7,509 matches
-
oferit indivizilor mai Întreprinzători posibilități de acțiune pe plan militar, politic, economic ce nu puteau fi exercitate Înainte. Cu toate acestea, În acest cadru intervin elemente decisive de ordin ideologic și religios, ce pot fi interpretate corect, nu atât prin prisma unor scheme rigide de cauză-efect, ci În legătură cu evenimentele sociopolitice, ca factori simultani ai acestora din urmă și, Într-o anumită măsură, ca sursă de inspirație ale acestora sau, În orice caz, ca suport și motivație culturală a Însăși realităților istorice
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
orală, a cărui salvare de la uitare ar fi apărut ca un sacrilegiu: la dispoziția noastră rămân doar aluzii Întâmplătoare la vechea credință, păstrate În legătură cu bătăliile victorioase purtate de evanghelizatori sau de urmașii lor, astfel Încât aceste texte sunt scrise prin prisma unei condamnări apriorice. Totuși, chiar și În sânul acestei culturi, de acum creștinată, nu este chiar imposibil să identificăm supraviețuirea unor elemente străvechi ale credinței precreștine; vom da aici două exemple. În tradiția indo-europeană, suveranul trebuia să descindă dintr-un
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și nu vorbește niciodată de fiul său Sargon al II-lea. Acesta din urmă afirmă însă că a asediat și cucerit cetatea Samariei, a deportat populația și a organizat țara ca provincie a Imperiului Asirian. Menționează apoi în așa-numita „prismă din Nimrud” o răzvrătire a Samariei pe care a trebuit să o supună din nou. Sargon a instalat în Samaria populații străine venite din alte părți ale imperiului său. Aceste afirmații nu concordă complet cu ceea ce spune Biblia. Există aici
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
mare parte identic, Is 36-39. 2Cr 32,1-21 dă un rezumat scurt. La aceste texte trebuie să adăugăm unele oracole ale lui Isaia, în special Is 1,4-9 și 22,1-14. În fine, avem textul analelor lui Senaherib, așa-numita „prismă a lui Senaherib”. Distrugerea unei cetăți de armata asiriană. Basorelief - mărime: 94x63 cm - găsit în palatul lui Asurbanipal (668-626 î.C.) din Ninive. Soldații demolează sistematic zidurile exterioare, în timp ce ard zidurile citadelei. Un grup de soldați iese din cetate cu
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
o escortă militară care îi transmite lui Senaherib actul de fidelitate față de regele Asiriei. Concluzia analelor nu poate să nu ne uimească. Aparent, Senaherib a lăsat Ierusalimul pentru că Ezechia a trimis o ambasadă până la Ninive pentru a plăti tributul. Textul „prismei lui Senaherib” nu menționează cucerirea Ierusalimului, cum o face pentru alte cetăți. Asupra acestui punct, cronica asiriană și textele biblice concordă perfect: Senaherib s-a mulțumit cu un tribut copleșitor și Ierusalimul nu a fost cucerit de armata asiriană. Rațiunea
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
estet, întârziind pe file (fie și îngălbenite sau netăiate) spre a distila și inhala, într-un spațiu de intime cărturărești vigilii, mișcări sufletești și arome ascunse, uneori abia perceptibile, captate printr-un fel de hipertrofiere a antenelor. În Efectul de prismă (1998), culegere de articole pe teme civice, cărturarul părăsește biblioteca (dar o păstrează ca reper) spre a coborî în cotidian, surprins cu un ochi când ironic-ludic, când sceptic-melancolic. O altă culegere, Faldurile Mnemosynei (1999; Premiul Asociației Scriitorilor din Iași), reunește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
române de la origini până la 1900 (în colaborare), București, 1979; Dramaturgia între clipă și durată, Iași, 1983; Semnele lui Hermes. Memorialistica de călătorie (până la 1900) între real și imaginar, București, 1993; Cordonul de argint, pref. Liviu Leonte, Iași, 1997; Efectul de prismă, pref. Liviu Antonesei, Iași, 1998; Faldurile Mnemosynei, Iași, 1999; Pluta de naufragiu, pref. Paul Cornea, Iași, 2002. Ediții: Antim Ivireanul, Didahii, postfața edit., București, 1983; Margareta Faifer, Zâmbete pe șapte coline, Iași, 1992; Laurențiu Faifer, Teatru, Iași, 1994; Arșavir Acterian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286940_a_288269]
-
nu ar apărea<footnote De asemenea, în (1982), Bernholz demonstra faptul că externalitățile sunt o condiție necesară pentru apariția preferințelor sociale ciclice (mai precis, intranzitive și ciclice) în societăți nedictatoriale. Pentru tratarea teoremei de imposibilitate a unui paretian libertarian din prisma problemei externalităților, a se vedea Bernholz (1974), (1975), Campbell și Kelly (1997), Saari (2006). footnote>. Aceasta ar însemna însă că pe orice pereche de alternative pe care cineva este decisiv, societatea ar exprima o preferință slabă în direcția preferinței individului
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
G. Bölöni și Jenö Gömöri, ba chiar a primit scrisori și de la soțiile acestora 177. Relațiile lui Iorga cu Italia înainte de marșul spre Roma al lui Mussolini (și după aceea) sînt elocvente. Evoluția acestor relații prezintă interes mai ales prin prisma felului în care vor evolua acestea în deceniul următor. Se știe cît de mult conta pentru el frăția latină. Nu există în scrierile lui Iorga nici o menționare a mediului din care provenea Mussolini. Nu a menționat niciodată faptul că acesta
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
169. În conferința lui anticarteziană ținută în punctul culminant al controversei lui cu Noua școală, Iorga punea în antiteză spiritul sămănătorist cu cel al junimismului, cu spiritul raționalist al vechiului său dușman, Maiorescu: "Ar trebui oare să interpretăm istoria prin prisma unui raționalism formal și tern, golit de viață sau de conținut spiritual? Sau prin cea a sufletului național, care reprezintă adevărul?" Adăugînd că "aceasta este limita care însuflețește dezbaterile publice astăzi!" După părerea lui Iorga, Giurescu, Panaitescu și ceilalți reprezentanți
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de papagal", era tînără și lipsită de respect, scriind despre lucruri sfinte într-o manieră profanatoare, lucruri de care Iorga îndrăznea să se apropie doar cu dragoste sămănătoristă. Iorga menționa că Arghezi se uită la toate și vede realitatea prin prisma unei interacțiuni dintre o demență morală și una intelectuală. Dar oamenii nu pot trăi decît într-o stare de sănătate mintală, lucru valabil și pentru societatea română 114. Toate acestea îl nelinișteau pe Iorga. Avea oare România și lumea să
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
întruna că și le amintește într-o manieră stranie: "Cojocaru mi-a relatat mai tîrziu" sau "mi-a spus Tucan" că "Nicolae Iorga să tragă primul" etc. Era limpede că Boeru fusese de față, numai că acum relata evenimentele prin prisma unui alt membru al Echipei Morții. Am vorbit foarte mult despre "vremurile de odinioară". Deoarece trăisem vremurile acelea pe cînd eram copil și scrisesem o istorie a Mișcării Legionare, erau multe lucruri despre care puteam sta de vorbă. La un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
frustrați de faptul că Marea Britanie ezita să-și lege soarta de cea a Europei și iritați de insistența cu care britanicii țineau să-și păstreze statutul imperial. Cu toate acestea, Londra nu acționa În 1950 doar din Încăpățânare sau prin prisma amăgirilor imperiale. Cum avea să recunoască mai târziu și Monnet În memoriile sale, Marea Britanie nu fusese invadată sau ocupată: „Nu simțea nevoia să exorcizeze istoria”. Britanicii au trăit al doilea război mondial ca pe un moment de unitate și reconciliere
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
măsură, un subiect pentru cinematograful postbelic. Dar filmele englezești, chiar și cele mai bune, nu au atins niciodată umanismul tragic al capodoperelor italiene. „Adevărurile” simple din aceste filme reflectau nu atât lumea europeană așa cum era, cât lumea europeană văzută prin prisma miturilor și amintirilor despre război. Muncitorii, satele neatinse de bombardamente, copiii mici ( În special băieții) reprezintă ce a mai rămas bun, nepătat și real, chiar În mijlocul distrugerii și sărăciei din orașe, spre deosebire de pseudovalorile emanând din statut social, avere, lăcomie, colaborare
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
puține În Irlanda. În acest timp, În unele țări - Franța, Olanda, Irlanda, Italia (cel mai mare producător de televizoare din Europa, ca și de frigidere) - era mai probabil ca o familie să aibă un televizor decât un telefon, deși, prin prisma standardelor mai recente, nu Îl foloseau foarte mult: trei sferturi din adulții italieni se uitau la televizor mai puțin de 13 ore pe săptămână. Două gospodării est-germane din trei aveau un televizor (deși mai puțin de jumătate posedau un frigider
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
din ultimul deceniu al regimului franchist și mobilitatea socială și geografică de amploare care i-a urmat demonstrează că viața cotidiană și așteptările spaniolilor se schimbaseră cu mult mai mult decât presupuneau observatorii din exterior, care Încă priveau țara prin prisma anilor 1936-1956. Tineretului din Europa mediteraneană nu Îi era greu să se adapteze la cutumele sociale Încetățenite de mult În Nord; de fapt, acest proces a precedat revoluțiile politice. Nerăbdători să scape de constrângerile unei alte epoci, tinerii erau extrem de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
caracteristic de popoare și tradiții. Avem iluzia că trăim Într-o lume postnațională sau poststatală fiindcă acordăm prea multă atenție proceselor economice „globalizate”... și presupunem că În fiecare sferă a vieții umane au loc evoluții transnaționale similare. Privită numai prin prisma schimbului și a producției, Europa devenise, Într-adevăr, o diagramă fluidă a tendințelor transnaționale. Dar, ca spațiu al puterii și legitimității politice sau al afinităților culturale, Europa a rămas ce era de atâta vreme: o acumulare bine cunoscută de particule
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
câțiva Înalți oficiali naziști, nimeni nu credea că subiectul războiului au fost evreii. Chiar și pentru naziști, exterminarea evreilor făcea parte dintr-un proiect mai ambițios de epurare rasială și strămutare forțată. Tentația firească de a interpreta anii ’40 prin prisma informației și emoțiilor din prezent atrage astfel după sine o rescriere a evenimentelor care plasează antisemitismul În inima istoriei europene. La urma urmei, cum altfel am putea să explicăm cele Întâmplate În Europa acelor ani? Însă această abordare este simplistă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și tot omul creștin trăiește momentul cel mai sincer al faptelor sale și cere spovedanie și împărtășanie cu trupul și sângele Mântuitorului Iisus Hristos, Cel Răstignit. Cei ce nu se vor încadra în duhul creștin și vor privi viața prin prisma meschină a materiei vor avea mari decepții. Biciuirile și samavolniciile de esență iudeomasono-comunistă cu care suntem loviți și azi chiar de unii slujitori sus puși ai Bisericii strămoșești care vor dărâmarea cetății idealiste a legionarului va deveni un bumerang de
Vesnic osânditi by Petru C. Baciu () [Corola-publishinghouse/Science/816_a_1648]
-
inspirate și minunat realizate cu altele infidele ritmurilor și metricii lui Goethe. Pătrunzând în adâncimea textului și realizându-l de cele mai multe ori cu metoda exhaustiva a unui adevărat comentator de proza, Blaga filtrează pe alocuri imaginile și ideile goethiene, prin prisma unor viziuni personale. Această a făcut că uneori textul original să fie sporit cu un număr însemnat de versuri, întrucat posibilitățile de expresie ale limbii române sunt mai analitice, prin comparație cu concentrarea și forță de sintetizare a limbii germane
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
erudit.org/revue/meta/2005/v/n2/011007ar.html. BALLARD, Michel, " La traductologie, science d'observation ", în Michel Ballard (éditeur), Qu'est-ce que la traductologie ?, Arras, Artois Presses Université, 2006. BANDIA, Paul, " Le concept bermanien de l'"Étranger" dans le prisme de la traduction postcoloniale ", în TTR : Traduction, terminologie, rédaction, vol. 14, no. 2, 2001, p. 123-139, consulté le 10 avril 2011, URL : http://id.erudit.org/iderudit/000572ar. BENNETT, Guy, " Translation of Poetry/Poetry of Translation: Some Thoughts on Transpoiesis ", p.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
263 Idem, p. 1. 264 V. Georgiana Lungu-Badea, " Le contenu extralinguistique, un handicap à la traduction ? ", în Études de traductologie, op. cît., p. 71. C'est nous qui soulignons. 265 Paul Bandia, " Le concept bermanien de l'"Étranger" dans le prisme de la traduction postcoloniale ", în TTR : Traduction, terminologie, rédaction, vol. 14, no. 2, 2001, p. 136, consulté le 10 avril 2011, URL : http://id.erudit.org/iderudit/000572ar. 266 V. Georgiana Lungu-Badea, " La problématique du transfert culturel ", în op. cît., p.
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
artid=194026650, " [...] le résultat élaboré d'une histoire personnelle d'ordre social et culturel ". Notre traduction. 287 Abdellatif Chaouite, " Leș maîtres cachés de l'interculturel ", op. cît., p. 21. 288 Paul Bandia, " Le concept bermanien de l'"Étranger" dans le prisme de la traduction postcoloniale ", în op. cît., p. 125. 289 Jean Dubois, Dictionnaire de linguistique, Larousse, Paris, 1973, p. 139. 290 Georges Mounin, Linguistique et traduction, Dessart et Mardaga, Bruxelles, 1976, p. 44. 291 V. par exemple le numéro 17 de la
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
se pot explica milioanele de specii de animale care au apărut și au dispărut pe planeta noastră. Formele organizate ale lumii vii apar și dispar în permanență, reînnoirea sau reciclarea vieții respectând una dintre caracteristicele fundamentale ale acesteia. Prin această prisma înțelegem fenomenele vitale că: ansamblul manifestărilor biomoleculare, celulare, tisulare și organice, care participă la apariția, creșterea, dezvoltarea, reproducerea și îmbătrânirea organismelor mono și multicelulare. La ultimele și mai ales la animalele superior organizate, fenomenele vitale se manifestă primordial prin activitatea
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
în timpul toamnei, numit cytoptoză și apoi apoptoza (Cormack J., 1995Ă. Am menționat anterior și existența morții programate care poate fi generală și foarte frecvent celulară. Utilizarea acestor termeni în literatura de specialitate este adesea neconforma realității,fiind priviți când prin prisma aspectelor morfofiziologice, cănd prin prisma filozofica. Apoptoza este termenul cel mai recent și mai puțin cunoscut, cu toate că i-au fost dedicate mii de pagini. Este considerată sinonima cu moartea programată, desi chiar din titlul lucrărilor se menționează că este produsă
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]