7,950 matches
-
Conflicte și coexistență, Editura "Universității Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2012). Avem fiecare grădina noastră naturală și cea intelectuală, pentru a ne apăra de dispersie și disperare. Centrul lumii e grădina noastră, așa cum ne-o facem: cu cărți și cu plante răsărite din nostalgia după Eden. Evident, aș fi proiectat o Grădină, dacă aș fi fost arhitect-peisagist. Dacă aș fi fost pictor, aș fi desenat un tablou numit Grădină la Osica Mare. În stil renascentist, firește. Știu că îți vine să râzi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
pune în pericol poetul cu același nume. Există la Curtea de Argeș la fel de multe oportunități de a te afirma și de a te rata ca și la București De ce ai rămas la Curtea de Argeș Pitești și nu te-ai dus în capitală? Soarele răsare mai devreme la București, sunt mai multe oportunități de afirmare și de ratare...! Ei, aici trebuie să lămurim puțin lucrurile. La tinerețea cea mai fragedă, am căutat și eu, fără a mă gândi la confortul de fiecare zi, centrele culturale
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
-se la consumul de șpriț și mititei, odată pe an, în octombrie, dacă nu cumva doar la curlingerea discursivă a Prefectului cu orice prilej festiv, iar intelectualitatea la un singur specimen, deosebit acesta, profesorul Florin Paraschiv. Prin comparație, Iașii simiradinizați răsar ca un Taj Mahal al cugetului însetat de incertitudini. Apoi, să nu uităm, Darie: Simirad, cu ani în urmă, pornea la treabă cu entuziasm și bine intenționat. Multe va fi făcut și dres pentru urbea-i de erecțiune (ca să ne
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
scuadrele de virtuoși plus genioși, pe genuri și specii literare. La treaba cu (i)moralitatea, încopitând încă o dată "Dicționarul" lui Zaciu, aș răspunde așa: Morali, imorali, amorali, dar s-o știm și noi, soro! Altfel, degeaba răsfoim lexiconul, unde toți răsar ca ibovnici ai formei, fani ai autonomiei esteticului, spirite dezincarnate, chiar de-au fost auxiliari zeloși ai diverselor Puteri Puturoase, simple persoane de sprijin ale Organelor Subventrale, semnatari de condamnări la moarte, paraziți ai Fondului Literar, maeștri ai cenzurii, autocenzurii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
vreau să aud de el Și-mi iese altul În cale Parcă-i mai mititel. Tot strigă după mine... Să nu-l las singurel... Nu-mi lasă nici o clipă Să cuget și altfel! Așa este vrăjmașul Din negrul lui castel. Răsar În calea noastră Capcane de oțel! O, Sfântă Cruce! Cu putere Te strig acum În ajutor, Să-ndepărtezi de noi ispite Cu al său stăpân Înșelător! Ah, ispită! Dulce și frumoasă te arăți, Și cine te-a primit, Cu amare
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
Tot așa văzând acesta Voi să știți c-aproape este Vine Sfânta Împărăție Nu mai are să-ntârzie De va spune cineva: Iată-L pe Hristos colea! Înăuntru, În chilie ... S-au departe-i În pustie! N-ascultați! Că mulți Hristoși Răsări-vor mincinoși Înșela-vor mult popor Crezământ să nu dați lor! Precum fulgerul ivit De acolo din răsărit Până la apus se-arată Strălucirea-i dintr-o dată Astfel fi-va-n omenire Și cu-a Fiului venire Astfel va veni de
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
La anul și la mulți ani! Lumea ieșea afară la noi, care-i colindam și ne dădea colaci, mere, bani, bomboane, și ne mulțumeau frumos spunându-ne să venim și la anul cu colinda. Ei!! Mai erau colinzi: Steaua sus Răsare, Trei Păstori, O ce Veste Minunată! și cam astea erau colindele. Acum ce colindă unu copiii la ușe, nici nu Îți vine să deschizi ușa! Păi ce fel de colind cântă ei?.... Fără să pomenească despre nașterea Pruncului Iisus? Sau
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
adiere caldă de vânt răspândind miros puternic de flori mirositoare, Înflorise peste tot natura. O minune! Se petrecea o mare Taină a Lui Dumnezeu! Atunci Baraba ațipise, n-a văzut nimic! Nu i-a fost dat să vadă - Învierea ! a răsărit lumina, a Înviat Domnul Iisus! Ce mare bucurie pentru omenirea Întragă! Apoi, Baraba, văzând cele Întâmplate cu Patimile și Învierea s-a căit, a plecat de acolo cu mustrări și cuget, regretând faptele lui urâte, s-a dus la o
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
religiei: în zonă s-au așezat unguri catolici. Se pare că această populație a trăit mai multă vreme neasimilată în majoritatea românească și ortodoxă din zonă, căci aveau cimitir separat: „Pe o întindere de loc - relatează în continuare istoricul -, cătră răsărit de piscul lui Vodă, unde a fost cimitirul Unguresc, se fac și acum serbări religioase de cătră Ungurii din Corni și Epureni, răscumpărând acel loc”. Documentele arată că o parte din pământul aparținând actualului cartier Corni a fost dăruit Episcopiei
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
strălucitoare, se vor putea găsi cu mijloace modeste pe aceste meleaguri”. Virgil Caraivan considera că în fața lui se afla un orășel „de școli și de biserici”, iar Gheorghe Chiper afirma că Huși „are faima unui fund de cazan, din care răsar, strălucind sub soare bisericile evlaviei creștine”. Regretatul poet Cezar Ivănescu se confesa criticului literar Theodor Codreanu, afirmând că orașul „reprezintă un ținut fabulos, paradisiac și așa va rămâne pentru totdeauna ... Hușul este un loc binecuvântat de la Dumnezeu, din punctul meu
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
întoarcă în Moravia. Pe măsura trecerii timpului, interesul lui față de eretici s-a atenuat, atenția fiindu-i atrasă mai mult de necontenitele invazii ale turcilor și de luptele interne pentru putere. Unii coloniști au trecut din Moldova mai departe spre răsărit spre Marea Neagră, stabilindu-se în Gruzia și în Armenia. După secole de conviețuire, moravii husiți și coloniștii unguri, veniți în Moldova în perioade diferite, s-au integrat social, deoarece urma acestora s-a pierdut cu totul. Propaganda energică și perseverentă
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
se seamănă, zona se acoperă cu pânze sau paie pentru protecția germinării de răcoarea din timpul nopții și căldura din miezul zilei, pânzele sau paiele fiind îndepărtate dimineața și seara, ca plantele sa se acomodeze cu clima. La 10-12 zile răsar plantele, se stropesc cu insecticide și la 35 de zile, în a doua jumătate a lunii octombrie, când plantele au 15 cm, sunt mutate în terenul definitiv de cultură. Frunzele încep a fi recoltate la 45-80 zile de la plantare, viața
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
și Insulele Capul Verde este al Spaniei! În urma Tratatului de la Tordesillas, din 7 iunie 1494, au rămas "pe dinafară", francezii, englezii și olandezii, mari navigatori și cuceritori de teritorii, ceea ce avea să-l determine pe un suveran francez să declare: "Soarele răsare și pentru mine ca și pentru ceilalți... Mi-ar plăcea să văd prevederea din Testamentul lui Adam în care sunt exclus dintr-o parte a lumii"! Pornind de la această "motivație" politică, aveau să se declanșeze, în deceniile și secolele următoare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1571_a_2869]
-
admirație și emoție. Nu cred în visuri, dar [cred] în legătura inconștientă cu alte ființe îndepărtate. M-am sculat repede, stăpânită de un simțimânt puternic de înălțare sufletească. Se făcuse ziuă, m-am îmbrăcat și am pornit la pădure pe când răsărea soarele. Vai! după mine soldatul german cu pușca! Mult timp în urmă, am constatat că acest vis coincidea cu lup tele de la Mărășești, când ai noștri din Iași trăiau cu telefonul la ureche să afle dacă rezista frontul român sau
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
ape sunt moarte. * Gura este purtătorul de cuvânt al creierului. * Și cele pe care nu le vedem există. * Dacă îmi mai alung și tristețile, eu cu ce mai rămân? * Sărăcia nu este dușmanul omului, dar nici prietenul lui. * Soarele nu răsare la fel pentru toți. * Pentru unii, soarele răsare, pentru alții, apune. * Să te ferești de analfabeții care știu alfabetul. * Cărțile nu se scriu cu cerneală, ci cu sânge. * Omul bun nu e neapărat și prost; omul rău nu e în
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
al creierului. * Și cele pe care nu le vedem există. * Dacă îmi mai alung și tristețile, eu cu ce mai rămân? * Sărăcia nu este dușmanul omului, dar nici prietenul lui. * Soarele nu răsare la fel pentru toți. * Pentru unii, soarele răsare, pentru alții, apune. * Să te ferești de analfabeții care știu alfabetul. * Cărțile nu se scriu cu cerneală, ci cu sânge. * Omul bun nu e neapărat și prost; omul rău nu e în nici un caz deștept. * Chiar dacă coexistă, binele și răul
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
vrabia din mână pe cioara din par; dă-o pe pielea ursului din pădure. * Egalitate există doar în aspirațiile celor tratați ca neegali. * Medicul îl tratează pe om cu medicamente; politicianul cu indiferență. * Îndepărtarea celor apropiați lasă loc însingurării. * Soarele răsare pentru toți, dar nu toți știu să se bucure de asta. * Nimeni nu respiră aerul altuia; pentru ce nu încăpem unii de alții? * Atunci când se stinge și ultima speranță, e ca și cum nu ai mai exista. * Condamnările la speranță sunt cele
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
omul mersul târâș, ci doar mușcătura veninoasă. * Atunci când bate vântul, firele de telegraf devin strune de vioară. * Unde-i fum e și incendiu. * Dreptatea dă speranțe celor slabi și foloase celor tari. * Pe ruinele cetăților cresc bălării; pe ruinele prieteniilor răsare buruiana urii. * Ura este mai mult o boală decât un sentiment. * A accepta nu exclude aprioric ideea respingerii. * Nimic nu poate înlocui nimic. * Dacă aveți aripi, zburați! * Nu trebuie să hărățiți câinii; învățați de la ei devotamentul. * Vânătoarea nu e un
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
Munteanu și se vor așeza pe scaunele. 2. Introducerea în activitate și captare a atenției -Educatoarea prezintă copiilor “Zână primăvară” și o întreabă ce bucurie va aduce pe pamant? Aceasta răspunde printr-o ghicitoare: „Zăpadă s-a topit, Ghiocelul a răsărit, Pomul a înmugurit. Ce anotimp a sosit?” (ARAVAMIRP) Exercițiu Orală 3. Anunțarea temei și desfășurarea activității -Astăzi la activitatea muzicală vom repeta cântecul “Primăvară” și în partea a II-a a activității vom audia cântecul “Vine primăvară”. Apoi voi fredona
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
căci au trecut de atunci vreo 10 ani. Într-un asemenea loc mă instalam și eu, la ora 6 dimineața eram deja instalat într-un loc de pescuit, și așteptam să tragă primul pește. Cam pe la ora asta începea să răsară și soarele, care reflecta săgeți de lumină de pe suprafața Dunării. Fuioare de ceață rătăceau pe luciul apei, parcă fugind de lumina soarelui, dezvelind câte o barcă cu vreo doi pescari ce-și încercau norocul la somn. Era o lumină ireală
Aventuri în insula naivilor by Mihai DASCĂLU , Gustav Ioan HLINKA , Costel IFTINCHI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/316_a_626]
-
din lumea noastră literară și a celor care le-au fost protagoniști. Despre ce fel de „deghizare“ este vorba în amintirile sale, Crohmălniceanu ne lămurește în chiar primul paragraf al cuvân tului înainte: „Deghizate fiindcă sunt niște amintiri care nu răsar prin solicitarea directă a memoriei să-și deschidă cămările, ci se iscă din actul de exegeză literară.“ Așa este. Vizate sunt mai întâi opera, textul, procedeele literare, temele cutărui scriitor și abia apoi, pe baza acestora, se ajunge la comportamentul
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
dați ceva într un colț, acolo, pitit, dar eu nu dau nimic. E mai bine așa, ascultați-mă pe mine. O întâmplare cu Ștefan Bănulescu. Afinități bucureștene Spre deosebire de mulți scriitori ardeleni contemporani, pentru care soarele românilor, spiritual vorbind, nu mai răsare la București, Mircea Zaciu a fost un iubitor al marelui oraș din sud, cu toată decăderea lui postbelică și mai ales din ultimele decenii. Îl indispuneau și pe el, de bună seamă, aspectele degradării vieții bucureștene, câinii vagabonzi, cerșetorii, gropile
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
degrabă că m-am rătăcit de ea, din moment ce a trecut atâta timp, fără să mai primesc vreo scrisoare de la domnia voastră, și m-am frământat care ar putea fi cauza. Și am acordat prea puțină atenție tuturor motivelor care mi-au răsărit în minte, cu excepția îngrijorării care m-a cuprins când m-am gândit că ceea ce v-a tras înapoi de la a-mi scrie a fost faptul că vi s-a scris că nu sunt un bun manager al scrisorilor primite de la
Machiavelli si Renasterea italiana. Studii by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
am avut o mai puternică strângere de inimă ca în fața acestui mare act care era prima piatră așezată în temeliile statului român. În acel moment am simțit individualitatea mea de român sporită, neamul meu înălțat; am văzut dintre negurile trecutului răsărind un soare nou care avea să ne încălzească și să ne lumineze calea spre un viitor și mai frumos. Și, într-adevăr, după 19 zile se împlini în București un act și mai măreț, alegerea lui Cuza-vodă de domn al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
lumini de curcubeu, Stăpânind întreaga lume, stăpânind și visul meu. Și O, doamne! Câte, câte mari minuni n-am mai văzut Cât în visul cel de aur fost-a sufletu-mi căzut. Iar când mă trezii din farmec, luna nopții răsărise. Cânele sta lângă mine și ironic parcă-mi zise: Ei, stăpâne, bună treabă mai făcut-am împreună, Vai de vânătorul cela ce cu ochii stă la lună! Eu îl netezesc pe spate, caut ciuda să-i alin Și mă-ntorc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]