8,125 matches
-
gât. Multe-n lume omul vede: La o casă șapte fete Și-i fântâna sub părete Moare cânele de sete. Trece mândra pe colnic Răsucind la borangic, Dar pe fus n-are nimic. Lung e drumul în pripor, Bată-te pustia dor... Foaie verde doi bujori Soacra cu două nurori. Una vine la fântână Cu cămeșa soacrei-n mână. Și mi-o moaie-n apă-o dată: Na-ți-o soacră, că-i spălată! Ș-o anină de-o nuia Cânii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
secetoasă, în care viețuiau greu oameni năcăjiți, în cea mai mare parte păstori. Le lipsea acelor năcăjiți apa, pe care o aduceau de la mari depărtări, în burdufuri, pe spatele asinilor. Într-un rând a intrat în acel loc depărtat și pustiu un imam bătrân, ca să cerceteze pe binecredincioșii lui Mahomet. Localnicii l-au primit cu dușmănie. Suntem săraci, vai de noi, subt urgia lui Alah, ziceau ei; nu te opri la noi, n-avem cu ce-ți sta înainte. Dați-mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fără a munci. 23 Mai "Pravda" (21 Mai) Primul oraș agricol (Agrogorod) în Usbekistan. Corespondentul din Tașkent arată că, în colhozul milionar "Kaganovici" din raionul Ianghi-Iuzk, s-a pus solemn temelia primului oraș agricol. Acum cinsprezece ani, aici era stepă pustie, și acum, colhozul strânge de-acolo cele mai mari recolte din raion. Clădirea orașului e planificată pe cinci ani. Deocamdată s-a pus prima piatră de temelie a palatului cultural: operă de arhitectură bogată în cercul căreia vor fi săli
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
se țineau cu energie; fiecare centimetru patrat de pământ a fost frământat de artilerie. Combatanții au pierdut cele mai bune unități; trei milioane de oameni au căzut. Sângele a hrănit până la adâncime de un metru pământul. Pe aceea tristă și pustie înălțime, crește abundent pelinița amară și o buruiană cu o frunză roșie ca sângele între frunzișoarele obișnuite verzi. În aceste locuri s-au mai înfruntat odinioară tătarii cu slavii. Acuma vechii asiatici amestecați cu populațiile localnice au apărat cu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
am văzut planurile noului Stalingrad oraș măreț și întins pe 60 km. de țărm, din care s-a realizat o parte ne-am dus, cu Mihail Andreici, la pescuit la una din aglomerațiile de ape din lungul canalului. Întinderi imense pustii; bătea vântul. O mare tristeță se întindea subt cer. Era o regiune care tindea să se transforme prin trecerea canalului și creerea de irigații. Vălul femeilor musulmane: parangeŕ sat în Uzbekistan: chișlac , , , Caucaz: aul Recolta cu combine Un asemenea agregat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
uimirea lui, i-au cerut automobile Pobieda, motociclete, aparate de radio și alte născociri ale lumii nouă... Am umblat câteva ceasuri în lungul canalului, spre Vorovskaia și Karpova, rezervorii mari de apă, și ne-am oprit în câteva locuri. Ape pustii, vânt, pe arături nouă un tractor odihnind.Ici și colo ca dintr-o întâmplare minunată câte un om. "Este mult pește aici, mă încredința Mihail Andreici; mai ales sazan; se află și pește răpitor, știucă și sadoc; dar sunt și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
însă foarte puțin într-un hotel comod cu camere largi. La ora 6 1/2 am plecat; am urcat la 2500 m. altitudine, în vederea Mării Negre; pe urmă am avut viziunea marilor goluri alpine acoperite cu omăt ale Caucazului. În acele pustii de piatră la Kasbeg, a fost înlănțuit Prometeu. Înspre miază-zi se găsește undeva Araratul biblic, unde s-a oprit corabia lui Noe. Noi zburăm spre Tbilisi, capitala Gruziei, țara unui popor despre care știm foarte puțin. Gruzinii Georgiei stau aici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
spre miază-noapte. Foarte frumos și impunător oraș. Clădiri mari s-au construit după revoluție, având caracterul gruzin. Kura a fost oprită în mai multe locuri, unde s-au construit hidrocentrale electrice. Trenurile de aici toate umblă cu forță electrică. Muntele pustiu, cu foarte puțină vegetație. Abia în vremea din urmă s-au început plantații sistematice, se amenajează câmpii de culturi irigate; canaluri aduc apa în văi largi fertilizând solul. Din Tbilisi, drumul ne duce sâmbătă spre Gori. Tot ce se lucrează
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
un turn cu terase în stil roman clădit din piatră. Șoseaua care duce până acolo sus a fost construită în câteva luni. I se spune acestui țanc Ahun, și a fost, în vremuri vechi, loc de refugiu când nomazii din pustie invadau regiunea. Interesantă convorbire cu Alexandr Dimitrievici despre Siberia, ținut imens cu bogății și frumuseți pe care lumea încă nu le cunoaște. Și-a făcut universitatea la Iacuțc; de 15 ani a venit în acest peisagiu încântător, unde cu suspinuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Țărâi Moldovei și să duse la scaunul Sucevii.” În istoriografia noastră relatarea cronicarului a fost primită ca atare, iar majoritatea istoricilor români au crezut că „ridicarea în domnie a lui Ștefan cel mare” s-a făcut la Direptate, un câmp pustiu. Într-un studiu ceva mai recent, Constantin Rezachevici s-a străduit să separe legenda de „realitatea recuperată științific”. Potrivit acestei noi interpretări, Ureche s-a inspirat din realitățile din jurul său, în anul 1457, nefiind nevoie de „aclamarea” sau „recunoașterea” lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Împărțirea oastei în două s-a datorat faptului că era prea numeroasă și se întâmpinau mari dificultăți în aprovizionarea ei. La Suceava, turcii n-au găsit nimic din ceea ce însemna capitala unei țări. Orașul, destul de mare pentru vremea respectivă, era pustiu. Nici oameni, nici avuții de prădat. Au dat foc orașului construit mai mult din lemn și bucuria spectacolului oferit de arderea lui sub arșița soarelui de august a fost singurul succes otoman. Cetatea, așezată pe botul de deal din fața orașului
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
Giovanni Dario, acesta era „gata să îndeplinească orice poruncă a sultanului”. După cucerirea Chiliei, ei au fost trimiși ca avangardă spre Cetatea Albă și, cu toate că erau frânți de oboseală, tătarii au traversat într-o noapte și o zi o regiune pustie, fără să mănânce și fără să bea „pentru că erau viguroși și nu simțeau nici foame și nici sete”. Acestor forțe aveau să li se adauge și 20.000 de români din Muntenia, pe care-i conducea Vlad Călugărul. Am insistat
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
stăpânit de nimenea den nepomenit veac. Al 2-lea: braniștile domnești ce au fost den veac și al 3-lea: locurile târgurilor. Acestea au fost ale domniei, care și acum dacă s-ar găsi asemenea locuri deschisă de târguri și pustii, ar fi domnești.” Unii istorici au împărtășit punctul de vedere formulat în anaforaua din 1817, uneori cu mici nuanțări: N. Bălcescu în Muntenia, Radu Rosetti (descălecarea nu s-a făcut prin violență, ci prin cucerire), Sebastian Radovici, Constantin Giurescu, I. C
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
de el ca moștenitori, fii, fiice sau rude apropiate. Domeniul domnesc era format din patru categorii de bunuri, asupra cărora domnul își exercita dreptul de proprietate: 1. hotarele târgurilor, 2. satele ascultătoare de hotarele târgurilor, 3. braniștile și 4. locurile pustii. Faptul că domnului i se recunoștea un drept de stăpânire superioară asupra pământului întregii țări este demonstrat de formulările din privilegiile acordate de acesta. De exemplu, într-un privilegiu acordat de Alexandru cel Bun, în 1412, se arată că i-
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
o prisacă în braniștea de la Bohotin. Această braniște trebuie să fi fost întinsă din moment ce același domn îi dăruia, tot acolo, o prisacă mânăstirii Neamț (1 ianuarie 1454). La 29 august 1455, Petru Aron dăruia lui Duma Micaci un loc în pustie, ca să-și întemeieze un sat în braniștea de la Bohotin, vecin cu prisaca uneia din mânăstirile amintite mai înainte. La 30 septembrie 1503, într-un privilegiu acordat mânăstirii Neamț, era reîntărită și prisaca “de la Bohotin, la gura Tătărcei.” La 15 octombrie
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
mânăstirii Putna pe preoții din mai multe sate, se arată că domnul “a făcut mai sus scrisei mânăstiri braniște în jurul mânăstirii”, căreia i se stabilea hotarul care cuprindea un teritoriu foarte întins. Domeniul domnesc: locuri în pustiu. Locurile în pustiu (pustie) sunt, de fapt, suprafețe aflate între sate, locuri care nu aveau un stăpân, din care cauză li s-a spus că sunt în pustiu. În Europa medievală populația era rară, continentul apărea ca un imens “deșert verde”, oazele fiind locurile
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
locuri care nu aveau un stăpân, din care cauză li s-a spus că sunt în pustiu. În Europa medievală populația era rară, continentul apărea ca un imens “deșert verde”, oazele fiind locurile în care se aflau așezări omenești. Locurile pustii din Moldova aparțineau domeniului domnesc. Pentru a întări puterea domnească s-a spus că politica domnului s-a caracterizat prin colonizarea acestor locuri. P. P. Panaitescu considera “căci acesta a fost actul politic mai însemnat, care lămurește puterea și politica
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
spus că politica domnului s-a caracterizat prin colonizarea acestor locuri. P. P. Panaitescu considera “căci acesta a fost actul politic mai însemnat, care lămurește puterea și politica marelui domn. El a fost un mare colonizator de oșteni. Toate locurile pustii, adică fără proprietar, erau de drept ale domniei și domnul coloniza pe ele oșteni-plugari. Aceștia au format puterea de neînfrânt a domnului, înăuntru și în afară.” P. P. Panaitescu îi mai numește pe cei care îi colonizează domnul și “curteni
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
decembrie 1466, Ștefan întărea lui Bodea de la Dumbravă un loc în pustiu “unde a fost mânăstirea” pe care Bodea l-a cumpărat ca să își facă sat și prisacă. La 9 aprilie 1481, domnul întărește lui Ivașcu Andronic un loc în pustie, pe care l-a cumpărat ca să își facă un sat și iaz cu moară, în matca Răutului. La 20 aprilie 1491, domnul întărea mânăstirii Tazlău un loc în pustie peste Siret. În 24 noiembrie 1492, domnul dăruia mânăstirii Putna “un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
9 aprilie 1481, domnul întărește lui Ivașcu Andronic un loc în pustie, pe care l-a cumpărat ca să își facă un sat și iaz cu moară, în matca Răutului. La 20 aprilie 1491, domnul întărea mânăstirii Tazlău un loc în pustie peste Siret. În 24 noiembrie 1492, domnul dăruia mânăstirii Putna “un loc în pustie de cealaltă parte a Podragăi”. La 12 ianuarie 1495 domnul dăruie fraților Focșa, Berehoiu și Bantăș un loc în pustie, “la fundul Covurluiului”, ca să își facă
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
l-a cumpărat ca să își facă un sat și iaz cu moară, în matca Răutului. La 20 aprilie 1491, domnul întărea mânăstirii Tazlău un loc în pustie peste Siret. În 24 noiembrie 1492, domnul dăruia mânăstirii Putna “un loc în pustie de cealaltă parte a Podragăi”. La 12 ianuarie 1495 domnul dăruie fraților Focșa, Berehoiu și Bantăș un loc în pustie, “la fundul Covurluiului”, ca să își facă sat. La 1 martie 1502, Ștefan dăruie lui Nealeșca și fratelui său Nenciul și
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
întărea mânăstirii Tazlău un loc în pustie peste Siret. În 24 noiembrie 1492, domnul dăruia mânăstirii Putna “un loc în pustie de cealaltă parte a Podragăi”. La 12 ianuarie 1495 domnul dăruie fraților Focșa, Berehoiu și Bantăș un loc în pustie, “la fundul Covurluiului”, ca să își facă sat. La 1 martie 1502, Ștefan dăruie lui Nealeșca și fratelui său Nenciul și lui Cozma Rizeanul și fratelui lui Dragoș, un loc în pustie la Vișneuți. La 11 martie 1502, domnul dăruia lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
dăruie fraților Focșa, Berehoiu și Bantăș un loc în pustie, “la fundul Covurluiului”, ca să își facă sat. La 1 martie 1502, Ștefan dăruie lui Nealeșca și fratelui său Nenciul și lui Cozma Rizeanul și fratelui lui Dragoș, un loc în pustie la Vișneuți. La 11 martie 1502, domnul dăruia lui Duma Hurduescu și fraților săi Iurie, Drăguș și Cupce “un loc din pustietate pe Spiroasa” ca să facă sat. La o dată după 17 martie 1502, domnul dăruia lui Drobotă și Lupul “un
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
lui Ștefan cel Mare au făcut asemenea danii. În perioada așa-zisei crize a fărâmițării feudale, fiii lui Alexandru cel Bun, Iliaș și Ștefan au dăruit, între 1434 și 1438, nouă privilegii în care este vorba de un loc în pustie pentru întemeierea unui sat. În patru ani au fost dăruite tot atâtea privilegii câte a dăruit Ștefan în cei 47 de ani de domnie. Un prim document în care este pomenit un loc în pustiu este cel din timpul lui
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
care se dăruia lui Braia un loc pe Strahotin. La 12 mai 1425, Alexandru cel Bun dăruia lui Stroici “două pustii: una Drenăuți și (alta), pe Roșul, în dreptul movilei celei mari”. La 22 mai 1426, domnul dăruia două sate și pustia Pojorita. La 2 aprilie 1428, i se dăruia lui Dragomir două sate pe Cracău și “un loc de pustie” în același hotar. La 8 aprilie 1428, i se dă unui Tăvădar o pustie. La 19 iunie 1429, i se întăresc
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]