor rămîne în Germania pînă la semnarea păcii, în sfîrșit, o despăgubire de 400 milioane de franci pe zi va fi plătită ocupanților. Europa pe l septembrie 1939 La Vichy, în centrul zonei libere, unde se instalase guvernul francez, Republicase prăbușește pe 10 iulie 1940, cînd la inițiativa lui Pierre Laval, cele două Camere reunite îi încredințează puterea mareșalului Pétain (cu 569 de voturi pentru și 80 împotrivă) și dreptul de a modifica constituția. "Statul francez", al cărui șef este Pétain
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
înclină acum în favoarea Aliaților care dispun de 650 de divizii față de cele 220 de divizii germane. Întruniți la Yalta în februarie 1945, cei trei Mari reprezentanți aliați hotărăsc deja soarta celui învins. Ceea ce mai rămîne din Marele Reich hitlerist se prăbușește în cîteva luni. În martie, anglo-americanii trec Rinul și se îndreaptă către Elba unde ajung pe 22 aprilie. La est, Armata Roșie ocupă Viena (13 aprilie) și trece Oderul. Pe 25 aprilie, în urma unor lupte crîncene, Berlinul este încercuit, iar
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
de sine însuși (...); el se refugiază în iluzii și în artificii care îi ascund pentru cîteva minute propria-i sărăcie spirituală". Unii, după ce și-au afirmat, ca Valery, credința în slăbiciunea omului modern și îngrijorarea de a vedea cum se prăbușește o cultură multimilenară ("Noi, civilizațiile actuale, știm acum că sîntem muritoare") evadează în creștinism, în "poezie pură", lipsită de sens și de esență umană. Alții își construiesc o lume fantezistă, ireală, așa cum fac Cocleau și Giraudoux. Alții se refugiază în
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
la ansamblul țărilor de pe întreg continentul, construcția europeană nu este doar un mit mobilizator pentru unii, și respingător pentru alții, căci oricum este percepută de majoritatea celor interesați ca fiind o pură ficțiune futuristă. Desigur, proiectul poate însă să se prăbușească în fața unor obstacole neprevăzute, dar cu cît anii trec, cu atît se apropie data la care mecanismele marii piețe unice vor fi definitiv instalate, ceea ce constituie, se pare, etapa esențială a unei Europe unificate din punct de vedere politic. La
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
două blocuri și respingînd orice hegemonie națională, țările de pe bătrînul continent se vor strădui să găsească drumul care să le permită o conciliere între intensitatea sentimentelor naționale și solidaritatea absolut necesară statelor europene, menite să acționeze împreună sau să se prăbușească împreună. Se consideră de comun acord că istoria construcției europene de la sfîrșitul celui de al doilea război mondial încoace nu are nimic exaltant, că este făcută mai mult din decepții, din crize, din blocaje și din proteste decît din victorii
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Elias este la fel de problematică. Încă de la început, Barnes este prezentat ca un lider cu adevărat brutal, pentru care doar disciplina contează. El îl împroașcă efectiv pe Chris cu obscenități, spunîndu-i să-și "miște fundul" atunci cînd este pe cale să se prăbușească în timpul primului său marș. Elias, dimpotrivă, îl ajută să-și care echipamentul. Pe măsură ce povestea evoluează, un grup de soldați se identifică cu Barnes, în timp ce alții se asociază cu Elias, schițînd ceea ce Stone privea drept o divizare fundamentală în cadrul trupelor care
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
casă ce decade treptat, dar inexorabil. Camerele devin de nelocuit, aparatele și instalațiile fie nu mai funcționează, fie că o fac, dar nu se supun comenzilor, aparatele de uz casnic și jucăriile se dezmembrează. În cele din urmă, casa se prăbușește la modul propriu și familia trebuie să fugă. Alegoria căminului aflat sub asediu este unul din elementele care explică eficacitatea acestui film în manipularea publicului: spectatorii se pot ușor identifica cu această familie foarte obișnuită, aparținînd păturii mijlocii, aflată într-
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Mount Bonnell, cel mai înalt punct din Austin, și aruncînd de aici un aparat de filmat. Aparatul prinde într-o vedere panoramică coperta cărții Growing up Absurd a lui Paul Goodman, înainte ca imaginile în spirală ale camerei ce se prăbușește să facă loc ecranului fără imagine din final; este concluzia nihilistă că nimic nu contează într-o lume cu desăvîrșire absurdă, nici dragostea, nici cinematografia, nici creativitatea, nici sfera transcendentului, sub orice formă ar apărea ele. Dintr-o altă perspectivă
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
pentru a se lăsa purtați de fluxul rapid de imagini. Mulți dintre cei care privesc emisiunile în întregime se limitează a rămîne la suprafața imaginilor și astfel spoturile publicitare, emisiunile, anunțurile și toate celelalte se contopesc unele în celelalte, semnificația prăbușindu-se într-un joc de semnificanți lipsiți de unitate. Multe persoane nici nu-și pot aminti ce au văzut la televizor cu o seară înainte și nu pot face o relatare coerentă despre programele serii anterioare. Cu toate acestea, este
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
mereu sub presiune, care poate exploda în orice moment, îndreptîndu-se spre violență și haos, un om ale cărui norme morale, cu grijă construite, se pot dizolva în orice moment o figură tăcută, încărcată de tragism, care s-ar puea ușor prăbuși în haosul violenței și nihilismului care amenință limitele și identitățile în lumea fragilă și instabilă din Miami Vice. Crockett și Tubbs, spre deosebire de Castillo, își schimbă în permanență înfățișarea, stilul și comportamentul. La începutul sezonului 1988-1989, Crockett apărea cu părul lung
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
a crimei ca și genul tradițional al filmelor hollywoodiene cu gangsteri (vezi Warshaw, 1962), serialul poate fi citit ca un avertisment moral care arată că cei care depășesc granițele admise în căutarea bogăției și a puterii sînt sortiți să se prăbușească. Ca și filmele cu gangsteri, Miami Vice este puternic atras de lumea interlopă și expune scenariul plin de patimi primordiale al liberei inițiative capitaliste: dedicarea totală acumulării unui capital cît mai substanțial. Se poate deci spune că Miami Vice identifică
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
prezente, dar și ale celei viitoare, spre care ne îndreptăm cu viteză. Momentul prezent este caracterizat în mod indiscutabil de tensiune, cu noile tehnologii amenințînd să scape de sub control și cu establishmentul socio-politic și instituțiile sale pe cale de a se prăbuși (mă refer la comunism) sau aparent incapabile de a face față provocărilor erei contemporane (capitalismul). Este, ca urmare, un moment al previziunilor sumbre și pesimiste; Baudrillard și Gibson oferă imagini edificatoare ale stării de spirit prezente, ale panicii și anxietății
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de alte voci și puncte de vedere. Poate că nimic din toate acestea nu se va întîmpla. În schimb, se va pierde și mai multă vreme în fața televizorului, privind emisiuni și mai proaste, "numitorul comun" fiind chiar mai scăzut, omenirea prăbușindu-se spre o epocă de barbarie culturală imposibil de prevăzut în prezent. În această a doua alternativă, prezentul ar apărea ca o epocă de aur a individualismului, a libertății și democrației acelor oameni ai viitorului, cetățeni ai unor societăți distopice
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
au avut mai puține resurse la dispoziție pentru a controla societatea. Privire de ansamblu O precondiție hotărâtoare pentru stabilitatea sistemelor politice o constituie sprijinul de care beneficiază. Când sprijinul este insuficient, sistemele politice trebuie să apeleze la coerciție, sau se prăbușesc. Sprijinul extins către sistemele politice ia două forme. Prima este sprijinul direct din partea populației, adesea pasiv și vag, dar parțial legat tocmai de politicile adoptate de autoritățile publice. Acest tip de sprijin este numit legitimitate. Cealaltă formă de sprijin este
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
în special lucrărilor lui Ostrogorski și Michels, care au privit partidele ca organizații ce, aproape inevitabil, înșeală voința poporului. Atacurile lor, în special cele ale lui Michels, au contribuit cu siguranță la faptul că sisteme întregi de partide s-au prăbușit în Europa în anii '20 și '30. Totuși, pentru a înțelege de ce conceptul de partid este perceput atât de negativ trebuie să ne întoarcem și mai mult în timp. Partidele au fost atacate pentru că erau urmașele facțiunilor, și se considera
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
politic ca întreg duce la o inserare limitată a membrilor partidului în comunitate. Astfel, asemenea partide sunt rareori cu adevărat "de mase", chiar dacă cifrele apartenenței partinice sunt ridicate. Partidele comuniste beneficiau de o apartenență partinică ridicată, și totuși s-au prăbușit. Unele partide populiste africane aveau un număr extrem de mare de membri, și totuși, adesea, sprijinul de care beneficiau era redus. Într-adevăr, apartenența partinică este uneori ridicată pentru a ajuta partidul să facă prozeliți în rândul populației. Ca rezultat, în
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
partidul a condus inițial, dar mai mult cu numele decât în realitate, deoarece liderii foarte puternici au dat un caracter foarte personalizat acestor regimuri. În Ghana, liderul fondator a folosit partidul din ce în ce mai mult ca unealtă personală, iar partidul s-a prăbușit când liderul a fost răsturnat. Partidul și-a continuat existența și a supraviețuit schimbărilor în conducere în Egipt și, într-o manieră diferită, în Kenya și Tanzania; a supraviețuit de asemenea, sub același lider, în Coasta de Fildeș și în
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
ambele direcții. Stabilitatea partidelor Stabilitatea limitată a partidelor Ipoteza principală este aceea că partidele care își continuă existența pe perioade îndelungate au o putere sau o "pondere" substanțială într-o societate. Unele dintre aceste partide de lungă durată se pot prăbuși în cele din urmă și par astfel să fi fost slabe, retrospectiv. Așa s-a întâmplat cu partidele comuniste din estul Europei, care s-au dezintegrat brusc la sfârșitul anilor '80. Poate și mai surprinzător, așa s-a întâmplat și
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
aceea că de regulă "ponderea" partidelor foarte instabile nu este mare, iar partidele foarte stabile sunt de obicei puternice. Dar, cu siguranță, legătura nu este la fel de puternică în punctele intermediare. De exemplu, cel puțin aparent, unele partide care s-au prăbușit și nu au fost niciodată reconstituite, precum Partidul Convenției Poporului al lui Nkrumah din Ghana, care a fost răsturnat în 1966, sau partidele care au fost reconstituite după ce un timp îndelungat au fost interzise, precum partidul peronist în Argentina, în
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
conducere carismatică deși prăbușirea nu este totală (Blondel, 1987: 54-7). În termeni mai realiști, există fără îndoială cazuri când apare un anumit grad de personalizare a conducerii, cei conduși intrând în legătură directă cu liderul, chiar atunci când societatea nu se prăbușește sau când sistemul funcționează normal. O asemenea legătură poate exista în orice punct s-ar situa liderul pe dimensiunea tradiționalism vs legalism birocratic. Astfel, liderii ar trebui clasificați pe baza a două dimensiuni cu privire la legătura pe care o au cu
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
să fie redusă și mai târziu în Rusia Sovietică, din același motiv. Astfel, în general vorbind, teoria controlului civil asupra forțelor armate a părut valabilă în linii mari în Europa, cel puțin până în 1918. După acea dată, când s-au prăbușit multe monarhii tradiționale, problemele s-au înmulțit, inclusiv în Europa și în special în Europa de Est și de Sud. Astfel, intervențiile militarilor au devenit mai frecvente. Totuși, aceasta nu se datorează faptului că teoria controlului civil a fost mai puțin valabilă
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
pentru a stabili o administrație eficientă, ca să nu mai vorbim de realizarea dezvoltării. Regimurile militare au puncte forte, dar au și puncte slabe. Ele nu reușesc de obicei să obțină sprijin din partea unor secțiuni mari ale populației. Regimurile militare se prăbușesc astfel după câțiva ani, sau sunt înlocuite de regimuri hibride civile-militare dacă liderul reușește să alcătuiască un partid și să stabilească o rețea de grupuri auxiliare. Intervenția armatei este universală în formele ei cele mai slabe; în expresia cea mai
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
și partidele bine organizate pentru ca un guvern să poată cuceri inimile unei populații nemulțumite. După 1945 s-a discutat mult despre faptul că sistemele comuniste de tip sovietic au reușit să introducă noi norme; dar majoritatea acestor regimuri s-au prăbușit, nu doar în Europa de Est și în fosta Uniune Sovietică, ci și în restul lumii. Ele nu au reușit să impună noile norme și structurile care fuseseră create pentru a le materializa. Această evoluție sugerează că guvernele întâmpină dificultăți serioase în
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]